Avertisment din ONU pentru „Consiliul pentru Pace” al lui Trump, înainte de reuniunea de azi de la Washington
Membrii Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite au transmis un mesaj clar înaintea reuniunii inaugurale a Consiliului pentru Pace: fragilul armistițiu din Gaza trebuie să devină permanent, iar acțiunile unilaterale din Cisiordania riscă să închidă ușa către o soluție cu două state, scrie site-ul postului de radio francez RFI.
Reuniți miercuri la New York – cu o zi mai devreme decât era prevăzut, pentru a evita suprapunerea cu reuniunea Consiliului pentru Pace a lui Trump de la Washington – diplomații ONU au profitat pentru a reafirma rolul central al Organizației Națiunilor Unite în soluționarea conflictului israeliano-palestinian, chiar dacă noua inițiativă condusă de SUA încearcă să remodeleze eforturile globale de mediere.
Subsecretara generală a ONU pentru afaceri politice și consolidarea păcii, Rosemary DiCarlo, a descris momentul ca fiind „crucial” – o ocazie rară pentru regiune de a schimba cursul după mai bine de doi ani de război.
Ea a avertizat însă că rezultatul depinde de deciziile care vor fi luate în următoarele săptămâni.
Acest sentiment de urgență a fost repetat în întreaga sală a ONU, ministra britanică de externe, Yvette Cooper, avertizând că Gaza nu trebuie lăsată suspendată „între pace și război”.
Mai mulți membri ai Consiliului au condamnat, de asemenea, recentele măsuri luate de Israel pentru a-și extinde controlul asupra Cisiordaniei, Pakistanul calificând aceste măsuri drept „nule și neavenite” în conformitate cu dreptul internațional.
Ambasadorul palestinian Riyad Mansour a descris ceea ce a numit „anexarea treptată de facto” ca o amenințare existențială – nu numai pentru statalitatea palestiniană, ci și pentru eforturile mai ample de pace, inclusiv cele discutate la Washington.
Ambițiile Consiliului pentru Pace
Aceste declarații reflectă neliniștea crescândă față de ceea ce mulți consideră a fi o cale diplomatică paralelă care se conturează în afara sistemului ONU.
Consiliul pentru Pace al lui Trump – conceput inițial ca un grup restrâns care va coordona reconstrucția Gazei – și-a extins rapid ambițiile, poziționându-se ca o platformă mai amplă de soluționare a conflictelor.
Această evoluție a stârnit mirarea diplomaților.
Criticii au avertizat că inițiativa riscă să submineze structurile multilaterale existente, mai ales având în vedere că președintele SUA păstrează un control strict asupra componenței și procesului decizional din noul organism.
În cadrul Consiliului de Securitate, diviziunea a fost pronunțată. În timp ce ambasadorul SUA Mike Waltz a lăudat noul organism ca fiind unul care „nu vorbește, ci acționează”, multe țări și-au reafirmat sprijinul pentru cadrul ONU.
Peste 80 de țări au susținut săptămâna aceasta o declarație comună prin care resping orice formă de anexare în Cisiordania și solicită o revocare imediată a acțiunilor Israelului.
Mesajul a fost clar – pentru o mare parte a comunității internaționale, ONU rămâne principala arenă pentru legitimitate și coordonare.
Cu toate acestea, provocările cheie rămân descurajante, de la dezarmarea Hamasului la desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare și reconstrucția unui teritoriu lăsat în ruine.
Trump a declarat că participanții vor promite 5 miliarde de dolari și vor contribui cu mii de oameni pentru o forță de stabilizare, deși detaliile rămân puține, iar experții avertizează că costul real va fi mult mai mare.
Structurile de finanțare și guvernanță sunt neclare
Deși peste 20 de țări s-au înscris ca membre ale Consiliului pentru Pace, cei mai mulți lideri au declinat invitația lui Trump.
Organismul este înființat cu aprobarea ONU, dar statutul pare să îi acorde lui Trump conducerea și controlul permanent.
Experții spun că structurile de finanțare și guvernanță sunt neclare.
Din UE, doar Ungaria și Bulgaria au acceptat să fie prezente cu statut de membru deplin. Alte câteva țări, printre care România și Italia, merg la prima reuniune cu statut de observatori.
Președintele Nicușor Dan a sugerat că motivul prezenței sale la Washington ține în special de consolidarea relației cu administrația Trump.
„Au existat anumite dubii, neîncredere după alegerile anulate din 2024 din partea administrației americane. Față de tot acest context, cred că prezența României prin președintele ei ajută la a clarifica și diplomatic și față de cetățeni care este relația adevărată dintre România și SUA”, a declarat Nicușor Dan zilele trecute, într-un interviu acordat Radio România Actualități.
INTERVIURILE HotNews.ro