Bacul si admiterea la facultate pentru viitorul an universitar

Recentul Ordin de Ministru (aici), care clarifică modul de admitere la facultate pentru anul universitar următor, a reaprins discuția privind corectitudinea viitorului examen de bacalaureat și soarta fabricilor de diplome universitare.

În esență, recentul OM exclude mediile obținute în cursul anilor de studii, ca nerelevante. În adevăr, există diferențe uriașe între spiritul de notare la oraș față de rural, la licee teoretice bune față de grupuri școlare și colegii tehnice, etc. Acestea contau în procent de 30-33% în media de admitere la facultate. Conform OM în discuție, nu mai contează deloc. Ceeace este un lucru bun. Miza accesului pe locurile fara taxe de la universitati ridica vanarea notelor bune la cote greu de acceptat.

(Art1 (2) Examenul de admitere poate consta si in proba/probe scrisa/scrise sau/si orala/orale pentru testarea cunostintelor si a capacitatilor cognitive. Pentru testarea capacitatilor artistice sau sportive examenul de admitere va contine obligatoriu si o proba practica eliminatorie, sustinuta anterior celorlalte probe. De asemenea, pot fi luate in considerare notele de la probele de bacalaureat sau media de la bacalaureat, licenta sau disertatie, dupa caz, dar nu pot fi luate in calcul mediile sau notele din anii de studii.)

Din păcate, alin. (3) al art. 1 dă cu stângul în dreptul:

(3) Conform legii, metodologia proprie de admitere, conditiile de admitere, inclusiv cifrele de scolarizare trebuie facute publice in fiecare an de catre universitate, cu cel putin 6 luni inainte de sustinerea concursului de admitere.

Concursurile de admitere programate de către universităti, conform autonomiei universitare, sunt plasate, în cele mai multe cazuri, în iulie și august, prima sesiune, deci cu mai puțin de șase luni de la data emiterii OM. Ca atare, în asemenea situații, aplicarea OM este imposibilă. Mai mult, constituie temei mai mult decât suficient pentru suspendarea aplicării ordinului, de către instanța de contencios administrativ, ca inaplicabil, dată fiind contradicția dintre aliniatele 2 și 3 ale art. 1.

Tot legat de tehnica legislativă, este neclară formularea de la art. 7

3) In cadrul metodologiei proprii, institutiile de invatamant superior pot stabili facilitati sau conditii speciale referitoare la admiterea la programe de studii universitare de licenta a candidatilor care au obtinut in perioada studiilor liceale distinctii la olimpiadele scolare si/sau la alte concursuri nationale sau internationale.

Ce înseamnă „distincții la olimpiade școlare”? Dacă un candidat aduce adeverință de la școală, conform căreia s-a clasat primul pe clasă, sau pe școală, la olimpiada de tehnologie, înseamnă că se califică pentru locurile fără taxe la o facultate de prestigiu, cum este Automatica, sau Informatica? În funcție de pile și relații, drumurile i-ar fi deschise pentru orice facultate!

În concluzie, media de admitere la facultate poate fi decisă de universități ca provenind din probe de admitere, orale și/sau scrise, din media sau notele obținute la bacalaureat sau o combinație între cele două, ponderea fiind decisă tot prin metodologii proprii.

Cum costurile legate de organizarea de examene de admitere (supraveghere, corectare, logistică) vor împinge managerii de universități să se rezume la notele și media de la bacalaureat, vom avea o admitere la universități în aceiași parametrii cu aceia din anii trecuți.

Toată logica OM se bazează pe ipoteza că bacalaureatul din vara aceasta va fi cel puțin la fel de corect, comparativ cu acela din vara trecută. Ei bine, am cel puțin trei motive să fiu sceptic că se va repeta „minunea” din vara trecută.

1. Vara aceasta bacalaureatul se va desfășura cu trei-patru luni înaintea alegerilor parlamentare. Vor participa circa 200.000 de candidați din seria curentă, plus cel puțin 100.000 picați în vara trecută sau în anii anteriori. Presupunînd ca s-ar menține procentul de promovați de anul trecut, de 50%, am avea 150.000 de candidați picați, adică, socotind cam cinci persoane de fiecare candidat picat,  părinți, rude apropiate, prieteni, se adună 750.000 de voturi pierdute. Adaugând  salariații universităților și familiile lor, rămase fără obiectul muncii, ajungem la circa un milion de voturi pierdute pentru partidele aflate la putere, doar din motive de bacalaureat serios. Din 6-7 milioane de voturi. Crede cineva că vreun partid își va asuma un astfel de risc? Și anul trecut, o persoană importantă din conducerea PDL a exclamat: „să vină Funeriu să ceară voturile părinților tinerilor picați la bacalaureat!”
2. La bacalaureatul de anul trecut universitarii n-au prea participat ca președinți de comisii de examen sau de evaluare, din motive de bani. Indemnizația de șef de comisie de examen a fost in jur de 500 lei, pentru 10 zile de activitate. Au crezut ca reflexele moștenite vor duce la rezultate similare. În aceste condiții, directiva ministrului Funeriu, transmisă prin inspectorii generali, către inspectori și directori șefi de comisii, „faceți un bacalaureat corect, iar eu vă asigur spatele”, a avut ecou și a dus la ce știm că s-a întâmplat. Probabil universitarii absenți și-au dat palme, când au văzut  rezultatele. Vara aceasta vor veni și pe gratis, cu sarcina precisă primită de la colegi și rectori: dați-le la toți bacul, sau murim de foame. Din experiență știu cât contează poziția președintelui de comisie. „Să nu le retezăm aripile, să-i lăsăm să ajungă și ei la un job, cât de cât bine plătit”!  De aici  greața și refuzul cadrelor didactice verticale de a participa la o astfel de mascaradă. Mulți profesori serioși și cinstiți vor refuza să gireze cu numele lor o astfel de înșelătorie, dar se vor găsi destui care să-și vândă conștiința pentru o pungă de cafea sau câteva sute de lei.
3. În vara aceasta, cumulând și picații din seria anterioară, vom ajunge la circa 300.000 de candidați, sau chiar mai mulți, punând presiune pe organizatori, obișnuiți cu serii de aproximativ 200.000 de candidați. În aceste condiții, în lipsa resursei umane și a spațiilor în care se va susține examenul, nu vor exista suficiente camere de supraveghere, suficienți asistenți, suficienți profesori corectori, așa încât este de presupus că în haosul creat ne vom întoarce la procentele din anii trecuți: 70-75% în sesiunea din vară, alții 15-20% în toamnă, în total 80-90%, spre fericirea tuturor: elevi, părinți, profesori, universitari. Doar cinstea, echitatea, seriozitatea, profesionalismul vor fi iarăși călcate în picioare. Amănunte nerelevante pentru societatea noastră. Din păcate.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro