Audieri in Parlamentul European privind MCV. Kovesi: Investigatiile DNA au fost primite cu speranta si incredere de societate, dar au mobilizat un intreg sistem de politcieni si oameni de afaceri care se simt amenintati si care incearca sa-si mentina controlul asupra resurselor publice

Investigatiile DNA au fost primite cu speranta si incredere de societate, dar au mobilizat un intreg sistem de politcieni si oameni de afaceri care se simt amenintati si care incearca sa-si mentina controlul asupra resurselor publice, a declarat, marti, la Bruxelles, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, in fata Comisiei pentru conrol bugetar (CONT) a Parlamentului European. Comisia de control bugetar a Parlamentului European (CONT) a desfasurat o audiere privind Mecanismul de Cooperare si Verificare pe Justitie. La audiere au fost invitati procurorul sef al DNA, Laura Kovesi, ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day. Raportor pentru MCV a fost europarlamentarul Monica Macovei.

Hotnews a transmis livetext audierile

Monica Macovei, raportor:

•  MCV i-a ajutat exact pe politicienii si pe practicienii care au vrut sa faca reforma justitiei si au vrut sa se lupte cu coruptia si frauda.
• Politicienilor care, fie pe fata, fie pe ascuns prin diferite negocieri, incearca sa scape de MCV le spun sa se opreasca, pentru ca populatia nu vrea acest lucru..
•  MCV ar trebui pus pentru toate tarile candidate.
• Mecanismul de Cooperare si Verificare a inceput sa functioneze pentru Romania si Bulgaria de la 1 ianuarie 2007, de cand am intrat in Uniunea Europeana. Il gasesc extrem de eficient si cred ca, daca acest Mecanism nu exista, astazi in Romania nu am mai avea Directia Nationala Anticoruptie, care este o institutie de foarte mare succes, in sensul ca: isi face treaba, ancheteaza politicieni din toate partidele politice, indiferent daca sunt la putere sau in opozitie, ancheteaza magistrati, judecatori, procurori, oameni din administratia publica locala, centrala, pana si presedinti de cluburi de fotbal, crima organizata legata de coruptie, spalare de bani, frauda, evaziune, deci foarte multe infractiuni care produc mari prejudicii in banii nostri. Si, desigur, se pune problema recuperarii, unde inca mai avem de lucru pentru ca Ministerul de Finante nu exceleaza in recuperare.
• A fost un Mecanism foarte eficient si, din punctul meu de vedere, ar trebui sa fie pus pentru toate statele candidate care, cand si daca vor intra in Uniunea Europeana. Pentru ca este foarte firesc sa nu asteptam ca in cativa ani de zile aceste state, fost comuniste, sa faca perfect reforma justitiei, lupta anticoruptie, lupta impotriva fraudei si, mai ales, lupta impotriva inaltei coruptii, coruptiei politice, sa fie ireversibile. Nu puteau face nici Romania, nici Bulgaria si, in opinia mea, nici tarile care au intrat in 2004, aceste reforme in mod ireversibil. In alte state, ele au durat sute de ani.
• Si atunci, daca decizia politica a fost sa intram in Uniunea Europeana si am pornit pe drumul cel bun cu aceste reforme, mi se pare foarte firesc ca Uniunea Europeana, Comisia Europeana, sa urmareasca sa ne indeplinim promisiunile pe care le-am luat atunci cand am intrat in Uniunea Europeana.
• Si ne-am luat promisiuni pe continuarea reformei justitiei, pe lupta impotriva crimei organizate in ceea ce priveste Bulgaria, pe lupta impotriva inaltei coruptii in ceea ce priveste Romania, pe reforma sistemului judiciar in ansamblu. Si, daca ne-am luat aceste promisiuni, trebuie sa tinem seama de ele.
• Problema care se pune acum este vointa politica. Cel putin in Romania, aici este problema. Daca nu se ridica imunitatea unui parlamentar, evident ca traducerea este: nu exista vointa politica. Deci institutiile lucreaza foarte bine, sunt date de exemplu, vorbesc cu oameni din Bulgaria, Ungaria, din Cehia si din alte state si state membre si care isi doresc si ei sa aiba un DNA ca cel din Romania.
• Da, se poate. Dar ma intorc la ideea in sine a Mecanismului de Cooperare si Verificare care i-a ajutat exact pe politicienii si exact pe practicienii care au vrut sa faca reforma a justitiei si care au vrut sa se lupte cu coruptia si frauda.
• Pe ei i-a ajutat, pentru ca a existat acest mecanism si rapoartele Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare si Verificare – unul mare pe an si unul intermediar- au fost foarte mediatizate si foarte importante atat pentru lumea politica, cat si pentru magistrati. Si au dus numai la schimbari in bine, cel putin in Romania. Si in Bulgaria suntem la nivel de, am citit, am auzit, afirmatii ca se va accentua si lupta impotriva crimei organizate in Bulgaria. Deci, da, ii ajuta pe cei care vor sa faca si pe cei care fac.
• MCV este util si nu poate fi -iarasi, in opnia mea – nu poate fi oprit decat atunci cand aceste schimbari si aceste reforme – justitie, anticoruptie, anti-crima organizata – sunt ireversibile, indiferent de cine vine la putere. De aceea, pentru politicienii care, fie pe fata, fie pe ascuns prin diferite negocieri, incearca sa scape de MCV, eu le spun sa se opreasca, pentru ca nici populatia din Romania, nici populatia din Bulgaria nu vor acest lucru.
• Ei vor pentru ei acasa sa aiba o justitie dreapta si egala pentru toti, sa se confiste banii furati de la ei si politicienii sau altii care comit infractiuni sa plateasca. Foarte simplu. Noi reprezentam oamenii si pe cetatenii tarilor noastre. Nu politicienii.
• Prin urmare, aceasta este in continuare pozitia si rugamintea mea catre Comisie si catre politicienii din ambele tari: sa nu mai incerce sa opreasca Mecanismul de Cooperare si Verificare, fiindca nu este in folosul tarilor noastre si al progresului din tarile noastre.

Catherine Day, secretar general al Comisiei Europene:

• Dupa 8 ani, vedem un progres clar, dar procesul nu s-a incheiat.
• MCV a fost un stimulent pentru reforme.
• A fost un parteneriat util, o cooperare intre autoritatile din ambele state (Romania si Bulgaria). 
• Analizele noastre se bazeaza pe o analiza in primul rand a evolutiilor, asa cum sunt prezentate de statele respective (Romania si Bulgaria), dar luam informatii si de la celelalte state membre, de la ambasade. de la ONG-uri, avem misiuni in fiecare stat.
• Recomandarile noastre se indreapta in special catre guvernele statelor, dar si catre sistemul judiciar.
• Ultimul raport privind Romania arata ca in 2015 vor exista niste teste extrem de importante, niste numiri-chete, cum ar fi seful ANI.
• Vrem sa lucram cu Guvernul pentru a se asigura lupta impotriva coruptiei de nivel jos si din judiciar
• Vrem sa lucram cu practicienii din domeniu pentru a se armoniza un sistem judiciar in ambele state (Romania si Bulgaria) cu normele din celelalte state membre UE. 

Robert Cazanciuc, ministrul Justitiei:

• In acest parteneriat (MCV), la 8 ani de la institutirea sa si dupa numeroase rapoarte, putem spune fara niciun fel de dubiu ca vorbim despre o justitie cu mult imbunatatita.
• Putem vorbi despre justitie cu fruntea sus. Au fost insa si momente cand ritmul reformei nu a fost cel asteptat de noi.
• MCV ne-a obligat la continuitate atunci cand eram tentati sa incetimim ritmul.
• Ultimul raport, din ianuarie, al doilea raport pozitiv consecutiv, remarca un stadiu avansat al luptei anticoruptie. 
• Tehnic, facem o monitorizare continua privind reforma codurilor. 
• am depasit etapa reformei sistemului judiciar si consider ca ne aflam in faza consolidarii sistemului.
• fara colaborarea dintre noi, bunul mers al justitiei ar ramane un ideal.
• CSM este acum o insitutie matura, capabila sa asigure independenta justitiei. 
• Am obtinut sprijinul guvernului si am crescut in fiecare an bugetul
  pentru justitie.
• Vom continua si in acest an suplimentarea de resursa materiala si umana instantelor si parchetelor. 
• I-am scris dlului Frans Timmermans (prim-vicepresedintele al Comsiiei Europene) – lupta impotriva coruptiei a fost o prioritate pentru noi. 
• La nivel legislativ, guvernul a avizat negativ toate initiativele care erau in masura sa limiteze legislatia anticoruptie. Ministerul Justitiei a promovat la Parlament toatre cererile de incuviintare a urmaririi penale sau de arestare preventiva.
• Suntem angajati sa continuam procesul de consolidare a justitiei. 

Laura Coduta Kovesi, procurorul -sef al DNA:

• Ma simt onorata sa ma aflu astazi in fata dumneavoastra si va multumesc pentru ocazia pe care mi-ati oferit-o de a vorbi deschis despre un subiect de maxim interes pentru cetateni.
• Pentru Romania, coruptia a reprezentat o problema sistemica, fiind dezvoltat in timp un sistem de legaturi intre politicieni, oameni de afaceri si functionari publici care actionau concertat pentru fraudarea resurselor publice.
• Statul roman a incercat sa ofere un raspuns credibil presiunilor interne si externe, infiintand o structura de combatere a coruptiei la nivel inalt. DNA a fost organizata in forma actuala in anul 2005 avand competenta exclusiva de investigare a cazurilor de coruptie la nivel inalt.
• Acesta este contextul in care Comisia Europeana s-a implicat in sprijinirea eforturilor Romaniei de a crea un sistem judiciar independent si profesionist inclusiv prin monitorizarea progreselor si rezultatelor obtinute in combaterea coruptiei.
• Datele statistice si evaluarile Comisiei Europene din ultimii ani¹, confirma cresterea eficientei investigatiilor DNA.
• Numarul dosarelor finalizate cu succes a crescut de la an la an, ca si importanta functiei persoanelor investigate.
• In 2014 numarul persoanelor trimise in judecata de DNA s-a triplat² fata de 2006.
• Numarul persoanelor condamnate de instantele de judecata in 2014 in dosarele DNA a crescut de peste 7 ori³.
• Din 2007 pana in prezent DNA a dispus trimiterea in judecata a 48 de demnitari: 1 fost prim ministru (acelasi in 3 dosare distincte), 1 vice prim ministru, 8 ministri, 29 deputati si 7 senatori.
• Dintre acestia, au fost deja condamnati definitiv pentru infractiuni de coruptie 1 fost prim ministru, 6 ministri, 15 deputati si 5 senatori, restul cazurilor fiind in curs de solutionare.
• Un semn clar al independentei si eficientei DNA il reprezinta faptul ca, numai in anul 2014, am solicitat Parlamentului Romaniei incuviintarea arestarii a 9 parlamentari⁴ si am formulat 12 cereri de incuviintare a urmaririi penale fata de ministri si fosti ministri (din care una a fost inaintata Parlamentului European). Este cel mai mare numar de demnitari de rang inalt investigati de DNA intr-un an.
• Calitatea actului de justitie depinde de oamenii care aplica legea, de aceea, combaterea coruptiei in sistemul judiciar a fost una dintre prioritatile DNA, dar si unul dintre obiectivele monitorizarii Comisiei.
• Din 2007 pana in prezent au fost trimisi in judecata 110 magistrati⁵, din care 56 au fost deja condamnati⁶, restul cazurilor fiind in curs de solutionare.
• Nu trebuie sa uitam ca pentru a realiza scopul legii penale este important ca o persoana condamnata pentru coruptie sa nu isi pastreze averea dobandita prin infractiuni.
• Hotararile judecatoresti ramase definitive in cauzele DNA in 2014 au inclus confiscarea si recuperarea de produse infractionale in suma de peste 310.000.000 euro. Cu aceasta suma odata executata, s-ar putea dubla salariile medicilor din Romania.
• Performanta unei institutii cu specificul DNA este, cu toate acestea, dificil de cuantificat, criteriile numerice fiind limitate. Care e numarul de ministri, parlamentari sau magistrati pe care ii trimite in judecata o structura anticoruptie performanta? Care e procentul de condamnari asteptat? Daca exista eficienta in lupta cu coruptia, aceste date ar trebui sa creasca de la an la an? Condamnarea unui ministru valoreaza mai mult decat cea a unui primar pentru a spune ca un sistem anticoruptie este performant?
• Cred ca nimeni nu poate formula raspunsuri la aceste intrebari, iar comparatia cu alte state nu ajuta foarte mult din cauza diferentelor de sistem juridic.
• Pe de alta parte, gradul de incredere a publicului intr-o institutie publica poate fi un criteriu important pentru evaluarea activitatii sale. Potrivit unui studiu sociologic recent, 77% din respondenti sustin anchetele anticoruptie, iar DNA este institutia din sistemul judiciar care beneficiaza de cea mai mare incredere. Din perspectiva noastra, castigarea increderii publice s-a realizat prin faptul ca DNA a aplicat legea in mod egal, indiferent de apartenenta politica sau calitatea oficiala a persoanelor cercetate.
• Cresterea increderii cetatenilor in DNA a avut drept consecinta faptul ca numarul persoanelor care au denuntat infractiuni de coruptie in 2014 a crescut cu 75% fata de anul 2013 ceea ce confirma o modificare de mentalitate cu privire la acceptabilitatea sociala a acestui fenomen.
• Caracterul eficient si obiectiv al anchetelor efectuate de procurorii DNA a fost remarcat in Rapoartele anuale ale expertilor europeni in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare.
• In Raportul anticoruptie al Uniunii Europene publicat in februarie 2014, DNA este prezentata drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene⁷.
• Pentru ca o institutie cu aproximativ 100 de procurori si 200 de politisti sa obtina asemenea rezultate, a fost nevoie de o abordare pro-activa a fenomenului infractional, prin identificarea domeniilor prioritare de activitate si folosirea de tehnici de investigatie moderne.
• Eficienta acestui mod de abordare a fost confirmat de judecatori, in conditiile in care rata condamnarilor s-a mentinut in mod constant la peste 90%.
• In mod permanent am fost preocupati de respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor si a garantiilor procesuale, aplicand legea in mod corect.
• Dosarele instrumentate de procurorii anticoruptie si finalizate prin hotarari definitive de condamnare au expus mecanisme, tipologii si retele de fraudare a resurselor publice la toate nivelurile.

• Radiografia detaliata a coruptiei la nivel inalt realizata de DNA reprezinta o oportunitate unica a societatii de a intelege si de a respinge cauzele care au permis sa ajungem in acest punct. A fost un proces indelungat, la care au contribuit in mod esential si partenerii nostri europeni si internationali, ajutandu-ne sa atingem acest punct de inflexiune.
• Astazi dezbaterea referitoare la coruptie este omniprezenta in Romania, iar nivelul de asteptare si sprijinul ferm al cetatenilor creeaza cadrul optim pentru o schimbare de esenta a societatii, care sa vizeze atat mentalitati, cat si norme noi.
• Este esential ca aceasta oportunitate sa fie valorificata, iar actiunea justitiei sa fie completata cu masuri preventive care sa elimine factorii favorizanti ai coruptiei. Pedepsirea functionarilor corupti nu este suficienta pentru eradicarea fenomenului, ci trebuie identificate si inlaturate riscurile si vulnerabilitatile care conduc la comiterea faptelor de coruptie.
• Independenta procurorilor si stabilitatea institutionala, asigurarea instrumentelor legislative si a resurselor materiale sunt conditii esentiale pentru a lupta eficient cu coruptia.
• De asemenea, este esential ca actiunea justitiei sa nu fie blocata de contrareactia persoanelor care se simt vizate de aceste anchete.
• Asa cum va puteti imagina, ofensiva sustinuta a DNA a avut efecte semnificative si a atras reactii puternice, atat din partea clasei politice, cat si a societatii civile si a observatorilor externi.
• Investigatiile efectuate au fost primite cu speranta si incredere de catre societate, dar nu este mai putin adevarat ca au mobilizat un intreg sistem compus din politicieni din toate partidele si din oameni de afaceri, care se simte amenintat si care incearca sa isi mentina controlul asupra resurselor publice.
• Au existat incercari repetate de a limita eficienta investigatiilor, prin initiative de modificare a legislatiei anticoruptie, prin restrangerea instrumentelor folosite de procurori, prin propuneri abrupte de demitere a unor procurori cu functii de conducere sau prin refuzul de a ridica imunitatea politicienilor acuzati de infractiuni de coruptie.
• Cele mai multe dintre aceste incercari au esuat doar datorita reactiilor venite din partea societatii civile si a partenerilor externi ai Romaniei, in primul rand institutiile europene.
• Este incontestabil faptul ca, luarile publice de pozitie ale Comisiei Europene, Parlamentului European ori reprezentantilor ambasadelor occidentale la Bucuresti au contribuit esential la retragerea de pe agenda a unor astfel propuneri si au oferit incredere societatii civile romanesti pentru a reactiona ferm fata de asemenea tentative.
• Intr-un asemenea context, Mecanismul de Cooperare si Verificare a avut rolul unui observator obiectiv al progreselor inregistrate de Romania. Mecanismul ne-a ajutat sa ne evaluam activitatea prin raportare la un cadru neutru, tehnic, a contribuit la mentinerea temelor legate de coruptie si de reforma sistemului judiciar pe agenda clasei politice, a ajutat la stabilirea de prioritati, obiective clare si masuri si a remarcat derapajele de la obligatiile asumate de statul roman odata cu aderarea la Uniunea Europeana.
• Rolul MCV in evolutiile pe care le-am prezentat este indiscutabil si cred ca nu gresesc daca afirm ca in lipsa unui asemenea mecanism reforma sistemului judiciar nu ar fi avut amploarea pe care a avut-o.
• Pot sa va asigur ca DNA va continua cu aceeasi fermitate si consecventa aplicarea cu rigoare a legii, respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor si asigurarea unui act de justitie corect, echilibrat, fara partizanat, astfel incat egalitatea in fata actiunii justitiei sa nu poata fi pusa sub semnul intrebarii.
• Contam in acest efort pe sprijinul partenerilor nostri institutionali din Romania si privim cu incredere catre institutiile europene pentru a ne fi in continuare alaturi cu obiectivitate si deschidere, in beneficiul statului de drept si cetateanului roman. Deschidere in beneficiul statului de drept si al cetateanului roman.

James Hamilton, expert irlandez in domeniul Justitiei:

• Inca sunt forte foarte puternice in societate care vor sa inverseze refirmele din justitie. Au fost interventii politoce la procurori
• Inca mai exsita lipsa de vointa din partea unor forte politice de a combate coruptia forte serios.
• Imunitatea politicienilor trebuie sa fie limitata, trebuie regandita
• Cand am fost eu ultima oara in Romania, ultimele 4 cereri de ridicare a imunitatii unor parlamentari fusesera refuzate. Se pare ca parlamentarii se apra unii pe altii si chiar impiedica anchetele penale. 
• Romania trebuie sa puna in aplicare ultimele recomandari ale Comisiei de la Venetia in privinta imunitatii parlamnetarilor.
• Trebuie sa se asigure mijlocele pentru ca Parlamentul sa se supuna deciziilor Curtii Constitutionale.
• Sunt atacuri asupra judecatorilor din surse politice si din presa. 
• ANI a introdus un sistem ex ante nou pentru a examina conflictul de interes, lucru care trebuie monitorizat cu atentie in viitor. 
• E o lispa de vointa politoca, nu se vrea alocarea de resurse.
• declaratiile de averi trebuie bine tintite, pentru ca oamenii care ar putea sa fie corupti sa fie tintiti. 
• Se poate face o evaluare externa cand se acorda diplome.
• E important ca DNA sa aiba niste investigatori ai lor. In acest moment se bazeaza foarte mult pe serviciile de infomatii pentru a primi informatii. Nu e vorba ca informatiile serviciilor de infoamtii nu sunt fiabile. Problema este ca serviciile secrete nu sunt procurori, daca afla ceva despre o persoana ca a afcut ceva gresit, nu au neaparat interesul sa o trimita in instanta, ci sa o tina ca informator. 

Monica Macovei, raportor al PE:

• Numai cine indrazneste va reusi. Asta s-a intamplat si cu cei care au lucrat la DNA, au indraznit so au reusit.
• Obsracolul pana la ireversibilitate este clasa politoca. Politicienii nu stau cu mainile incrucisate sa fie anchetati. Politicienii au mijloce la indemana sa operasca anchetele, schimba o lege, comaseaza institutii, fac schimbari in functii. 
• Acesta este motovul pentru care trebuie sa continue MCV.

Eurparlamentarii PSD Ioan Mircea Pascu si Victor Bostinaru pun in discutie competenta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE in privinta Mecanismului de Cooperare si Verificare pe justitie.

„Poate doamna Macovei sa ne spuna care a fost rolul PNA, predecesorul DNA? De ce a trebuit sa treaca legile justitiei prin asumarea raspunderii guvernului, daca aveau majoritatea in Parlament?”, a mai intrebat-o Pascu pe Macovei, careia i-a pus in discutie si calitatea de raportor al Parlamentului European la aceasta audiere.

Catalin Ivan (PSD), intrebari catre secretarul general al CE, Catherine Day:

• Acest MCV nu ar trebui sa fie mai intai un mecanism de cooperare si apoi de verificare? pentru ca a existat sentimentul ca MCV a fost folosit politic de foarte multe ori, din pacate.
• Poate ar trebui sa discutam despre un mecanism de cooperare si verificare in tote cele 28 de state membre, nu doar in Romania si Bulgaria.
• Credeti ca MCV trebuie sa fie legat de aderarea la Spatiul Schengen?

Marian Jean Marinescu (PNL/PPE), catre Catherine Day: Se implinesc 4 ani de cand Romania a indeplinit conditiile pentru Schengen. Mi se pare ca nu e corect sa obligi o tara sa opereze in acest sistem si sa nu fie membra Schengen. Dumneavoastra ati spus ca nu este o legatura intre MCV si Schengen. Nu e suficient, cred ca trebuie sa convingeti si statele membre. Dau exemplul hilar al Olandei, care este cel mai mare investitor in Romania, dar care se opune aderarii Romaniei la spatiul Schengen.

Doru Frunzulica (PSD, S&D):

• Institutiile trebuie sa functioneze singure, fara MCV.
• MCV ar trebui sa fie impus tuturor statelor UE, nu doar celor doua tari membre care au aderat in 2007. 
• Unele statele membre se folosesc de aderarea la Schengen ca de un instrument de politica externa si nu este corect.

Catherine Day (Comisia Europeana):

• Nu vedem nicio legatira intre MCV si Schengen, Comisia nu vede vreo legatura, dar nu putem opri statele membre sa o faca. Desi nu credem ca este corect.
• Este coruptie in toate statele, mebre, dar diferenta este ca in celellate state membre exista sisteme juridice care identifica si trateaza problemele. Atunci cand vom fi convinsi ca acest sistem functioneaza bine si ireversibil (in Romania si Bulgaria), vom considera ca mecanismul si-a incheiat misiunea si va inceta.

Kovesi:

• Cred ca este bine sa credem in primul rand in lege, in institutii.
• MCV a fost de un real ajutor DNA-ului si sistemului judiciar. 
• Acest mecanism si aceasta evaluare ne-a ajutat in momente critice.

Cazanciuc:

• Guvernul face foarte multe pentru a combate coruptia, in primul rand angajamentul Guvernului de a asustine fnanciar toate institutiile implicate in lupta anticoruptie.
• Romania este determinata sa-si resecte angajamentele asumate la momentul aderarii. Cadrul stabilit de presedintii Juncker si Iohannis de a finaliza acest mecanism in acest mandat este un proiect realist, dar la care trebuie sa lucram cu totii. 

Macovei le raspunde lui Ioan Mircea Pascu si altor europarlamentari PSD:

• Realitatea este ca au fost state membre care au legat aderarea la spatiul Schengen de coruptie, pentru ca spatiul Schengen e un spatiu de incredere si, daca vrem ca Romania sa intre in Schengen, atunci haideti sa ne luptam eficient cu coruptia. Avem problema la clasa politoca.
• Daca dvs si partidul din care faceti parte ati fi ridicat mana pentru ridicarea de imunitate, sa stiti ca nu era o problema. Daca n-ati fi incercat sa scoateti parlamentarii de sub Codul penal, nu era o problema.
• De neintrarea in Schengen este responsabila clasa politica din Romania, care a votat in acest fel impotriva justitiei.
• Dincolo de cercetarile penale, de anchete, de condamnari, este foarte important si urgent sa confiscam banii. Si atunci, cand aveti de gand, domnule ministru Cazanciuc, si Ministerul de Justitie bulgar sa transpuneti in legislatia interna directiva confiscarii – confiscarea extinsa, confiscarea de la terti?
• Intotdeauna am fost consecventa cu pastrarea MCV, indiferent cine a fost la putere, MCV trebuie sa ramana, pentru ca ajuta Romania si romanii.

Presedinta Comisiei CONT a PE, Ingebord Grassle (Germania, PPE), a pus capat audierilor privind MCV in Romania.