Sari direct la conținut

Bloomberg: Bancile centrale si necesitatea unor masuri creative pentru sprijinirea economiei globale

HotNews.ro

Bancile centrale importante la nivel global cauta printre instrumentele pe care le au la indemana metode inovative pentru a reporni creditarea si pentru a mentine la suprafata o economie mondiala slabita, relateaza Bloomberg.

Cu o criza financiara care va aniversa cinci ani in luna august, autoritatile monetare, de la Federal Reserve (FED) la Banca Centrala Europeana (BCE) si Banca Angliei (BA), vor avea intruniri saptamana viitoare. Bancile centrale, confruntate cu o recuperare globala greoaie chiar dupa ce au injectat lichiditati de mii de miliarde de dolari si au scazut ratele dobanzii aproape de zero, trebuie sa ia in considerare strategii noi pentru a contracara incetinirea economiilor.

„Bancile centrale se gandesc la alte cai de a stimula economiile si pentru a ghida creditarea in colturi ale economiilor care au nevoie si unde nu au ajuns”, a spus Nathan Sheets, sef la nivel global pentru economiile internationale la Citigroup, in New York, si director al diviziei de finante internationale al FED pana anul trecut.

Printre optiunile ce pot fi luate in considerare de autoritatile monetare in plus fata de politicile anterioare figureaza:

  • preluarea unor riscuri de credit ale noilor imprumuturi in portofoliile lor proprii
  • bancile comerciale ar putea fi fortate sa plateasca daca opteaza sa-si plaseze banii in seifurile bancilor centrale.

Probabilitatea unor politici de relaxare face ca unii analisti, ca John Stopford de la Investec Asset Management din Londra, sa sfatuiasca investitorii sa cumpere titlurile unor economii care sunt de obicei sigure, precum cele ale Trezoreriei americane pe 10 ani, care miercuri s-au tranzactionat la un nou nivel minim al randamentului, de 1,3790 procente.

„Nu este clar daca bancile centrale au fost eficiente, insa acestea trebuie sa continue sa incerce”, a spus Stoford, a carui companie gestioneaza active de 98 de miliarde de dolari.

Consiliul FED se va intruni pe 31 iulie si 1 august, cu o zi inaintea intrunirilor Consiliului Guvernatorilor al BCE si Consiliului de politica monetara al Bancii Angliei. Ultima intrunire a institutiilor a dus la extinderea programului de achizitie a titlurilor de stat americane (Operation Twist Program) din partea FED, reducerea ratei dobanzii de referinta a BCE la un nivel minim record pentru zona euro, de 0,75%, si reinceperea achizitiei de titluri de stat din partea BA.

Confruntate cu o criza a datoriilor suverane in Europa care a inghitit Spania si cu o piata a muncii din SUA aflata in stagnare (rata a somajului de 8,2%), acestea ar trebui sa faca mai multe cat mai curand. Fondul Monetar International a redus in aceasta luna perspectiva de crestere din 2013 pentru economiile avansate de la 2,1% la 1,9%. Totodata, acesta si-a pastrat prognoza pentru 2012, la 1,4%.

„Mediul economic global se inmoaie”, a spus Carlo Bozotti, CEO al STMicroelectronics NV, cel mai mare producator de chip-uri din Europa, pe 24 iulie, cand a indicat si faptul ca vanzarile trimestriale ar putea rata estimarile analistilor pe fondul cererii slabe.

Bancile centrale pot continua implementarea masurilor deja adoptate. FED poate reasigura ca ratele dobanzii vor fi tinute jos pana la mijlocul anului 2015, fata de anuntul prezent care vizeaza sfarsitul anului 2014, conform lui Roberto Perli, director administrativ insarcinat cu cercetarea politicilor la International Strategy & Investment Group, in Washington.

Neal Soss, economist sef pentru Credit Suisse in New York, vede o sansa de 1 la 3 ca FED sa inceapa o noua runda de achizitie de titluri saptamana viitoare. Probabilitatea ca FED ca hotarasca la intrunirea din septembrie sa fie lansata o a treia runda de relaxare cantitativa este de aproape 2 la 3.

La BCE, Draghi poate reitera deschiderea pentru continuarea reducerii ratelor dobanzii. BCE va reduce rata de dobanda la 0,5% in septembrie pentru a proteja stabilitatea preturilor si pentru a face mai ieftine imprumuturile bancilor de la aceasta, a spus Ken Wattret, economist sef pentru zona euro la BNP Paribas.

Banca centrala a celor 17 state din zona euro va reduce de asemenea rata dobanzii platita la depozitele overnight la -0,25 procente de la zero, pentru a incuraja bancile sa isi foloseasca banii pentru scopuri mai productive, a spus Wattret.

Problema este ca ratele dobanzii reduse, inundatiile de bani si achizitiile de titluri au esuat in asigurarea revenirii economiilor, dupa ce criza financiara a facut ca bancile sa fie mai putin dispuse sa crediteze. Bancile din statele care folosesc euro sunt in continuare constranse de obligatiuni din ce in ce mai putin valoroase pe care le detin in statele de la periferia zonei.

„Canalul creditului este stricat”, a declarat Perli, fost economist al FED.

In acelasi timp, Bernanke a declarat in fata Congresului american in aceasta luna ca FED ia in considerare o serie de masuri pentru a relaxa politica in cazul in care recuperarea economica fragila esueaza in reducerea somajului.

„Inca nu am ajuns la o alegere specifica in aceasta privinta, insa cautam modalitati prin care sa ne adresam slabiciunilor din economie (…) pentru a promova o recuperare sustinuta pe piata muncii”, a spus acesta Comitelului bancar al Senatului SUA, pe 17 iulie.

BCE ar putea de asemenea sa faca mai multe lucruri, dupa ce impactul reducerii ratei de dobanda de pe 5 iulie s-a stopat pe fondul crizei datoriilor si stagnarii economiei regiunii.

Randamentele titlurilor de stat spaniole pe 10 ani au crescut in aceasta saptamana peste 7,5 procente pentru prima oara dupa crearea zonei euro, in 1999, iar increderea mediului de afaceri din Germania a scazut in iulie mult peste prognozele economistilor la cel mai redus nivel din ultimii doi ani.

Ratele dobanzii reduse pot stimula bancile sa nu se mai crediteze intre ele pentru ca veniturile nu mai sunt suficient de mari pentru a acoperi costurile de tranzactie, a afirmat Jennifer MCKeown, economist la Capital Economics.

„BCE trebuie sa incerce politici mai creative pentru a oferi o sansa la viata sectorului bancar din zona euro si economiei in general”, a precizat McKeown.

De cealalta parte, oficialii Bancii Angliei spun ca pot reevalua eventual reducerea ratei de referinta de 0,5 procente, iar banca JP Morgan previzioneaza ca acestia vor crestere programul de reaxare cantitativa de la nivelul actual de 375 miliarde de lire sterline.

In acelasi timp, bancherii centrali din Marea Britanie devin mai ‘creativi’. Intr-un efort de a gasi noi cai prin care bancile sa faca mai multe si pentru a tempera prima recesiune in W de dupa anii 1970, acestia au prezentat in aceasta luna un program de imprumut alaturi de Trezoreria Marii Britanii. Conform acestui plan, bancile vor fi capabile sa imprumute titluri de trezorerie de la banca centrala pentru o suma si colateral incepand cu 1 august pentru a finanta creditarea in economie. Bancile vor avea 18 luni la dispozitie pentru a folosit facilitatea si apoi au patru ani pentru a efectua platile.

Exista o presiune pentru masuri si mai puternice. Angel Gurria, secretar general al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, a solicitat BCE sa reinceapa pragramul de achizitie a titlurilor de stat pe pietele tensionate.

Un alt economist, Charles Wyplosz, director al Centrului Internationale pentru Studii Monetare si Bancare din Geneva, a mentionat ca aceasta criza se va finaliza atunci cand BCE va garanta partial datoria tuturor tarilor din zona euro sau cand va plafona randamentele titlurilor.

BCE va fi fortata in ultima instanta sa ia in considerare politici de relaxare monetara, asemanator FED si BA, pe care anterior le-a evitat, pentru a contracara deflatia sau sa permita accesul fondului de salvare european la banii bancii centrale, a declarat David Owen, economist financiar sef pentru Europa al Jefferies International.

In acelasi timp, Banca Japoniei poate de asemenea sa adopte noi forme de relaxare cantitativa, care pot fi o dovada a dificultatilor acesteia privind cresterea inflatiei spre tinta de 1%. Si cumpararea de titluri de stat straine poate fi o optiune.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro