Avertisment al Parchetului European condus de Kovesi privind noul fenomen din justiția din România, după cel al prescrierilor: „Am sesizat Comisia Europeană”

Mai puțini bani recuperați pentru buget. La asta va duce anularea probelor din dosarele penale în care procurorii au apelat la sprijinul ofițerilor din poliția anticorupție. Măsura afectează nu doar anchetele de corupție investigate de parchetele naționale, ci și pe cele cu fraude europene ale Parchetului European condus de Laura Kovesi. România se confruntă cu „un risc sistemic de impunitate”, avertizează Parchetul European într-un răspuns pentru HotNews. 

• Este vorba despre anularea probelor din dosarele trimise în judecată, pentru că polițiștii DGA nu mai pot sprijini anchetele de corupție care nu vizează angajați ai MAI. 
• Procurorul european Cătălin Borcoman explică pentru publicul HotNews ce înseamnă aplicarea retroactivă a acestei decizii în dosarele Parchetului European.
• El avertizează că România încalcă astfel tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
• Parchetul European anunță că sesizat Comisia Europeană.

Până în prezent, instanțele românești au exclus probele din șase dosare trimise în judecată de Parchetul European, prin aplicarea retroactivă a deciziei instanței supreme, au precizat oficialii Parchetului European, într-un răspuns pentru publicul HotNews.  

Pe lângă cele șase dosare în care au fost anulate probe esențiale, Parchetul European anunță că există mult mai multe dosare, examinate în prezent de instanțele judecătorești în procedura camerei preliminare, în care inculpații au cerut anularea actelor efectuate de ofițerii DGA, judecătorii fiind așteptați să se pronunțe în perioada următoare. Este vorba despre procese-verbale în care sunt redate interceptări telefonice sau ambientale, declarații de martori, precum și alte acte pe care polițiștii DGA și-au pus semnătura. Practic, probele pe care este construită acuzarea. 

Parchetul European precizează că, în prezent, există și cazuri aflate în lucru la procurori, în faza de urmărire penală, în care probele au fost adunate prin delegarea polițiștilor DGA și, având în vedere specificitatea lor – supraveghere tehnică, percheziții domiciliare – nu mai pot fi folosite.

Criticile Parchetului European

În opinia Parchetului European, aplicarea în cazurile EPPO a acestei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție încalcă Dreptul Uniunii Europene și Dreptul național.

Procurorul european Cătălin Borcoman explică pentru publicul HotNews de ce este considerată greșită aplicarea acestei decizii în dosarele EPPO. 

„În primul rând, există o încălcare a articolului 28 din Regulamentul Parchetului European, conform căruia procurorii europeni delegați pot întreprinde singuri măsurile de investigație sau pot instrui autoritățile competente din statele lor membre. Autoritățile competente sunt autoritățile desemnate de statele membre și comunicate procurorului-șef european, Consiliului și Comisiei în conformitate cu art. 117 din Regulament. În aplicarea acestui articol din Regulament, România a comunicat că toți ofițerii de poliție judiciară din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sunt competenți să efectueze acte de investigație la instrucțiunile EPPO”, a precizat procurorul Borcoman.

În plus, subliniază procurorul, România a adoptat și Legea 6/2021, potrivit căreia toți ofițerii de poliție judiciară din Ministerul Afacerilor Interne sunt competenți să efectueze acte de investigație la cererea EPPO.

Un alt argument indicat de Cătălin Borcoman este însuși Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede că statele membre „sunt obligate să combată frauda care afectează interesele financiare ale Uniunii prin măsuri disuasive și eficiente”.

Procurorii au folosit procedurile în vigoare la data investigațiilor

Parchetul European amintește și că în 2020 Înalta Curte de Casație și Justiție a avut o abordare complet diferită atunci când i s-a solicitat să clarifice competența ofițerilor DGA. Practic, în urmă cu șase ani, instanța supremă a considerat că folosirea polițiștilor DGA în dosarele de corupție, indiferent de calitatea inculpaților, nu reprezintă o problemă.

„În perioada 2021, când ne-am început activitatea, până în 2025, procurorii delegați europeni s-au bazat cu bună-credință pe decizia 21/2020 atunci când au emis ordine de delegare către DGA. Cu toate acestea, actele procedurale ale EPPO sunt anulate retroactiv ca efect al deciziei 8/2025, care este ulterioară acestor acte. Situația creată de cele două decizii consecutive ale ICCJ reprezintă, în opinia EPPO, o încălcare de către România a obligației sale de a combate frauda care afectează interesele financiare ale Uniunii prin măsuri disuasive și eficiente. De asemenea, reprezintă o încălcare de către autoritățile naționale a principiului cooperării loiale stipulat de articolul 5 alineatul (6) din Regulamentul EPPO”, explică procurorul Cătălin Borcoman.

Cererile Parchetului European, respinse de judecătorii români

În toate dosarele aflate pe rolul instanțelor, procurorii europeni au subliniat că EPPO se află într-o situație diferită față de cea stabilită prin decizie ICCJ din iunie 2025 și au solicitat aplicarea Regulamentului EPPO și a Legii 6/2021. În toate deciziile pronunțate de instanțele în procedura camerei preliminare, aceste cereri au fost însă respinse.

Într-unul dintre dosare, procurorii europeni au solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene deoarece interpretarea acesteia este obligatorie pentru aplicarea prevederilor Regulamentului EPPO, însă cererea a fost respinsă de judecătorii români.

A fost sesizată Comisia Europeană

În fața fenomenului care aruncă în aer dosare în care sunt vizate fraude de zeci de milioane de euro, Parchetul European anunță că a sesizat Comisia Europeană. 

„Deoarece EPPO a considerat că sunt încălcate prevederi ale dreptului UE și național și că există un risc sistemic de impunitate, a notificat aceste probleme Comisiei Europene pentru raportul anual privind statul de drept și va continua să solicite instanțelor române să adreseze o întrebare Curții de Justiție a Uniunii Europene, care are competența exclusivă de a soluționa problemele legate de Regulamentul EPPO”, a precizat procurorul Borcoman.

Fraude de peste 6 miliarde de euro pe teritoriul României investigate de Parchetul European

Anul trecut, judecătorii români au soluționat, în primă instanță, 21 de dosare ale Parchetului European, iar 18 au primit sentințe definitive, potrivit raportului publicat de instituție la sfârșitul anului.

La finalul lui 2025, EPPO avea pe rolul instanțelor din România 76 de dosare, potrivit raportului instituției. Pe lângă acestea, Parchetul European avea în lucru 535 de investigații active în România, cu 40% mai multe decât în 2024. 

Prejudiciul total estimat de EPPO în cazul dosarelor care vizează fapte comise pe teritoriul României este de peste 6 miliarde de euro, se mai arată în raport.

În 2025, procurorii EPPO au trimis în judecată la instanțele din România 20 de dosare cu rechizitorii și 36 de acorduri de recunoaștere a vinovăției, care au însumat 121 de inculpați.  

Cifrele oficiale arată că, anul trecut, la Parchetul European au fost deschise 303 dosare de fraudă în România, cu 52 mai multe față de anul precedent. 

Cele mai multe dintre dosare instrumentate de procurorii europeni în România vizează fraude în proiectele de dezvoltare regională, agricultură și programe sociale, arată raportul EPPO.