„Avatar: The Way of Water”. Ce vrea să ne spună acum Cameron, în partea a doua a filmului care i-a dus pe mulți în depresie
„Avatar: The Way of Water” a ajuns în cinematografele din România. Lansat la 13 ani după ce regizorul James Cameron a făcut publică prima poveste fascinantă, filmul te poartă într-o expediție vizuală puternică, unde conexiunea principală rămâne cea dintre om și natură.
Primul „Avatar” a făcut istorie în cinematografie
„Avatar” a apărut cu 27 de ani în urmă, în 1995, atunci când James Cameron a început să-i construiască structura. I-a luat 15 ani să-l lanseze, timp în care și-a dezvoltat personajele, limba nativă a acestora, cât și lumea fantastică din jurul lor.
Odată cu dezvoltarea tehnologiei, regizorul a fost capabil să aducă pe marile ecrane o producție 3D de excepție, care a devenit rapid cel mai profitabil film al tuturor timpurilor, poziție pe care și-a păstrat-o până în 2019, când a apărut „Avengers: Endgame.”
Însă, „Avatar” a rămas latent în conștiința colectivă, iar anul ăsta în septembrie, când a fost relansat, pentru a împrospăta memoria publicului în așteptarea continuării, a revenit pe locul I, cu un încasări de aproape 3 miliarde de dolari.
Povestea inițială este plasată 200 de ani în viitor, și îl urmărește pe Jake Sully (Sam Worthing), un veteran de război paralizat, care ajunge pe planeta Pandora, alături de alți pământeni, soldați și cercetători.
Aici descoperă o veche civilizație, băștinașii albaștri Na’vi, cei care trăiesc într-un echilibru perfect cu mediul din jur, se închină la zeița-mamă Eywa și care nu sunt deloc fericiți de încercarea de colonizare la care sunt supuși. Misiunea lui Jake este de a face pace cu populația din Pandora, în timp ce echipa sa se ocupă de extragerea minereului prețios „unobtanium.”
Pământenii nu pot respira în atmosfera din noua lume, ci trebuie să poarte măști de oxigen, iar pentru a facilita lucrurile, oamenii de știință îi transformă pe unii în avatari, hibrizi între oameni și Na’vi. În noua lui formă, Jake ajunge să se integreze în clanul Omaticaya, unde se îndrăgostește de fiica șefului acestuia, Neytiri (Zoe Saldana). Urmează o luptă între Na’vi și invadatori, iar primii ies triumfători.
O producție cu un impact puternic asupra oamenilor
„Avatar” a adus în fața oamenilor mai multe probleme existențiale, de la relațiile între rase, lupta omenirii pentru putere, impactul colonizării asupra umanității, cât și efectele nocive pe care le avem asupra mediului înconjurător.
Toate astea au fost puse într-un context emoționant, cu un puternic impact vizual, unde oamenii au fost părtași la potențialul unei lumi utopice, unde toate elementele sale trăiesc în armonie.
După lansarea primului film, cei sensibili la realitatea cotidiană au dezvoltat ceea ce oamenii de știință au numit „depresia post-Avatar”, din cauza căreia unii chiar s-au sinucis. Așa cum informează The Guardian, nucleul acestui fenomen a început pe un site al unui fan, Avatar Forums, unde mii de oameni au început să scrie despre cât de triști se simt și cât de nefericiți sunt cu propriile vieți, după ce au văzut producția lui Cameron.
„A luat ce-i mai bun din tehnologia pe care o avem și a creat o lume virtuală, care demonstrează că viața reală nu va fi niciodată ca pe marile ecrane. Filmul face ca viața reală să pară și mai imperfectă”, a spus la acea vreme psihiatrul Stephan Quentzel.
Drept soluție, psihologii și ONG-urile de mediu au recomandat celor afectați să iasă mai mult în natură, să se implice în cauze sociale și să-i încurajeze și pe cei din jurul lor să facă la fel.
„Avatar: The Way of Water”, o nouă aventură
FOTO: Walt Disney Studios Motion Pictures – 20th Century Studios – TSG Entertainment – Lightstorm Entertainment / Christophel Collection / Profimedia
„Avatar 2” abia ce a ajuns în cinematografele din România și deja este un succes la nivel global, unde se preconizează că va face un profit în box office, în primul weekend de la lansare, de peste 150 de milioane de dolari.
Filmul face parte dintr-o serie de patru povești; filmările la „Avatar 3” au fost deja finalizate și urmează să fie lansat în decembrie 2024.
Povestea începe la zece ani după acțiunea din primul film, unde Jake și Neytiri trăiesc fericiți în Pandora alături de copiii lor – trei biologici (doi băieți și o fată), o adolescentă adoptată (fiica cercetătoarei Dr. Grace, jucată de Sigourney Weaver), dar și un copil orfan uman, Spider, care nu a putut fi trimis înapoi pe pământ, din cauză că nu era posibilă criogenarea pentru bebeluși.
Previzibil, locuitorii planetei au de înfruntat din nou colonizarea și atacurile oamenilor. Personajul negativ central este Colonelul Quaritch, omorât în varianta umană în primul film de Neytiri, întors acum sub forma unui avatar, al cărui unic scop este de a-l ucide pe Jake, fără să-i pese de consecințe.
Din dorința de a-și proteja clanul, familia părăsește pădurea în care locuia și se mută la ocean, în sânul tribului Metkayina, unde găsesc refugiu. Aici ei sunt nevoiți să se adapteze apei, în jurul unei mantre care-ți va răsuna în minte și după finalul filmului:
„Calea apei nu are început și nici sfârșit. Inimile noastre bat în pântecul lumii. Apa conectează toate lucrurile, viața de moarte și întunericul de lumină. Marea oferă și marea ia.”
Filmul aduce în prim plan multe personaje, dar cumva fiecare își face loc în sufletul privitorului care reușește să-i înțeleagă povestea. Unul dintre cele mai impresionante este Ronal – femeia lider a tribului Metkayina, însărcinată în șase luni și interpretată de Kate Winslet.
James Cameron vorbește despre acest personaj într-un interviu acordat revistei Variety.
„Ce înseamnă o mare parte din viața unei femei pe care noi, bărbații, nu o experimentăm? Și atunci mi-am zis – dacă vrei să mergi până la capăt în ceea ce înseamnă împuternicirea femeilor, atunci haide să punem o femei însărcinată în șase luni într-o bătălie.
Nu se întâmplă asta în societatea noastră și poate că nu s-a întâmplat timp de sute de ani, dar vă garantez că în trecut, femeile erau nevoite să lupte pentru supraviețuire și pentru a-și proteja copiii și nu conta dacă sunt însărcinate sau nu”.
Dar este impresionantă și munca actriței pentru rolul ei. S-au filmat foarte multe scene subacvatice, iar Kate Winslet a doborât recordul pentru cât de mult a putut să stea un actor sub apă, fără să respire – ea a reușit 7 minute și 15 secunde.
Un film care-ți poate deschide perspectivele
Și în „Avatar 2”, James Cameron a apelat la cele mai recente tehnologii și tehnici de filmare, pentru a reda pe marile ecrane, într-un format 3D de excepție, imagini incredibile. Personajele nu mai par construite online, ci par absolut reale, iar lumea din ocean, cu toate animalele, coralii și plantele sale, te poartă parcă într-un documentar National Geographic.
La fel ca în primul film, firul roșu al poveștii conectează omul de natură și cum ar fi putut să arate viața noastră în această simbioză perfectă cu tot ceea ce avem în jur.
Nu mai este un secret pentru nimeni că schimbările climatice au efecte devastatoare pentru Pământ și deși este o amenințare reală, tindem să nu o luăm în serios și să ne ducem viețile fără greutatea consecințelor sale.
Omenirea, așa cum multe filme apocaliptice ne-au demonstrat de-a lungul timpului, pare să fie pe un drum al năruirii de sine, fără să-și fi învățat lecția.
În Avatar, pământenii și-au distrus casa, iar acum vor să colonizeze Pandora, pe care, cel mai probabil, în timp, ar ajunge să o distrugă.
Acțiunea stagnează de multe ori, iar trei ore și 12 minute pot părea un pic prea mult pentru cei obișnuiți cu un ritm alert, dar dacă îți lași imaginația să te controleze și te arunci complet în universul creat de Cameron, nu vei simți deloc trecerea timpului.
Regizorul are o capacitate fantastică de a crea emoție prin cadrele prezente în film, fie că vorbim de modul în care o plantă răspunde atunci când este mângâiată sau de inteligența unor animale marine impresionante (tulkun) care pot comunica cu oamenii și care au la rândul lor propria lor conștiință, viață independentă și sensibilitate.
Cameron aduce în atenția privitorului mai multe teme esențiale – de la importanța familiei și stabilitatea pe care o dinamică sănătoasă o oferă, la egoismul uman pentru putere și „a-și salva pielea”, modul în care distrugem tot ceea ce e bun și senin în calea noastră, dar și ciocnirea între culturile diferite.
Este o generalizare pentru esența omenirii și evident că exemplele pozitive există, dar cred că subliniază și un semnal de alarmă, în cel mai frumos mod posibil, capabil să ajungă la milioane de oameni – natura are încă forță de renaștere, dar grija noastră pentru ea este iminentă.
Nu e greu de înțeles de ce mulți aleg să se imagineze într-o lume atât de echilibrată și feerică, ca un refugiu la tot ceea ce trăim în prezent, cu război și foamete, unde fiecare pare să-și urmeze propriul interes, fără a purta deloc grija celorlalți.
„Tehnic, filmul ăsta este tot despre mediu. Este despre ceea ce eu numesc a fi lupta dintre cei care iau și cei care au grijă. Indigenii au grijă. Ei sunt acum cei care au puterea în lumea noastră de a ne reconecta la o viziune a naturii, una care este mult mai protectivă, cooperantă și armonioasă. Dacă nu adoptăm atitudinea asta, vom muri. Este atât de simplu”, mai spune regizorul în interviul Variety.
Și poate finalitatea omenirii nu va veni curând, dar ce știm sigur este că noi putem avea un cuvânt de spus în modul în care se desfășoară lucrurile.
Iar „Avatar 2” despre asta e vorba, mai mult decât este despre acțiune – un portal idealist spre o lume utopică, unde avem acces doar la nivel vizual și unde nu vom trăi vreodată, dar care poate să ne schimbe modul de a privi lucrurile și ne poate face mai recunoscători pentru pământul pe care călcăm zilnic și tot ceea ce el ne oferă.
INTERVIURILE HotNews.ro