Big Tech intră în război. Sub Trump, granițele dintre companiile din Silicon Valley și Pentagon se estompează rapid

Companii precum Google, Microsoft, Meta și Amazon au trecut de la evitarea oricărei implicări în industria militară la semnarea unor contracte importante cu Pentagonul și Israelul, arată o analiză a cotidianului spaniol El Pais.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a fost impulsul final pentru multe companii din domeniul tehnologiei să nu mai fie reticente în a semna contracte cu armata.

Oportunitățile sunt uriașe. Trump dorește să investească un trilion de dolari până în 2026 pentru a „moderniza” forțele armate, ceea ce, în viziunea sa, implică introducerea inteligenței artificiale (AI) în domeniul apărării.

Asta este o veste bună pentru giganții din Silicon Valley. OpenAI, Google, Anthropic și compania de AI a lui Elon Musk, xAI, au obținut fiecare contracte în valoare de până la 200 de milioane de dolari pentru a promova capacități avansate de AI în cadrul Departamentului Apărării.

Directorii îmbracă uniforma militară

Implicarea Big Tech în afacerile militare se mai manifestă într-un mod interesant.

Angajarea de către companiile de tehnologie a oficialilor Pentagonului nu este o noutate. Meta a condus eforturile în această direcție, potrivit Forbes, „pentru a ajuta la vânzarea serviciilor sale de realitate virtuală și AI către guvernul federal”.

Ceea ce este mai puțin obișnuit este procesul de angajare inversă. În iunie, armata SUA a anunțat numirea a patru locotenenți-colonei de rezervă în noul său Detachment 201, cunoscut și sub numele de Executive Innovation Corps, cu sarcina de a „combina expertiza tehnologică de ultimă oră cu inovația militară”.

Cei aleși sunt Adam Bosworth, directorul tehnic al Meta și un apropiat al lui Mark Zuckerberg; Kevin Weil, manager de produs la OpenAI; Shyam Sankar, director tehnic la Palantir; și Bob McGrew, fost director executiv la Palantir și OpenAI.

Faptul că directorii executivi din marile companii tehnologice îmbracă uniforme militare este atât simbolic, cât și revelator pentru vremurile în care trăim, scrie El Pais. Granițele dintre Silicon Valley și Pentagon se estompează rapid.

Eliminarea restricțiilor privind dezvoltarea de arme

Situația devenise evidentă de ceva timp.

În februarie, Google a eliminat restricția privind dezvoltarea de arme sau instrumente pentru supravegherea în masă din codul său de conduită.

Microsoft a recunoscut în mai că, de la începutul invaziei israeliene în Gaza, a vândut tehnologie avansată de AI și servicii de cloud computing armatei israeliene.

OpenAI, dezvoltatorul ChatGPT, a câștigat în iunie un alt contract de 200 de milioane de dolari pentru a furniza Pentagonului instrumentele sale generative de AI.

Compania și-a modificat, de asemenea, politica de utilizare în ianuarie 2024 pentru a elimina interdicția de a utiliza tehnologia sa pentru sarcini „militare și de război”.

Acum sunt permise „cazurile de utilizare pentru securitatea națională care se aliniază misiunii noastre”.

În decembrie, compania a anunțat un parteneriat cu Anduril, un start-up de tehnologie militară care a format un consorțiu cu Palantir pentru a participa la licitații în domeniul apărării.

În noiembrie, Meta a dezvăluit că a dat undă verde pentru a pune modelele sale de AI la dispoziția contractorilor militari Lockheed Martin și Booz Allen Hamilton.

Scale AI, compania în care Meta va investi 14,3 miliarde de dolari și al cărei fondator, Alexandr Wang, a fost angajat pentru divizia sa de cercetare generală în domeniul AI, a fost aleasă de Pentagon pentru a efectua testarea și evaluarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni pe care armata le va utiliza.

În luna mai a acestui an, compania a anunțat un acord cu Anduril pentru dezvoltarea de căști de realitate virtuală și mixtă pentru soldați.

„Economia genocidului”

Raportoarea specială a Națiunilor Unite pentru teritoriile palestiniene ocupate, Francesca Albanese, a descris într-un raport modul în care tehnologia corporativă, furnizorii de servicii cloud și companiile de armament sunt profund interconectate în ceea ce ea numește „economia genocidului”.

Potrivit raportului, Microsoft, HP, IBM, Google și Amazon, printre altele, sunt implicate în tehnologiile de supraveghere utilizate acolo.

IBM a contribuit la colectarea și utilizarea de către guvern a bazelor de date biometrice ale palestinienilor, în timp ce Microsoft și Palantir, precum și Google și Amazon, furnizează servicii cloud și asistență pentru guvernul israelian și sistemele militare.

Albanese a fost sancționată de SUA pentru acuzațiile sale.

O expertă a observat că colaborarea companiilor de tehnologie cu armata nu este surprinzătoare.

„Din perspectiva istoriei tehnologiei, aș spune că există o continuitate. Conceptul nostru occidental de tehnologie modernă își are originea în sfera militară sau de securitate”, a explicat pentru El Pais Lorena Jaume-Palasí, expertă în etică și filozofie juridică aplicată tehnologiei.

Internetul a fost conceput ca un sistem de comunicații securizat pentru forțele armate. Înainte de a ne duce la destinație, GPS-ul ghida rachete și submarine. Și există nenumărate exemple de acest gen.

Mai multă putere și finanțare

Apoi, scrie El Pais, mai este și problema dimensiunii.

Opt dintre cele mai mari 10 companii din lume în funcție de capitalizarea bursieră sunt companii de tehnologie și americane: Nvidia, Microsoft, Apple, Amazon, Alphabet, Meta, Broadcom (producători de semiconductori) și Tesla.

Acestea au reușit, de exemplu, să asigure că dezvoltarea unei Inteligențe Artificiale din ce în ce mai puternice este considerată o chestiune de securitate națională.

Trump însuși a declarat în mai multe rânduri că companiile americane trebuie să învingă China în cursa înarmărilor în domeniul AI.

„Susținem că aceasta este doar o acoperire pentru ca aceste companii să concentreze și mai multă putere și finanțare”, a spus Heidy Khlaaf, șefă a departamentului de cercetare în domeniul Inteligenței Artificiale la AI Now Institute, un centru de cercetare axat pe consecințele sociale ale AI.

Prezentându-se ca protagoniști ai unei cruciade cvasi-civilizaționale, companiile de tehnologie se protejează de „fricțiunile reglementării”, etichetând orice cerere de responsabilitate ca „un prejudiciu adus intereselor naționale”.

Și le permite să se poziționeze „nu numai ca fiind prea mari, ci și ca fiind prea importante din punct de vedere strategic pentru a eșua”, a concluzionat un raport recent al AI Now Institute.

Datele noastre fac posibilă utilizarea AI în scopuri militare

Cu toate acestea, faptul că marile corporații comerciale de tehnologie se ocupă de probleme de securitate națională poate cauza probleme.

„Construirea pe baza unor modele fundamentale larg disponibile, precum Llama de la Meta sau GPT-4 de la OpenAI, introduce și vulnerabilități de securitate cibernetică, creând vectori prin care state ostile și actori răuvoitori pot pirata și dăuna sistemelor pe care se bazează aparatul nostru de securitate națională”, a scris recent Khlaaf într-un editorial din New York Times.

Khlaaf a observat de asemenea că aceste corporații pot face afaceri cu sectorul militar datorită clienților – datorită nouă.

„Informațiile de identificare personală utilizate pentru antrenarea modelelor permit utilizarea AI în scopuri militare, cum ar fi în capacitățile ISTAR (informații, supraveghere, achiziție de ținte și recunoaștere), deoarece aceste date permit sistemelor să monitorizeze și să vizeze populații specifice”, a subliniat ea.

„În cele din urmă, indiferent dacă suntem sau nu utilizatori de instrumente de AI, datele noastre fac posibilă utilizarea AI în scopuri militare și de supraveghere fără consimțământul nostru”, a adăugat experta.

Protestele angajaților

Noua direcție a marilor companii de tehnologie generează contradicții interne. Unii angajați au organizat proteste sau chiar și-au dat demisia din cauza legăturilor companiilor lor cu sectorul militar.

Printre cele mai recente episoade se numără protestele din aprilie anul trecut ale angajaților Google la sediile multinaționalei din New York, Sunnyvale (California), San Francisco și Seattle.

Motivul: așa-numitul proiect Nimbus, un contract în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de dolari pentru furnizarea de soluții cloud guvernului israelian și forțelor sale armate. Aceste proteste au dus la 28 de concedieri.

Mai recent, în aprilie anul acesta, Microsoft a concediat doi angajați care s-au plâns public de furnizarea de AI către Israel.

În februarie, alți cinci angajați au fost expulzați dintr-o ședință la sediul companiei din Redmond cu CEO-ul Satya Nadella pentru că au protestat împotriva contractelor de furnizare de servicii de inteligență artificială și cloud computing către armata israeliană.

„Valorile democratice occidentale sunt amenințate”, a declarat fondatorul Google DeepMind, Demis Hassabis, pentru Axios, la scurt timp după ce compania-mamă a modificat codul de conduită al companiei pentru a include activități legate de armată.

„Avem datoria de a ajuta cu ceea ce suntem calificați și poziționați să facem în mod unic”, a mai spus el.