Pentru prima dată în istoria recentă a României, un examen național va fi susținut înaintea finalizării cursurilor. De ce această harababură?
Profesor și doctor în istorie, Andrei Avram spune că deciziile luate de Ministerul Educației mai mult încurcă decât ajută, „respectând tradiția sistemului de învățământ postdecembrist”. El vorbește despre una dintre recentele decizii luate, care vizează organizarea examenului de bacalaureat, pe care o cataloghează ca fiind o „harababură”.
Conform noului calendar, probele scrise vor începe în 10 iunie 2025 (Limba și literatura română), continuând în 11 iunie (proba obligatorie a profilului), 13 iunie (proba la alegere a profilului), respectiv 16 iunie (Limba și literatura maternă). Încă din etapa în care noua periodizare a examenelor naționale s-a aflat în dezbatere publică, argumentul forte a fost acela referitor la schimbările climatice.
Așadar, elevii români care vor susține anul acesta examenul maturității vor încheia cursurile pe 6 iunie 2025, iar câteva zile mai târziu vor susține prima proba scrisă întrucât clima României trece prin transformări fără precedent. Cel din urmă aspect nu poate fi negat.
Doar că, pentru ceilalți elevi, anul școlar se va încheia pe 20 iunie 2025. Aceste decizii fac ca, pentru prima dată în istoria recentă a României, un examen național să fie susținut înaintea finalizării cursurilor. De ce această harababură? Limbajul de lemn al autorităților ne este cunoscut, se regăsește în majoritatea documentele emise: „interesul superior al elevilor” ș.a.m.d. Chiar așa să fie?
O întrebare legitimă
Ultimele declarații ale ministrei educației debusolează. Întrebată cum se va putea desfășura examenul național „în paralel cu zilele de cursuri”, afirmă ca s-a gândit la niște scenarii dintre care amintește: „reconfigurarea programului școlar”, „ flexibilizarea structurii anului școlar în sensul de a permite ca săptămâna <<Școala Altfel>>, Săptămâna Verde să fie organizate în acele perioade în așa fel încât ceilalți copii să fie prinși în alte activități care nu sunt neapărat în incinta școlii” sau reducerea programei examenului de bacalaureat.
Pare lipsit de relevanță faptul că ordinul de ministru nr. 3.694/01.02 2024, referitor la structura anului școlar, semnat de aceeași persoană, stabilește că „programul național <<Școala altfel>> și Programul <<Săptămâna verde>> se desfășoară în perioada 9 septembrie 2024—30 mai 2025”, iar, așa cum am observat, conform deciziilor acelorași factori decizionali, prima probă scrisă a examenului de bacalaureat urmează să fie susținută pe 10 iunie 2025. Chiar dacă se contrazic, până la urmă improvizează, rezolvă din mers. Doar astfel poate fi oferită consecvența incertitudinii.
Niciun gând referitor la resursa umană. Într-adevăr, circulă informații despre înlocuirea profesorilor cu inteligența artificială, însă acest proces nu va fi finalizat nici mâine, nici în iunie 2025. Astfel, o întrebare legitimă este aceea referitoare la modalitatea în care profesorii se vor putea împărți între gestionarea celei mai solicitante perioade de pe parcursul anului școlar (finalizarea acestuia) și implicarea în organizarea unui examen național care presupune, printre altele supraveghere, prima corectură, rezolvarea contestațiilor.
Logica pare să fi fost următoarea: luăm decizii, după aceea căutăm „modalități” prin care să le putem în practică. Cu alte cuvinte, mai întâi acționăm, după aceea gândim. Hotărâm, influențând viețile a sute de mii de oameni, fără a analiza repercusiunile, fiind siguri că până la urmă vom găsi argumente care să ne susțină măsurile implementate.
INTERVIURILE HotNews.ro