AUDIO Jurnalul de mediu RFI – HotNews.ro: Cernobal: 1,5 milioane de persoane traiesc in zonele iradiate. Normele de aplicare a Legii regenerabilelor, supuse aprobarii

Asculta Jurnalul de Mediu Radio France Internationale – HotNews.ro

Descarca fisierul audio in format MP3

Cernobal: 1,5 milioane de persoane traiesc in zonele iradiate

Mai mult de un milion si jumatate de persoane traiesc in 4.000 de localitati ce au fost iradiate in urma celui mai mare dezastru din istoria energiei nucleare civile in 1986 la Cernobal, in Ucraina, potrivit unui raport publicat ieri de Ministerul rus pentru Situatii de Urgenta. ‘Masurile luate de catre stat au contribuit la normalizarea situatiei in multe zone contaminate’, sustin autorii raportului, adaugand ca anterior peste 2,6 milioane de persoane traiau in 7.500 de localitati afectate de radiatii. ‘Punerea in aplicare a masurilor de curatare a permis redarea pentru exploatare a mai mult de 84.000 de hectare de teren iradiat’, se mai arata in raport.

In aprilie 1986, reactorul nr.4 al centralei atomo-electrice de la Cernobal, situata la o suta de kilometri nord de Kiev, capitala Ucrainei, a explodat, contaminand o mare parte a Europei, in special Ucraina, Belarus si Rusia.

Peste 25.000 de ‘lichidatori’ – in principal din Rusia, Ucraina si Belarus – care au participat la degajarea sitului si construirea unui sarcofag deasupra reactorului deteriorat, au murit prematur, potrivit estimarilor neoficiale. Centrala Cernobal a fost inchisa in decembrie 2000, dar vechiul sarcofag care acopera circa 200 de tone de deseuri radioactive este fisurat si situl ramane o ‘amenintare la adresa Ucrainei, Rusiei si Europei’, a avertizat inca in vara presedintele ucrainean Viktor Ianukovici. Un consortiu francez construieste un nou sarcofag destinat sa reduca amenintarea de scurgeri radioactive, indica in luna septembrie un purtator de cuvant al centralei.

Normele de aplicare a Legii regenerabilelor, supuse aprobarii

Ministerul Economiei si Comertului a elaborat un proiect pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, acesta fiind supus dezbaterii publice prin postarea pe site-ul ministerului.

Desi emisa in urma cu 2 ani, Legea a functionat pana in prezent partial, fara norme de aplicare, starnind in repetate randuri nemultumirea investitorilor.

Documentul reglementeaza realizarea obiectivului national de folosire a energiei din surse regenerabile in cadrul acordurilor comune ale Romaniei cu state membre ale Uniunii Europene si cu tari terte. Potrivit proiectului, operatorul pietei de energie electrica din Romania, OPCOM, identifica surplusul de certificate verzi din piata aferente unui an calendaristic, corespondenta acestora in energie si pretul mediu la care au fost vandute certificate pe piata nationala centralizata in anul respectiv si transmite aceste informatii Ministerului Economiei, pana la data de 30 aprilie a anului urmator.

Pentru comercializarea certificatelor, Ministerului Economiei identifica un alt stat membru dispus sa preia cantitatea suplimentara de energie din surse regenerabile, negociaza si semneaza un acord in acest sens.

Romania, Polonia si Cehia ar putea fi nevoite sa creasca importurile de energie in urmatorii 10 ani

Romania, Polonia si Cehia se numara printre statele cel mai putin dependente energetic din UE, dar ar putea fi nevoite in circa zece ani sa majoreze importurile de acest tip, din cauza intarzierii proiectelor nucleare si a inchiderii centralelor vechi pe carbune.

Proiectele de constructie a unor centrale nucleare in Europa Centrala si de Est sunt intarziate sau chiar anulate din cauza deficitului de finantare si a incertitudinilor legate de pretul energiei. Acest fapt pune in pericol aprovizionarea cu energie a tarilor din regiune si planurile de inchidere a centralelor poluante care functioneaza cu carbune.

Investitorii se retrag din aceste proiecte, ingrijorati ca viitoarele preturi ale energiei nu le vor aduce un profit bun. Multe tari din regiune au intentionat sa majoreze capacitatea de productie a energiei nucleare, pentru a-si asigura o aprovizionare constanta si pentru a putea respecta tintele Uniunii Europene privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Proiectele sunt intarziate de costurile mari, scaderea interesului companiilor din energie si incertitudinile privind pretul certificatelor de dioxid de cabon.

Saptamana trecuta, grupurile GDF Suez, RWE si Iberdrola s-au retras din proiectul de constructie, pana in 2017, a doua noi reactoare la centrala de la Cernavoda. Grupul CEZ a renuntat la proiect in 2010.