Băncile pun frână creditării; românii reduc creditele pentru locuințe, iar firmele se împrumută pentru supraviețuire, nu pentru investiții

Creditarea din România intră într-o fază de prudență. Potrivit celui mai recent Sondaj privind creditarea companiilor și populației, publicat de Banca Națională a României, băncile au înăsprit standardele de creditare pentru al patrulea trimestru consecutiv, în special pe segmentul companiilor și al creditelor de consum.

„Riscul de credit s-a majorat pentru 8 dintre cele 10 sectoare economice luate în considerare comparativ cu trimestrul anterior, cel mai riscant sector fiind considerat cel energetic, urmat de industrie, comerț și construcții.”, notează autorii documentului.

Creșterea ponderii creditelor neperformante și așteptările negative privind economia sunt principalele motive pentru această schimbare de atitudine.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Companiile cer mai multe credite, dar băncile ridică ștacheta

Deși condițiile de creditare s-au înăsprit, cererea de finanțare din partea firmelor a crescut puternic în T2 2025, cu un sold net pozitiv de +31%, potrivit sondajului BNR. Firmele mari au apelat mai mult la credite pe termen scurt, în timp ce IMM-urile au continuat să ceară finanțare pentru nevoi de lichiditate și capital de lucru.

Motivul: creșterea costurilor curente și nevoia de adaptare la noile condiții economice. În multe cazuri, companiile s-au împrumutat pentru a-și menține activitatea, nu pentru a investi. În același timp, finanțarea din surse proprii a scăzut semnificativ, semn că firmele au început să-și consume rezervele.

Pentru trimestrul următor, băncile anticipează o continuare a cererii de credite corporative, dar într-un ritm mai moderat.

Creditarea populației: frână la locuințe, impuls la consum

După mai bine de un an de expansiune, creditul ipotecar a intrat pe o pantă descendentă. Cererea pentru împrumuturi destinate achiziției de locuințe și terenuri a scăzut cu 6% net în T2 2025, iar băncile se așteaptă la o diminuare mai pronunțată în trimestrul următor, de -21% net.

Explicațiile sunt multiple: ratele dobânzilor rămân ridicate, încrederea consumatorilor scade, iar reglementările mai stricte privind gradul de îndatorare temperează cererea.

În schimb, creditul de consum a revenit spectaculos, cu o creștere netă de +37%. Segmentul cardurilor de credit și al împrumuturilor fără garanții a fost cel mai activ, stimulat de dorința gospodăriilor de a-și menține nivelul de trai într-un context de inflație persistentă.

„Este o revenire alimentată de nevoia imediată, nu de optimism economic”, spun economiștii consultați. Cu alte cuvinte, românii se împrumută pentru cheltuieli curente, nu pentru investiții personale pe termen lung.

Indicatorii de risc rămân stabili, dar vulnerabilitățile se adâncesc

Gradul mediu de îndatorare (DSTI) pentru creditele noi a rămas la 37%, iar raportul dintre valoarea creditului și cea a garanției imobiliare (LTV) la 66%, semn că sistemul bancar rămâne prudent.

Totuși, băncile observă o creștere a riscului pentru IMM-uri și microîntreprinderi, segmente mai expuse la volatilitatea costurilor și la întârzierea plăților.

De asemenea, pierderea estimată în caz de nerambursare (LGD) a scăzut ușor la 33%, însă utilitățile și imobiliarele comerciale rămân cele mai vulnerabile sectoare.

De ce contează acest indicator pentru economie

Sondajul BNR privind creditarea este unul dintre cei mai sensibili indicatori de anticipare a ciclului economic. Când băncile devin mai prudente, economia se răcește. Când cererea de credite ipotecare scade, piața imobiliară se stabilizează.

În prezent, România traversează o fază de ajustare lentă, cu dobânzi încă mari și o inflație deasupra țintei. Această combinație limitează apetitul de creditare, iar efectele se vor vedea în consum, investiții și ritmul PIB-ului din a doua jumătate a anului.

Cu alte cuvinte, sondajul BNR transmite un semnal clar: economia românească intră într-o perioadă de prudență financiară, în care creșterea se bazează mai puțin pe credit și mai mult pe reziliența companiilor și a populației.