Sari direct la conținut

Autoritățile sunt primele care nu au respectat legea urșilor: pentru siguranța omului, puteau să vâneze 220 de urși și au vânat 123 

HotNews.ro
Un hrănit de un șofer în trecere, în timp ce un alt șofer filmează cu telefonul mobil, pe 29 septembrie 2023, pe un drum din Covasna, România. Foto: Andrei Pungovschi / AFP / Profimedia
Un hrănit de un șofer în trecere, în timp ce un alt șofer filmează cu telefonul mobil - Foto: Andrei Pungovschi / AFP / Profimedia

În perioada septembrie 2023 – iunie 2024, din cota de intervenție de 80 de urși (urși care pun în pericol omul), s-au cerut 14 intervenții, s-au acordat 7 permise și 5 au fost executate. Iar pe cota de prevenție (urși cu probleme) din 140 de animale au fost eliminate 118.

  • „În România, un urs pentru trofeu costă între 5.000 și 15.000 de euro, depinde cât de mare este, este o negociere”, spune Silviu Chiriac, specialist în carnivore mari. Chiriac susține că noua lege renaște omorâtul de urși ca business, prin faptul că vânătorul poate să împuște el însuși urșii din cotă. 
  • Nu din întâmplare, spune Chiriac, autoritățile nu au omorât până acum urșii din cotă, așteptând, practic, ca să acestă cotă să poată fi vândută.
  • Paradoxul este acesta, spune expertul: vânătorii nu vizează urșii periculoși, de pe Transfăgărășan sau cei care vin la tomberoane, ci pe cei din sălbăticie și, de aceea, legea nu va ajuta comunitățile în pericol. 
  • Borboly Csaba, președintele CJ Harghita, unul dintre județele cu cele mai mari probleme cu urșii care pun în pericol comunitățile, spune că ONG-urile au creat „legende urbane”, contrare științei despre urși.
  • „Managementul cinegetic înseamnă că se folosește, ca și în Finlanda, Suedia, Slovacia, Sovenia, toate țările europene cu populație semnificativă de urs metoda piramidei. Asta înseamnă că cât mai mulți extrași prin vânătoare trebuie să fie de talie mica, medie și cât mai puțini de talie mare”, argumentează Borboly Csaba. 

Legea adoptată de Parlament și promulgată marți de președintele Iohannis permite împușcarea la liber a 426 de urși și deschide calea pentru vânătoarea recreativă de trofee, dar nu va rezolva problema urșilor care vin în localități și pun în pericol viața omului, spun specialiști consultați de HotNews.ro. 

Din cealaltă tabără, Borboly Csaba, președintele CJ Harghita, unul dintre județele cu cele mai mari probleme cu urșii, spune că legea este un pas pentru rezolvarea problemei urșilor. Csaba spune ONG-urile care critică măsura se tem că vor pierde finanțarea dacă problema urșilor este rezolvată. 

Două idei din lege, explicate 

Ministrul Mediului dă în fiecare an, de mulți ani încoace, un Ordin prin care se aprobă cotele de intervenție și prevenție la urs. Ce înseamnă cele două noțiuni din lege? 

  1. Cota de intervenție înseamnă urși care pot fi eliminați imediat în condițiile în care pun în pericol siguranța publică și viața omului. 

Cota era stabilită de Ministerul Mediului, iar la nivel local aplicată de către o echipă făcută din Jandarmerie, primar, medic veterinar, vânător, angajat al gestionarul fondului cinegetic etc. 

Pentru anul acesta, cota de intervenție cumulată pe plan național este de 80 de urși. 

  1. Cota de prevenție semnifică numărul de urși care fac probleme și care pot fi împușcați de administratorul fondului de vânătoare. 

Cota de prevenție pe anul acesta este de 140. Ursul putea fi împușcat de paznicul, vânătorul plătit de fondul de vânătoare ca să se ocupe de asta. Nu era permisă vânătoarea recreativă sau pentru trofeu. 

Autoritățile nu au respectat nici intervenția, nici prevenția

Niciodată în ultimii ani aceste cote nu au fost atinse, fiind eliminați mai puțini urși, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Mediului. 

De exemplu, în perioada septembrie 2023 – iunie 2024, din cota de intervenție de 80 de urși, s-au cerut 14, s-au acordat 7 permise și 5 au fost executate, iar pe cota de prevenție, din 140 de animale au fost eliminate 118.  

Modificările aduse de lege: vânătorul devine el însuși instrument al cotei 

Ce a schimbat Legea adoptată de Camera Deputaților și promulgată de președintele Klaus Iohannis? 

Silviu Chiriac, specialist în carnivore mari, spune că de acum urșii vor putea fi împușcați de orice vânător, ceea ce deschide calea pentru vânătoarea de trofee. 

„Această lege introduce o nouă pârghie pentru împușcarea urșilor din România. Un număr de 426 de urși au fost repartizați pe fonduri de vânătoare, pe județe, pentru a putea fi împușcați pe cota de prevenție și 55 pe cota de intervenție”, spune Chiriac.

„Până acum, aveam un Ordin de Ministru al Mediului care stabilea cotele de intervenție și prevenție, acesta fiind în continuare în vigoare și prin care a fost aprobată pentru anul în curs o cotă de prevenție de 140 de urși și o cotă de intervenție de 80 urși”.

„Elementul de noutate, care pune pe toată lumea pe gânduri și care cred eu că va crea cele mai mari probleme, în primul rând față de Comisia Europeană este că, până la această lege urșii, pe cotele de prevenție, se puteau recolta de personalul tehnic de specialitate angajat al gestionarului fondului. Era acel vânător care avea în atribuții să gestioneze fauna din fondul de vânătoare, când constata ca era un urs care crea probleme se ducea și-l împușca. Elementul de noutate adus de această lege este că cele 426 de exemplare pot fi împușcate de vânător – orice persoană care deține permis de vânătoare, port armă”, a explicat Silviu Chiriac. 

Cota devine un număr care se vinde

Chiriac pretinde că efectul practic este refacerea sistemul de dinainte de 2015, în care vânătoarea pentru trofeu era permisă. 

„Atunci, gestionarii fondurilor de vânătoare își făceau un plan de afaceri, o promovare de produs pe site-ul lor, făceau anunțuri în care spuneau „Asociația de vânătoare X oferă pentru anul 2024 posibilitatea de vânătoare a două trofee de urs în punctul cutare”. Clar, redevine un business. Atunci oricine de pe planeta asta, care are toate actele legale că poate să împuște un animal, vine, plătește tariful pe care-l negociază cu respectiva asociație de vânătoare, i se emite autorizația de vânătoare, merge și împușcă ursul. Să împuști un urs pentru trofeu costă între 5.000 și 15.000 de euro, depinde cât de mare este, este o negociere”, spune Silviu Chiriac. 

Vânătorii nu vizează urșii periculoși, de pe Transfăgărășan, ci pe cei din sălbăticie

„Eu cred că vânătorii care vor plăti 5.000 de euro, 15.000 de euro, în niciun caz nu vor accepta să plătească această sumă ca să meargă pe Transfăgărășan, să împuște un urs din ăla care stă să cerșească mâncare lângă capota mașinii”, spune Chiriac.

„Vânătorul nu va duce lângă containerul din Răcădău, să aștepte acolo, să stea camuflați și când vine ursul și fură o sacoșă cu gunoaie să-l împuște, fiindcă nu asta înseamnă vânătoarea. Oamenii respectivi vor plăti pentru un peisaj mirific, pentru un trofeu mare, pentru un urs din sălbăticie, ca să se laude cu ce ispravă bărbătească au făcut ei când a fost la vânătoare în România”.

„De asta ne temem foarte tare, că înainte era foarte clar, domnule, atâta timp cât respectivii urși erau împușcați de vânătorii care făceau parte din asociație, neexistând tentația de a vinde respectivul urs ca pe un produs comercial, atunci respectivul paznic sau vânător era motivat să scape de probleme și să împuște acei urși care toată ziua făceau probleme în comunitate”, a explicat Silviu Chiriac. 

Vânătoarea se ține „când e frumos afară”, iar ursul atacă când vrea el

O altă întrebare este când vor fi vânați cei 426 de urși. Vânarea urșilor pentru trofeu nu se face vara, adică acum, când sunt probleme, iar parlamentarii au venit de acasă și au adoptat legea în regim de urgență ca să „rezolve problema”. 

„Cel mai probabil vor fi împușcați când trofeul va fi cel mai frumos, înainte de intrarea în hibernare și primăvara, că așa a fost dintotdeauna, sezonul de împușcare a urșilor a fost toamna și primăvara”, spune Silviu Chiriac. 

El afirmă că nimeni nu are nicio problemă să fie eliminați urșii care vin în comunități și fac probleme, care au un comportament deviant, ci cu împușcarea exemplarelor din pădure care nu au treabă cu omul. 

Codruț Feher: Ținta ministrului Mediului a fost să dea drumul la vînătoarea pentru trofee

Codruț Feher este vicepreședinte al Asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor, un ONG care luptă pentru protecția animalelor. Acesta spune că legea data luni de Camera Deputaților nu rezolvă problema urșilor care vin în comunități și pun viața omului în pericol ci este în interesul vânătorilor. 

„Evident că nu rezolvă problema, rezolvă doar interesul acestor cercuri omnipotente vânătorești care au penetrat până la Consiliul Legislativ. Domnul Florin Iordache este președintele Consiliului Legislativ și când a ajuns președinte, era președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor. Practic acesta este singurul lucru care îi interesează pe politicienii care s-au perindat pe la Ministerul Mediului, în frunte cu domnul Tánczos Barna. De la început aceasta a fost ținta dânsului, să se dea drumul la vânătoarea recreativ sportivă pentru bani, pentru trofee”, a explicat Codruț Feher. 

„Dovada de necontestat că această lege este inutilă este să facem o simulare ce s-ar fi întâmplat dacă era în vigoare în momentul producerii tragediei. Legea asta are alocat în anexă pentru Fondul de Vânătoare 25 Sinaia, unde s-a întâmplat tragedia, un urs. Acest urs putea fi împușcat de gestionarul fondului cinegetic până la 31 decembrie 2024. Dar așa cum se indică în studiul pe care este fundamentată legea, urșii din categoria de prevenție, cum este acest un urs care ar urma să fie împușcat, nu sunt urșii cu comportament deviant, cum sunt cei care vin pe lângă poteci, în localitate, ci urșii care trăiesc în mijlocul pădurii și care ar împinge femelele cu pui pe lângă localități. Dacă facem un exercițiu de imaginație, și dacă s-ar fi împușcat un mascul din acesta, din mijlocul pădurii, acestă împușcare nu ar fi avut niciun efect fiindcă fata a fost ucisă de o ursoaică fără pui, care nu era lângă localitate, ci pe o potecă de munte. Dacă legea era în vigoare, efectul era zero”, a explicat Feher. 

„O impostură”

Și Feher crede că legea a fost aprobată în regim de urgență, invocându-se urgența, urșii aceștia nu vor fi împușcați acum, ci când se găsește un vânător care să plătească. 

„Asta e prostia. Asta denotă faptul că această măsură este o impostură, nu este o măsură de prevenție reală. Dacă era o măsură de prevenție reală trebuia să se dea un termen. Așa cum la urșii din categoria de intervenție se intervine imediat, când se sună la 112, vine o echipă alcătuită din Jandarmi, primar, medic veterinar și vânător și se ia o decizie în privința ursului, așa trebuia și acum”.

„Acești urși pot fi împușcați pe 31 decembrie și ce să mai prevină, dacă tot anul tu ai stat până ți-ai găsit clientul. Asta e dovada clară că legea servește doar unor interese vânătorești. Legislația în vigoare permitea inclusiv prevenirea acestei tragedii din Jepii Mici. În cazul în care un turist a sunat la 112 și a anunțat că un urs stă pe lângă potecă sau în localitate, atunci trebuie să se ia măsuri și să se dea derogări, se poate face și în 10 minute și jumătate de oră, iar acel urs problemă să fie eliminat. Dar ei nu le-au dat și aplicat niciodată pentru că nu îi interesează de fapt siguranța omului ci să introducă această vânătoare care servește unor cercuri de interese”, spune Codruț Feher.

Diana Iancu: „Problema urșilor e problema deșeurilor”

Diana Iancu, manager de comunicare pentru departamentul de Wildlife WWF România, se adaugă celor care susțin că Legea dată de Camera Deputaților nu va rezolva problema urșilor care fac probleme omului. 

„Cu siguranță nu va rezolva problema urșilor, pentru că problema urșilor din România este de fapt, problema ușilor care ajung în localități. Și acești urși ajung acolo fiind atrași de un management defectuos al deșeurilor, în primul rând, și de neluarea unor măsuri de siguranță”, spune Iancu.

„Ori această lege vorbește despre cote de prevenție la urs, vorbește despre exemplare care pot fi considerate trofeu, ceea ce urșii care provoacă conflicte în preajma localităților sunt departe de a fi. Adică urșii care ajung în preajma localităților atrași de gunoaie sau de hrana lăsată intenționat de turiști pentru a-i atrage și a se fotografia cu ei, acești urși sunt de regulă de talie mică, deci cu siguranță că nu va rezolva problema această lege”, a explicat reprezentanta Wildlife WWF România. 

Borboly Csaba: „ONG-urile care protestează se tem că-și pierd finanțările”

Borboly Csaba  este președintele CJ Harghita, unul dintre județele cu cele mai mari probleme cu urșii care pun în pericol comunitățile. Borboly Csaba este de părere că Legea adoptată luni de Camera Deputaților rezolvă o parte din problema urșilor, dar trebuie luate și alte măsuri. 

„Această lege este primul pas spre normalitate. Legea participă la rezolvarea problemei, dar trebuie luate în paralel și alte măsuri pentru că altfel singură această modificare legislativă nu va aduce o îmbunătățire semnificativă în privința diminuării conflictelor. Acesta este punctul zero de unde trebuie pornit, managementul cinegetic trebuie reintrodus, plus trebuie luate și celelalte măsuri”, a declarat Borboly Csaba pentru HotNews.ro. 

Întrebat ce le răspunde ONG-urilor și specialiștilor care sunt de părere că legea adoptată luni dă drumul la vânătoarea pentru trofeu la o specie protejată, Borboly Csaba spune că aceste ONG-uri se tem că vor pierde sursele de finanțare dacă se rezolvă problema urșilor. 

„Ei nu cunosc situația, ei au decontat milioane de euro și acum le e teamă că această finanțare, de ordinul zecilor de milioane va dispărea dacă problematica urșilor se va rezolva. Acum aceste ONG-uri se tem pentru bani, fără a cunoaște realitatea, fără a merge pe teren”.

„Și din aceste ONG-uri cu volum mare, sunet mare, nu am văzut pe nimeni în ultimii 10 ani cu adevărat să înceapă să ne susțină. Managementul cinegetic înseamnă că se folosește, ca și în Finlanda, Suedia, Slovacia, Sovenia, toate țările europene cu populație semnificativă de urs metoda piramidei. Asta înseamnă că cât mai mulți extrași prin vânătoare trebuie să fie de talie mica, medie și cât mai puțini de talie mare”.

„Omul este atacat și din păcate despre asta aceste ONG-uri nu au discutat, nu au zis nimic. Știți că eu sunt și raportorul Comitetului Regiunilor pe această tematică și chiar se miră și ONG-urile adevărate din Europa de ce se lasă ca ursul să terorizeze atât de mult populația. Nici „verzii” nu înțeleg de ce este această situație în care nu s-a făcut nimic în acești aproape 10 ani”, a explicat președintele CJ Harghita. 

Politicianul UDMR acuză ”legendele urbane”

Întrebat totuși ce urși vor fi împușcați în cota de prevenție de 426 aprobată, acesta spune că este o știință. 

„Asta este o știință. Știți că noi doi, dacă mai căutăm pe cineva, putem să facem un ONG, plătim 1.000 de lei să-l înregistrăm și spunem că noi suntem cei mai mari specialiști pe urși. Managementul cinegetic este o știință, este învățat la facultăți, institute de cercetare, este un normativ, o reglementare care prevede cum și ce trebuie astfel încât specia să nu sufere. Cei care cred că mergem mâine la Miercurea Ciuc și împușcăm 500 de urși, nu au cunoștințele necesare. Toată isteria pe care au făcut-o aceste ONG-uri ne-a adus acolo încât avem foarte multe legende urbane, nu vorbim de realitate, de știință. Cota de prevenție este ca să nu fie o supra-populație într-o zonă, cred că așa este în legea adoptată. Cota de intervenție înseamnă când ursul vine în localitate poate fi eliminat”, a explicat Borboly Csaba. 

Întrebat de ce cota de intervenție trecută în legea adoptată este de doar 55 de exemplare deși acolo se poate interveni imediat și elimina pericolul, iar cota de prevenție este de 426 de exemplare, acesta a răspuns că trebuie luate și alte măsuri.

INTERVIURILE HotNews.ro