Sari direct la conținut

Belarusul înăsprește legile împotriva protestatarilor și a ”extremismului” / Câți ani de închisoare riscă o persoană dacă participă la mai mult de două proteste neautorizate

HotNews.ro
Alexandr Lukasenko, Foto: Alexander Astafyev / TASS / Profimedia
Alexandr Lukasenko, Foto: Alexander Astafyev / TASS / Profimedia

Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a semnat o lege prin care înăsprește sancțiunile pentru protestatarii care participă la mitinguri neautorizate și sancțiunile pentru „extremism”, au declarat marți autoritățile, relatează AFP.

Această nouă legislație este pusă în aplicare pe măsură ce regimul din Belarus continuă o represiune implacabilă împotriva mișcării de protest începută în 2020, care contestă realegerea lui Lukașenko.

Represaliile declanşate de autorităţi au dus la arestarea a mii de persoane, încarcerarea mai multor sute de belaruşi şi exil forţat pentru sute de susţinători ai opoziţiei sau jurnalişti.

O persoană care participă la mai mult de două manifestaţii neautorizate riscă de acum până la trei ani de închisoare, potrivit noii legi publicate marţi pe portalul informaţiilor juridice oficiale.

De asemenea, sunt introduse noi pedepse pentru combaterea „extremismului”.

Pentru participarea la activităţi considerate ‘extremiste’ de către regim sau ‘promovarea’ unor astfel de acţiuni pedeapsa este de şase ani de închisoare. O persoană acuzată de ‘finanţarea’ unor astfel de activităţi riscă până la cinci ani de închisoare.

Publicaţia independentă Tut.by subliniază că definiţia ‘extremismului’ în această lege este ‘largă’ şi nu permite să se ştie exact despre ce fel de activităţi este vorba.

În Rusia, acuzaţiile de ‘extremism’ sunt utilizate pentru urmărirea atât a organizaţiilor de opoziţie, cum ar fi cele ale militantului anticorupţie Aleksei Navalnîi, cât şi împotriva grupurilor ultranaţionaliste sau a mişcărilor religioase.

Noua legislaţie belarusă prevede de acum şapte ani de închisoare pentru ‘violenţe sau ameninţare cu utilizarea violenţei’ împotriva forţelor de ordine, faţă de şase ani cât era până acum, şi trei ani de închisoare pentru opunere de ‘rezistenţă’ la arestarea de către poliţie.

În ultimele luni, numeroşi manifestanţi au fost condamnaţi la pedepse grele pentru delicte de acest tip.

Un nou articol adăugat la Codul penal interzice publicarea de informaţii ‘personale’ despre membrii forţelor de ordine sau rudele lor. Acesta prevede până la cinci ani de închisoare, în timp ce până în prezent erau prevăzute doar pedepse scurte cu închisoarea.

În 2020, opoziţia a publicat în repetate rânduri date despre identitatea poliţiştilor implicaţi în represiunea brutală a mişcării de contestare, întrucât aceştia apăreau la manifestaţii sistematic cu cagule pe cap pentru a nu fi recunoscuţi.

În fine, publicarea de informaţii despre Belarus considerate drept ‘false’ de către actualul regim de la Minsk poate de acum fi pedepsită cu patru ani de închisoare, faţă de doi ani înainte.

La sfârşitul lunii mai, o nouă lege interzicea jurnaliştilor să acopere manifestaţiile considerate ‘ilegale’ de autorităţile belaruse.

Pentru a denunța represiunea, capitalele occidentale au sancționat înalții oficiali din Belarus și pe Alexandr Lukașenko, care s-a apropiat de aliatul său rus.

Occidentul a anunțat la sfârșitul lunii mai noi sancțiuni ca reacție la arestarea jurnalistului de opoziție Roman Protasevici și a prietenei sale ruse Sofia Sapega.

O delegație din Uniunea Europeană, Statele Unite, Regatul Unit, Elveția și Japonia s-a întâlnit marți cu ministrul de externe al Belarusului Vladimir Makei.

Într-o declarație comună, diplomații au denunțat întărirea represiunii împotriva societății civile și au cerut încetarea urmăririi penale și tratamentului inuman împotriva activiștilor „mișcării pro-democrație”.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro