Basescu, Rusia, Regele Mihai si Republica Moldova. Citeva elemente de context

Daca voia expres sa arunce in aer toate eforturile diplomatilor romani de restabilire a unui dialog real cu Rusia, Traian Basescu nu putea alege o metoda mai buna decit aplaudarea lui Ion Antonescu chiar in zilele cind Moscova comemora invadarea de catre Germania nazista, de la care au trecut 70 de ani. Daca voia sa arate inca o data ca Romania e lider de initiativa in Moldova, declaratiile si-au atins tinta. Dar care sint cistigurile si pierderile pentru Romania din acest scandal diplomatic de uz regional?Si care e „pacatul” originar al Regelui Mihai?

Mai intii, faptele:

1. La 22 iunie, intr-o emisiune la B1 TV, Traian Basescu a raspuns „Da” la intrebarea „Daca erati la vremea respectiva dadeati acest ordin?” (ordinul lui Ion Antonescu de a trece Prutul – n.red.). Basescu isi argumenteaza raspunsul: „Pentru ca aveam un aliat si aveam de recuperat un teritoriu. Daca aveam conditiile de atunci, probabil as fi facut-o”.

In aceeasi emisiune, Basescu il acuza dur pe Regele Mihai de tradare: „Tot continuam sa consideram ca abdicarea Regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de tradare a interesului national al Romaniei, abdicarea”.

2. Tot la 22 iunie, in Rusia au loc manifestari de comemorare a invadarii URSS de catre trupele Germaniei hitleriste si ale aliatilor sai

3. Luni, 27 iunie, ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, scrie pe Twitter despre declaratiile lui Basescu „Nu stiu cum altii, dar eu aceasta declaratie a presedintelui roman nu o voi lasa pur si simplu”. Si revine cu o alta postare: „In circumscriptia mea electorala din Voronej si acum isi mai amintesc cu neplacere <> ale ocupantilor-fascisti romani. S-au purtat mai rau decat nemtii”.

4. Tot luni, 27 iunie, ministrul roman al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, declara intr-un interviu pentru HotNews.ro ca „prefer sa lucrez la normalizarea relatiei (cu Rusia – n.red.) si pentru un dialog direct la Bucuresti cu dl Serghei Lavrov decat sa continui sa ma bat cu pumnii in piept intr-o logica aparent patriotica, sa cer tezaure si orice alte despagubiri imaginabile stiind foarte bine ca fara dialog politic niciun progres nu se va face in chestiunile de aceasta natura”. Baconschi mai spune ca exista discutii pentru o vizita a ministrului rus de Externe la Bucuresti

5. Miercuri, 29 iunie, Traian Basescu isi reconfirma afirmatiile intr-o emisiune la 10 TV si spune ca nu retracteaza nimic din cele spuse anterior.

6. Joi, 30 iunie, un purtator de cuvint al Ministerului rus ala Afacerilor Externe reactioneaza extrem de dur la adresa lui Traian Basescu. Intr-un comunicat postat pe site-ul ministerului se arata, printre altele: „Este absolut evident ca o asemenea bravada nerusinata care justifica agresiunea fascista si intineaza memoria a milioane de victime este de neadmis si trebuie sa primeasca o apreciere adecvata din partea Europei civilizate”

MAE roman reactioneaza tot joi, spunind ca „Este regretabila si lipsita de temei lansarea unei reactii publice cu o violenta de limbaj inacceptabila„.

Si acum, contextul semnificativ al acestui ping-pong diplomatic:

1. Tensiunile intre Romania si Rusia au cunoscut un trend ascendent din prima zi a mandatului lui Traian Basescu, un pro-american convins. Mizele cele mai importante in acest moment in relatia bilaterala sint influenta asupra Moldovei si scutul anti-racheta

2. Iritarea Rusiei legata de Moldova e la cote maxime. Din aprilie 2009, cind regimul comunist al lui Voronin a fost inlaturat de la putere in urma revoltei populare din Chisinau, Rusia a inregistrat infringere dupa infringere in toate bataliile electorale. E vorba despre o tara ex-URSS, pe care Kremlinul o vede – ca si pe Ucraina – ca facind parte din spatiul sau vital. In acelasi timp, influenta Romaniei creste la Chisinau, unde Bucurestiul pariaza pe cuplul pro-occidental Filat – Ghimpu.

Ultima lovitura incasata de Rusia a fost infringerea la limita a comunistului Dodon (sprijinit la vedere de Kremlin) in competitia pentru primaria Chisinaului.

Infringerea a dus la o grosolanie diplomatica fara margini a ambasadorului rus in Moldova, care, in cadrul unei receptii, l-a prezentat pe un reprezentant al nerecunoscutei republici transnistrene drept „Ministru de externe al Transnistriei” (vezi aici mai multe amanunte)

3. Flash-back: La parada militara desfasurata la Moscova in 9 mai 2010 cu ocazia Zilei Victoriei in al doilea razboi mondial, singurul roman invitat a fost… Regele Mihai. Care s-a si dus, impreuna cu Printul Radu Duda (vezi aici). Nici un alt oficial roman nu a fost invitat.

Surse diplomatice sustin ca Regele Mihai ar fi fost sfatuit de diplomatia romana sa nu dea curs invitatiei, mai cu seama ca in acel moment era in curs un alt scandal, de data aceasta intre Rusia si Chisinau.

E vorba despre refuzul presedintelui interimar al Moldovei la acea vreme, Mihai Ghimpu (anti-rus, pro-roman) de a da curs invitatiei la parada de la Moscova. El spunea, referitor la invitatia presedintelui rus Dmitri Medvedev: „Cum să particip la paradă alături de armata care ne-a adus comunismul, a organizat foametea şi ne-a deportat în Siberia?”

La citeva saptamini dupa refuzul lui Ghimpu de a participa la parada, autoritatile ruse au blocat importurile de vinuri, legume si fructe din Republica Moldova pe motiv ca nu indeplinesc standardele sanitare ale Federatiei Ruse, decizie cu impact major asupra economiei Republicii Moldova.

4. Cel de-al doilea razboi mondial este unul dintre evenimentele utilizate tot mai des de puterea de la Moscova in strategia de comunicare publica. Atit Vladimir Putin, cit si Dmitri Medvedev folosesc din plin simbolistica „razboiului de eliberare” pe plan intern, recuperind astfel mostenirea URSS. Unul dintre motive este incercarea de atragere a electoratului nationalist, pina acum confiscat in mare masura de comunistii lui Ziuganov sau partidul de extrema dreapta al lui Jirinovski. In acest context, orice referire negativa la razboi sau la Armata Rosie risca sa irite Kremlinul.

5. Transnistria. In urma cu o saptamina au fost reluate discutiile oficiale, in format 5+2, pe tema Transnistriei. Ele au fost un esec total, pozitiile parind ireconciliabile. Rusia a anuntat ulterior ca nu-si va retragere trupele din regiunea separatista, fapt ce loveste din plin aspiratiile pro-europene ale Moldovei, sprijinite fatis de Romania.

6. Stilul diplomatiei ruse. Tonul dur al comunicatului MAE rus nu este neaparat o surpriza. Diplomatii romani cunosc stilul rus, despre care a vorbit mai pe larg intr-un interviu pentru HotNews.ro Dan Dungaciu, Director la Institutul de stiinte politice si relatii internationale al Academiei Romane si fost consilier al lui Mihai Ghimpu.

Bilantul „de etapa”

Ce pierde Romania

• Eforturile diplomatice de reluare a dialogului normal cu Rusia si o posibila vizita a lui Serghei Lavrov la Bucuresti sint aruncate in aer
• Dezghetul relatiilor economice cu Rusia pare a fi, de asemenea, aminat. Cu corolar pretul gazelor din Rusia, unde totusi Romania a avut mereu pozitia cea mai slaba
• Discutiile pe tema scutului anti-racheta ar putea fi ingreunate, desi Rusia negociaza acest dosar direct cu SUA

Ce cistiga Romania

• O pozitionare si mai ferma in Republica Moldova drept aparatoare a integritatii teritoriale si sustinatoare a proiectiei europene

Ce pierde Basescu

• Orice dialog cu Rusia la nivel de presedinte pare tot mai putin probabil in mandatul lui Basescu
• Isi consolideaza imaginea de presedinte conflictual, nediplomat, fapt ce poate fi folosit de Opozitie pe plan intern
• Isi auto-dinamiteaza pretentiile de pragmatism prin aducerea in discutie a unui subiect care tine de istoria tulbure a relatiilor bilaterale, in locul unei abordari centrate pe teme economice de actualitate

Ce cistiga Basescu

• Publicul anti-rus din Romania va aprecia disputa cu Moscova
• Isi consolideaza imaginea personala in rindul electoratului rusofob din Republica Moldova

Evenimente de urmarit:

Trei evenimente extrem de importante la nivel economic au avut loc in Romania de la inceputul anului cu implicarea unor companii ruse, toate fiind monitorizate de autoritatile locale. Sint de urmarit evolutiile, cu atit mai mult cu cit e vorba despre domenii sensibile: energie, resurse naturale si piata de capital:

– Banca rusa de investitii Renaissance Capital a cistigat (in fruntea unui consortiu) competitia organizata de Ministerul Economiei pentru intermedierea ofertei publice secundare de vanzare a pachetului de 9,84 % actiuni de la OMV Petrom, pachet detinut de stat. Asta inseamna ca banca rusa are, in acest moment, acces la informatii de prima mina din scriptele celei mai mari companii romanesti

– Lukoil a cistigat licitatia organizata de Agentia Nationala a Resurselor Minerale (ANRM) pentru explorarea si dezvoltarea a doua perimetre din platoul continental al Marii Negre. Pentru cele doua perimetre castigate de LuKoil a depus oferte si un consortiu format din ExxonMobil, Petrom si Romgaz. Voci din piata sustin ca licitatia a fost viciata, dar pina acum nu au aparut dovezi. Cert e ca reprezentantii ExxonMobil si Petrom au fost primiti de curind la Cotroceni pentru o discutie cu Train Basescu.

– Concesionarea catre o companie sirba controlata de Gazprom a patru perimetre de explorare petroliera din Romania. Acordul trebuie vizat de autoritati, pentru ca a avut loc in urma cumpararii de catre compania sirba a firmei canadiene care cistigase initial dreptul de explorare in Romania. Vezi aici mai multe