Sari direct la conținut

Asteptandu-l pe Mickey Rourke si cautand-o pe Foxy: "Nu exista caini rai. Exista doar oameni rai"

HotNews.ro
Mickey Rourke la Bucuresti, Foto: Hotnews
Mickey Rourke la Bucuresti, Foto: Hotnews

Cateodata e mai bine sa fii caine decat om. In cele cateva zile pe care le-a petrecut la studiourile Castel Film, unde a filmat pentru „Dead in Tombstone”, Mickey Rourke a pus ochii pe un caine pripasit si a hotarat sa-l salveze. Cateaua Foxy nu vrea sa fie salvata, dar ii poate ajuta pe altii, deoarece actorul american vrea acum sa ridice un adapost-clinica pentru cainii comunitari. E chiar dispus sa vina ocazional in Romania. Adapostul are deja un nume – The Wild Dogs of Romania Sanctuary si, se pare, un al doilea sustinator in persoana lui Ilie Nastase.

Imaginati-va un film de Nae Caranfil: o vedeta de cinema – inca faimoasa, desi usor scapatata, care nu mai tine minte numele filmelor pe care le face pentru ca le face pentru bani, ajunge intr-o tara saraca unde da cu ochii prin studioul unde are de filmat doar doua zile de un caine care fuge de toata lumea.

Vedeta, cunoscuta ca iubitor de animale si mai ales de caini (are acasa mai multi chihuaua si pomeranieni), la fel cum e cunoscuta ca actor dificil, cu o cariera cu suisuri si coborasuri, si cu o mare sansa de a reveni – sa zicem, filmul „Luptatorul”/”The Wrestler” (2008) – care nu l-a readus decat momentan in atentie (continua sa i se dea roluri de doi lei pe care le accepta „as a job”), deci vedeta face o pasiune instantanee pentru acest animal speriat si ostil, bataia de joc a celorlalti caini din studio.

Decide sa-l ajute. Gaseste niste veterinari in cartea de telefon (intamplator unul dintre cei doi medici de la cabinetul Tazy-Vet, Mircea Zeta, e fratele actritei Mirela Zeta), si ii cheama in ajutor.

Unde vedeta n-a reusit sa se inteleaga cu cainele nici veterinarii nu reusesc. Cainelui, care intre timp i s-a lipit de coada numele Foxy, i se lasa pe jos mancare cu tranchilizante, el o mananca si fuge. Nu se stie daca adoarme pe undeva, dar cand a doua zi vin jurnalistii chemati ca sa popularizeze decizia vedetei de a construi un adapost pentru caini, ia-o pe Foxy de unde nu-i.

Jurnalistii stau doua ore asteptand sa apara vedeta si se intreaba daca absenta ei nu se datoreaza cumva faptului ca Foxy nu a fost prinsa si ca, deci nu poate sta cuminte langa actor atunci cand o sa se puna intrebari si o sa se faca poze.

Cand pana la urma Mickey Rourke apare, soarele e deja la verticala. Pantaloni de piele, caciula, ochelari tot negri, pahar cu cafea in mana – ca o adevarata vedeta. Odata cu el sunt aduse in fata jurnalistilor doua custi. Intr-una e Colonelul, un caine batran si schiop care a avut prima intalnire de gradul trei cu veterinarii gratie lui Rourke, ocazie cu care s-a aflat ca motivul pentru care isi tragea un picior era ca avea trei alice in el (nu se stie cine l-a taxat acum mult timp.).

Pe tot parcursul intalnirii, Rourke va incerca sa-i determine pe jurnalisti sa-l adopte pe Colonel, dar nimeni nu pare dispus sa plece de la Snagov cu un caine batran – desi ieri un angajat de la Castel Film a adoptat unul.

Daca batranul Colonel a stat mai degraba blazat, desi la un moment dat, cand Rourke a incercat sa-i vada dintii, a dat sa-l muste, catelul din cealalta cusca, galben si fara nume, a inceput la un moment dat sa scheune pentru ca nu fusese niciodata inchis – figura era doar pentru presa.

Mickey Rourke a acceptat sa raspunda la intrebari chiar si in lipsa lui Foxy si ne-a spus ca aseara a cunoscut la hotel pe cineva care lucreaza in imobiliare – persoana respectiva, un spaniol pe nume David Martinez, avea sa ajunga mai tarziu si sa ne confirme faptul ca exista un teren in sudul Bucurestiului care poate fi cumparat si unde se poate construi un adapost-spital pentru cainii comunitari.

Mickey Rourke spune ca adapostul pe care spera sa il deschida in doi ani va avea marimea unui teren de fotbal (!) si ca el e dispus sa dea primii bani, dorind acum, in cele cateva zile pe care le mai petrece la Bucuresti, sa sensibilizeze oamenii bogati si sa-i determine sa se implice.

Asezamantul va fi suficient de mare cat sa gazduiasca mii de caini si va avea nevoie cam 1,5 milioane euro, a spus Rourke. Primul pas va fi cumpararea terenului, apoi gasirea unui arhitect care sa schiteze adapostul.

Mickey Rourke:

„Mai e un caine, cel de care m-am indragostit, dar care e foarte greu sa gasit, de aceea azi poate aducem si un cal sa-l cautam pe aici. E o catea mica si slaba, pe care toti cainii o persecuta furandu-i mancarea. Vreau sa o iau pe Foxy cu mine, dar eu au am multi caini acasa – daca mai duc unul, prietena mea o sa ma paraseasca – deci va trebui sa gasesc persoana potrivita la care sa o dau in America.”

„E important si sa fim siguri ca cei care vor adopta cainii nu vor renunta la ei. Si in America exista asociatii similare care discuta mult cu viitorii proprietari si, pana la urma, cainii tot in strada se intorc. De fiecare data cand se face un film si se foloseste un anume caine, apare o moda. S-a facut recent un film despre dalmatieni, toata lumea si-a luat dalmatian. Cand Paris Hilton a aparut cu un chihuahua, toti si-au luat chihuahua, iar acum sunt multi chihuahua fara locuinta pentru ca proprietarii au renuntat la ei. Paris se poarta frumos cu cainii ei, dar nu fac toti asa.”

„Nu cred ca exista caini rai. Daca sunt agresivi e pentru ca au fost abuzati. Am auzit tot felul de povesti, unele adevarate, altele nu, dar ce e cert e ca e si multa politica aici. Dar eu nu am venit ca sa ma lupt cu politicienii, ci sa salvez cainii.”

„Imi plac si pisicile, dar acum sunt cu cainii. Si pasarile imi plac, mult. Imi plac si oamenii, dar cainii sunt mai loiali. Am avut multi caini, dar am tinut mai ales la doi dintre ei, unul care a trait pana la 17 ani, iar celalalt pana la 18. Erau tata si fiica. Primul se numea Beau Jack si m-a asteptat sa vin din oras dupa ce se petrecusem toata noaptea. Cand m-am intors, a murit. M-a asteptat ca sa moara.”

„Cand am trecut printr-o perioada intunecata a vietii mele, am vrut la un moment dat sa-mi var o arma in gura. Ma inchisesem in dulap – nu iesisem in casa de luni de zile – si tineam pistolul in mana. Cand m-am uitat la catel mi-am dat seama ca se uita in ochii mei intrebandu-se: ‘Cine o sa mai aiba grija de mine?’ Asta m-a facut sa ma linistesc.”

Trebuie sa fac ceva cu timpul meu, ca sa simt ca merita sa respir. Actoria nu mai imi da aceasta senzatie”

Incet-incet, discutia a alunecat spre actorie. Mickey Rourke a impins-o in aceasta directie cand a spus:

„Sunt intr-un moment al carierei mele cand simt nevoia sa fac ceva cu timpul meu. Politica intervine si in actorie dar ma simt norocos ca, dupa toate problemele pe care le-am creat, mai pot lucra. Asa ca acum imi tin gura inchisa, insa trebuie sa fac ceva cu timpul meu, ca sa simt ca merita sa respir. Actoria nu mai imi da aceasta senzatie”.

Intrebat despre „Black November”, la care a filmat anul trecut cu Kim Basinger si care se afla acum in postproductie, la inceput nu a stiut despre ce film e vorba, dupa care nu a putut sa spuna decat ca a turnat doua zile si ca regizorul e african. „N-am idee daca e un film bun. M-au platit si atata tot”, a spus.

Intrebat in continuare ce ii place in actorie, Mickey Rourke a replicat: „Acum? Ca pot face ceea ce fac. Daca mai deschid inca o data gura, iar nu voi mai lucra 13 ani. Cel mai bun lucru pentru mine atunci cand vorbesc despre actorie e sa imi tin gura inchisa.”

Despre cat de greu ii e sa se inteleaga cu Hollywoodul, actorul spune:

„De aceea ma si duc la terapeut. E ca la orice job, ai zile mai bune si zile mai proaste, dar in acest moment al vietii mele actoria e doar un job. Nu mai pocnesc din palme spunand: ‚sunt actor!’, dar sunt recunoscator ca am primit o a doua sansa ca sa lucrez din nou.

Mi-a placut sa fac ‘The Wrestler’ si mi-a placut regizorul pentru ca la mine e vorba de respect. Daca respect persoana cu care lucrez, totul merge ca pe unt. Aveam un mare respect pentru Darren Aronofsky asa ca a fost o placere sa fac acest film, desi a fost si foarte greu.”

Dar cand intrebarile legate de filmul care ar fi trebuit sa-i relanseze cariera i se par prea numeroase, Rourke se simte agresat si contraataca intreband, de pilda, ce culoare are lenjeria intima a jurnalistei (de altfel, a invitat o reporterita ca atunci cand va fi grasa si batrana, si nimeni n-o va mai tine in televiziune, sa vina sa lucreze la sanctuarul cainilor).

Asa ca revine pe pamant ferm, la problema zilei, si spune ca acest asezamant ar trebui sa aiba si un loc unde, dupa ce cainele tau batran si bolnav va muri, sa te poti duce sa aprinzi o lumanare in fata fotografiei lui.

Dupa care incearca sa convinga din nou un fotograf sa il ia pe Colonel. La sfarsit, cum nimeni nu-l vrea pe Colonel si nici intrebari nu mai sunt, Mickey Rourke pleaca sa o caute pe Foxy. Se indeparteaza incet, insotit de camere de televiziune. Un mare actor pentru care actoria e acum un simplu job, plecat sa caute un caine ostil care respinge oamenii pentru ca ii e frica de ei.

Intr-un sfarsit, Foxy e descoperita ascunsa sub o casa de recuzita. Mickey Rourke ii va face un bine cu de-a sila babutei Foxy si o va trece oceanul.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro