Sari direct la conținut

AUDIO Jurnalul de mediu RFI – HotNews.ro:​ Turbinele eoliene duc la cresterea temperaturii mediului inconjurator

HotNews.ro

Asculta Jurnalul de Mediu Radio France Internationale – HotNews.ro

Descarca fisierul audio in format MP3

Programul de guvernare al Guvernului Ponta prevede moratoriu imediat pentru exploatarea gazelor de sist. / Raspunsul Chevron la intentia Guvernului Ponta de a interzice temporar exploatarea gazelor de sist: „Chevron se angajeaza sa colaboreze cu guvernul pentru a raspunde tuturor preocuparilor legate de dezvoltarea gazelor naturale”

Programul de guvernare al Cabinetului Ponta prevede „Instituirea imediata a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de sist pana la finalizarea studiilor ce se afla in derulare la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fractionare hidraulica”. Moratoriul privind exploatarea gazelor de sist inseamna sistarea oricarei activitati de extractie prin controversatul procedeu al fracturarii hidraulice. In acest moment, Bulgaria si Franta sunt celelalte doua tari din Uniunea Europeana care au impus un moratoriu similar. In Romania, compania americana Chevron detine patru licente de explorare si exploatare, toate fiind in faza de explorare a eventualelor zacaminte. Ca urmare a intentiei Guvernului Ponta de a impune moratoriul, reprezentantii companiei americane au aratat, intr-un comunicat remis HotNews.ro, ca „Chevron se angajeaza sa colaboreze cu Guvernul pentru a raspunde tuturor preocuparilor legate de dezvoltarea gazelor naturale in Romania”. Reactia a venit la doua zile dupa aparitia programului de guvernare al noului Executiv. Reprezentantii Chevron mai spun in comunicatul citat ca „este un fapt dovedit pana acum ca atat dezvoltarea, cat si productia gazelor naturale din argile gazeifere s-au facut intr-un mod sigur si responsabil fata de mediul inconjurator.” La nivelul Comisiei Europene a fost infiintat, in ianuarie 2012, un grup de lucru privind efectele asupra mediului a procedurii de fracturare hidraulica. Luna trecuta, seful Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale declara, pentru HotNews.ro, ca din acest grup fac parte si experti romani din cadrul ANRM si Ministerului Mediului. Comisia Europeana a decis insa ca nu este nevoie de o legislatie europeana privind gazele de sist, lasand la latitudinea fiecarui stat membru decizia privind permiterea sau interzicerea procedeului fracturarii hidraulice.

Turbinele eoliene duc la cresterea temperaturii mediului inconjurator

Energia verde poate avea si efecte mai putin favorabile asupra mediului inconjurator. Un studiu recent al Universitatii Albany din statul New York arata ca turbinele eoliene duc la cresterea temperaturii. Studiul a aratat ca temperatura aerului in jurul a patru dintre cele mai importante parcuri eoliene din SUA a crescut cu 0,72 grade Celsius intr-un interval de zece ani. Prin comparatie, temperatura medie pe Pamant a crescut cu doar 0,8 grade Celsius din anul 1900 incoace. Astfel, cu cat vor fi construite mai multe ferme eoliene, cu atat impactul cresterii temperaturii va fi mai mare pe termen lung. In acest sens, expertii se tem chiar ca marile parcuri eoliene ar putea duce la modificarea directiei si intensitatii vantului si precipitatiilor. Capacitatea totala instalata a fermelor eoliene din lume era anul trecut de circa 238 gigawatt, cu 21 la suta mai mult decat in 2010. Aceasta capacitate ar urma sa ajunga la aproape 500 gigawatt pana la sfarsitul anului 2016.

A fost descoperita o gena rezistenta la seceta pentru culturile agricole

O cercetatoare argentiniana de la Universitatea din Santa Fe a descoperit o gena rezistenta la seceta pentru culturile agricole. Ea a reusit sa izoleze o genă de floarea soarelui rezistentă la secetă şi să o inoculeze în soia, ceea ce promite o veritabilă revoluţie biotehnologică în lupta împotriva secetei. Odată inoculate cu această genă, plantele de soia, de grâu sau de porumb îşi sporesc foarte mult productivitatea, iar agricultorilor le cresc semnificativ veniturile, reiese din studiile cercetătorilor. Descoperirea, care ar putea fi comercializată începând cu 2015, reprezintă rezultatul a 20 de ani de cercetari. Militanţi pentru apărarea mediului înconjurător se tem totuşi că această descoperire va încuraja monoculturile și implicit va avea un efect negativ asupra solurilor. Argentina este cel de-al doilea exportator mondial de porumb, principalul furnizor internaţional de ulei şi de făină de soia şi al treilea producător de seminţe de soia, iar culturile aferente se află în regiuni afectate frecvent de secetă.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro