Ben van Berkel, UNStudio: Dezvoltările cu utilizare mixtă, din ce în ce mai populare pentru a activa cartierele și a le asigura reziliența

Focusul pe crearea de proiecte care să încurajeze dialogul intracomunitar, proiecte care duc la nivelul următor conceptul de verde prin includerea mixului de plante și copaci care stimulează biodiversitatea, care combină eficiența ecologică și estetica, neutre din punct de vedere energetic sau chiar pozitive, acestea sunt câteva dintre tendințele care rescriu arhitectura și desenează orașele viitorului. Un viitor care se instalează deja prin proiecte altfel, îndrăznețe, incluzive, gândite pentru oameni.

Despre arhitectură la superlativ am discutat cu Ben van Berkel, fondator și arhitect principal la UNStudio, birou de arhitectură din Olanda, prezent în topurile mondiale, care își pune semnătura și pe proiectul mixed-use al grupului Iulius de la Cluj-Napoca, o investiție de peste jumătate de miliard de euro care va redesena fosta platformă industrială Carbochim și va reda locuitorilor o suprafață de aproximativ 14 hectare, cu funcțiuni multiple – componente culturale, cea mai mare suprafață de retail din țară, office, rezidențial și concepte noi de family entertainment. Inima proiectului va fi verde, reprezentată de cinci hectare de natură, care va integra și malul râului ce delimitează proiectul, Someșul.

1. Care sunt tendințele la nivel mondial care definesc arhitectura și care sunt strategiile viitoare în contextul schimbărilor climatice?

Se manifestă astăzi la nivel global mai multe tendințe globale importante, care influențează modul în care proiectăm mediul construit. Remarcăm o atenție deosebită acordată modului în care clădirile și orașele pot fi proiectate optim pentru a promova sănătatea și pentru a adresa schimbările climatice. O preocupare se observă în direcția construirii de comunități, din dorința de a atenua sentimentul de izolare și singurătatea și pentru a promova incluziunea, diversitatea și egalitatea. Se caută soluții de proiectare flexibile și adaptabile, întrucât acestea pot asigura reziliența financiară și longevitatea stocului de clădiri, în timp ce tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important în modul de operare, întreținere și măsurare a performanței clădirilor noastre.

La nivel urban, dezvoltările cu utilizare mixtă devin din ce în ce mai populare pentru a activa cartierele și a le asigura reziliența, iar proiectarea care include natura este apreciată ca fiind benefică nu numai pentru ecosistemele naturale, ci și pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor. Proiectele de regenerare în care clădirile existente se întrepătrund cu cele noi sunt, de asemenea, considerate o evoluție importantă în contextul schimbărilor climatice și al reducerii emisiilor de carbon.

​Ben van Berkel

2. Realizați proiecte în întreaga lume. Cum abordați tema sustenabilității? Ce înseamnă pentru UNStudio „arhitectura verde”?

Urmărim întotdeauna să găsim echilibrul potrivit pentru o abordare integrată a proiectării durabile. Provocarea este de a crea clădiri cu adevărat reziliente, care să își păstreze calitățile estetice, proiectând totodată medii sănătoase și vibrante pentru oameni. De aceea, am înființat un grup intern de experți în sustenabilitate, care are o abordare holistică, pentru a crea proiecte cu un nivel înalt de sustenabilitate.

Așadar, la UNStudio gândirea durabilă este fundamentală, opinia noastră fiind că toate deciziile de proiectare trebuie să se bazeze pe o cunoaștere aprofundată a principiilor de sustenabilitate și circularitate și pe cele mai bune instrumente de calcul posibile pentru analize precise, deoarece sustenabilitatea, acum mai mult ca niciodată, trebuie să devină parte atât a gândirii de proiectare, cât și a procesului de proiectare computațională. Mai nou, ne aliniem procesele de proiectare la taxonomia europeană și la obiectivele Acordului de la Paris.

3. Care sunt principiile pe care le respectați indiferent de proiectul la care lucrați?

În proiectele noastre aplicăm întotdeauna principiile sustenabile pasive, deoarece fac parte integrantă din procesul de proiectare, iar noi, în calitate de arhitecți, avem un control foarte mare asupra acestora. Am realizat acum primele noastre clădiri Net Zero. Am învățat că rolul arhitectului este acela de a combina cunoștințele și expertiza – atât cea proprie, cât și a tuturor celorlalte părți interesate – într-un proiect holistic, integrat, care servește atât mediului, cât și utilizatorului.

Cu toate acestea, un obstacol cu care ne confruntăm adeseori ține de conflictele de priorități. În ceea ce privește consumul de energie, se pot proiecta mai multe tipologii de clădiri neutre sau chiar și pozitive din punct de vedere energetic. După părerea noastră, însă, acest lucru ar trebui să fie întotdeauna echilibrat cu o analiză atentă a tuturor factorilor care afectează sănătatea individului, a comunităților și a economiei. În plus, pentru a avea un impact real, arhitectura ar trebui să combine întotdeauna eficiența ecologică și calitățile estetice. Considerăm că pragmatismul nu ar trebui să fie niciodată în detrimentul frumuseții sau al confortului, al experienței de ansamblu a arhitecturii, iar calitățile estetice ale clădirilor sunt esențiale pentru modul în care le experimentăm pe deplin.

4. Ce tehnologii de implementare presupune arhitectura verde, sustenabilă?

În afară de cele menționate deja, există tehnologii care răspund în mod inteligent condițiilor meteorologice și cererii efective. Mă refer, de exemplu, la reziliența la schimbările climatice prin capacitatea de a gestiona volume mari de precipitații sau inundații, dar și la noțiunea de proiectare care sprijină biodiversitatea și include, așadar, natura. În privința materialelor, le căutăm pe cele cu emisii reduse de carbon încorporat, alături de un design care să permită dezasamblarea și reutilizarea.

Referitor la energie, proiectele noastre sunt concepute în totalitate electric, oferind o combinație de generare de energie la fața locului prin panouri fotovoltaice, care se poate completa cu energie din surse regenerabile. Cât despre tehnologie, observăm că sistemele de gestionare a clădirilor se orientează către digitalizare.

Fiecare proiect are, însă, propriile cerințe și limitări, astfel încât trebuie făcute alegeri diferite de fiecare dată. Acest lucru înseamnă că nu există o soluție standard, un material preferabil sau un sistem de certificare atotcuprinzător.

5. Care sunt principiile pe care le urmați în designul spațiilor verzi? Cât de importante sunt acestea și ce rol pot avea în afară de cel estetic și recreativ?

Spațiile verzi trebuie proiectate astfel încât să sprijine biodiversitatea din zonă. Combinația potrivită de plante și copaci va sprijini insectele, păsările și mamiferele mici. Prin amplasarea tipurilor potrivite de verdeață putem face ca designul spațiului verde să fie rezistent la schimbările climatice. De exemplu, prin utilizarea de arbori care pot rezista la cote înalte ale apei, în mod ocazional, putem permite ca malurile unei ape să aibă o pantă ușoară, făcând astfel posibil accesul la apă atât pentru oameni, cât și pentru animalele acvatice și pentru păsări.

6. Care sunt beneficiile acoperișurilor verzi?

Acoperișurile verzi susțin sustenabilitatea în primul rând prin reducerea supraîncălzirii orașelor (efectul de insulă de căldură urbană). Totodată, acestea întăresc reziliența la schimbările climatice prin capacitatea de a amortiza ploile abundente la nivelul amplasamentului și ne permit să stocăm apa pluvială pentru a o utiliza în continuare și să susținem biodiversitatea.

7. Ce presupune un oraș proiectat pentru pietoni și de ce principii țineți cont în realizarea unui proiect de acest gen?

Traseele inteligente și eficiente și orientarea naturală sunt două elemente-cheie, însă proiectarea orașelor pentru pietoni presupune o schimbare mai amplă a modului de gândire în ceea ce privește parametrii și proiectarea străzilor viitorului. Trebuie să ne proiectăm străzile pentru tipuri de mobilitate și utilizări noi și să le permitem oamenilor și naturii să își revendice străzile orașului.

Ne putem gândi, de exemplu, la încorporarea naturii și a unor materiale noi, care să schimbe aspectul străzilor așa cum le știm și să le transforme în locuri de interacțiune și experiență socială. Pentru aceasta sunt necesare componente-cheie care pot interacționa între ele și care, împreună, creează o organizare funcțională și unică a materialelor, proceselor și spațiului. Totodată, este important să fie invitată comunitatea să contribuie la proiectarea peisajelor stradale și să își pună amprenta identității proprii.

Un mediu sănătos este, de asemenea, o parte esențială a oricărui proiect viitor de stradă și se poate manifesta, de exemplu, prin instalații tehnologice, o cantitate generoasă de spații verzi, spații pentru micro-mobilitate electrică, locuri de parcare pentru vehicule electrice cu facilități de încărcare. În mod similar, siguranța socială și fizică poate fi obținută prin elemente fizice de amenajare peisagistică în peisajul stradal, vizibilitate bună, facilități comerciale la nivelul solului și mobilier stradal.

​Articol susținut de Iulius Grup