BNR trage linie la 9 luni: deficitul extern crește. Datoria externă pe termen scurt este acoperită peste 100% de rezervele valutare

Comunicatul Băncii Naționale a României (BNR) privind balanța de plăți și datoria externă pentru primele nouă luni ale anului 2025 indică o imagine cu două fațete: pe de o parte, o dependență crescută de importuri și o datorie în ascensiune, iar pe de altă parte, o încredere solidă a investitorilor și un scut puternic de rezerve valutare.

Deficitul de cont curent se adâncește: consumul depășește producția

România a înregistrat un deficit de cont curent de 22,275 milioane euro în primele nouă luni din 2025, în creștere față de 20,515 milioane euro în perioada similară din 2024. Acest deficit semnalează că țara cheltuie (prin importuri și plăți către străinătate) mai mult decât câștigă.

Principalul motor al deficitului rămân bunurile, unde deficitul a crescut cu aproape 850 milioane euro. Pe românește, importăm mult mai multe mărfuri (auto, energie, bunuri de consum) decât exportăm.

O „lumină în întuneric” o reprezintă exportul serviciilor. Excedentul balanței serviciilor a crescut la aproape 10 milioane euro datorită performanțelor puternice ale exporturilor de IT și transport.

Deficitul veniturilor primare (profituri repatriate, dobânzi) s-a adâncit semnificativ, cu 1,25 milioane euro, atingând 8,075 milioane euro, reflectând profiturile tot mai mari trimise acasă de companiile străine.

Ancorele de stabilitate: investițiile străine și rezervele BNR

O veste esențială este că încrederea investitorilor rămâne puternică. Investițiile directe ale nerezidenților (ISD) în România au însumat 5,647 miliarde euro, în creștere față de cele 4,96 miliarde euro în 2024.

Din acest total, cea mai mare parte o reprezintă participații la capital și profit reinvestit. ISD-urile sunt cea mai stabilă formă de finanțare a deficitului, deoarece aduc capital pe termen lung, locuri de muncă și tehnologie, fiind o ancoră esențială a stabilității economice.

Rezervele valutare acoperă 6,0 luni de importuri de bunuri și servicii, un nivel considerat ridicat (față de 5,7 luni la 31 decembrie 2024).

Capacitatea de plată pe termen scurt: Datoria externă pe termen scurt este acoperită în proporție de 103,2% de rezervele BNR. Acest lucru reduce riscul unei crize de balanță de plăți, deoarece rezervele sunt suficiente pentru a acoperi datoriile scadente într-un an.

Datoria externă: creștere constantă

Datoria externă totală a crescut cu 17,773 miliarde euro, ajungând la 221,283 miliarde euro. Această creștere se datorează în principal împrumuturilor făcute de Administrația Publică (Statul).

Datoria pe termen lung rămâne majoritară, ajungând la 78,6 la sută din total.

Costul Datoriei Scade: Rata serviciului datoriei externe pe termen lung s-a îmbunătățit, scăzând la 15,1 la sută, față de 21,5 la sută în 2024. Aceasta arată că plățile de datorie, raportate la câștigurile din exporturi, devin mai ușor de gestionat.

De ce contează aceste cifre? (implicații reale)

Aceste date tehnice influențează direct economia reală și viața de zi cu zi:

Vulnerabilitate curs/Inflație: Deficitul mare și nevoia continuă de finanțare pun presiune pe cursul de schimb (leu/euro) și contribuie la inflația importată (prețuri mai mari la mărfurile aduse din afară).

Costul de împrumut: Creșterea accelerată a datoriei publice va pune presiune pe costurile bugetare și pe ratingul de țară pe termen lung.

Imaginea de ansamblu este că România crește, dar rămâne dependentă de capitalul străin și de importuri. Pentru sustenabilitate, este vitală reducerea dependenței de bunurile din import și dezvoltarea accelerată a sectoarelor cu valoare adăugată mare, precum IT-ul și serviciile avansate.

În concluzie, România prezintă o realitate mixt-pozitivă: finanțarea este stabilă și rezervele protejează economia de șocuri, dar provocarea majoră rămâne reducerea decalajului dintre consum și producție, reflectat în deficitul cronic de cont curent.