Boala care poate ucide un copil sau adolescent în câteva ore. Poate fi prevenită doar prin vaccinare, dar în România, vaccinul nu este compensat

Meningita este numită de medici și „boala contra timp”, din cauză că poate ucide în doar câteva ore, iar primele simptome sunt de obicei banale și pot fi foarte ușor confundate cu altceva – o simplă durere de cap, nasul curge ușor sau apar vărsături. Adolescenții sunt una dintre cele mai expuse categorii la îmbolnăvirea de meningită. În același timp, ei ignoră adesea primele simptome.

Copil de 5 ani din Hunedoara mort de meningită

Chiar săptămâna trecută, un copil de 5 ani din localitatea Uricani, judeţul Hunedoara, a murit din cauza meningitei meningococice. Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara a informat medicii de familie, iar contacţii copilului au primit tratament preventiv. În condiţiile în care micuţul mersese inclusiv la grădiniţă, Primăriei Uricani i s-a solicitat să facă dezinfecţia unităţii de învăţământ.

„Am fost anunţaţi în data de 27 februarie, de către Centrul Regional de Boli Transmisibile, despre decesul unui copil, într-un spital din Timişoara, diagnosticul fiind de meningită meningococică. Colegii de la Compartimentul de Epidemiologie au aplicat metodologia de supraveghere şi control a bolii meningococice”, a declarat, pentru News.ro, purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, medicul Cecilia Birău.

Adesea, în cazul meningitei, pacienții ajung la cabinetul medical sau la spital la ore bune după debutul primelor simptome. Iar în cazul meningitei, câteva ore pierdute pot însemna, de multe ori, prea târziu, explică, pentru HotNews, dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.

Potrivit medicului Gindrovel Dumitra, singura modalitate cu adevărat eficientă de prevenire a meningitei este vaccinarea împotriva acestei boli.

Simptomele meningitei sunt „nespecifice”

Simptomele meningitei sunt „nespecifice”, explică dr. Gindrovel Dumitra: ea se poate manifesta prin dureri de cap, o cefalee banală, rinoree – curge nasul ușor, sau pot apărea chiar vărsături.

Primele simptome sunt banale și duc, mai degrabă, cu gândul la o afecțiune digestivă. În plus, meningita este mai frecventă la adolescenți, care au tendința să ignore aceste simptome.

„Prezentarea la medic se face, de obicei, târziu, ceea ce înseamnă câteva ore pierdute. Însă de la debutul simptomelor până la apariția semnelor specifice meningitei – adică reacția meningeală pe care noi o depistăm sau diverse alte semne neurologice – este o perioadă foarte scurtă de timp. Din păcate, evoluția poate fi extrem de rapidă”, arată dr. Gindrovel Dumitra.

În plus, dacă administrarea antibioticului se face „când deja s-au produs leziunile la nivelul sistemului nervos central, nu aș putea să spun că nu mai are niciun efect, pentru că mai are un efect, dar poate fi prea târziu”, adaugă medicul.

Evoluția este „fulminantă”

Evoluția meningitei este „fulminantă”, arată medicul Gindrovel Dumitra. „Nu ai semne evidente care să te conducă de la început la concluzia că este meningită cu meningococ. Este extrem de rară, numărul de cazuri este destul de redus, și atunci nici nu te gândești la așa ceva. Noi înșine suntem induși în eroare, ca medici. De abia atunci când apar reacțiile meningeale, simptomele specifice afectării meningelui, respectiv encefalita, de abia în acel moment începi să te gândești că ar putea să fie meningită meningococică, dar este foarte târziu”, mai spune dr. Gindrovel Dumitra.

„Din acest motiv, singura metodă și cea mai bună metodă pentru a opri această boală o reprezintă vaccinarea”, subliniază medicul.

La rândul său, dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru, le recomandă părinților, pe pagina Spitalul Virtual pentru Copii, să învețe să recunoască repede „semnele de iritație meningeală și cele de purpură fulminantă”.

„Dacă o erupție apare pe pielea copilului dumneavoastră și acesta are febră, atunci apăsați regiunea cu un pahar de sticlă transparentă, necolorată. Dacă nu pălește deloc erupția, atunci este grav. Mergeți imediat la spital, deoarece ar putea fi una din maladiile severe cu purpură! Cum este în meningococemie.”

Meningita, mai frecventă la copiii foarte mici sau la adolescenți

Meningita poate să fie bacteriană sau virală. Cea bacteriană poate să fie produsă de meningococ, de pneumococ, de haemophilus influenzae, potrivit medicului Gindrovel Dumitra. Forma fulminantă, care poate ucide în doar câteva ore, este cauzată de meningococ.

Există două vârfuri de incidență pentru meningitele meningococice: copiii până în 4 ani, pe de o parte, iar al doilea vârf de incidență îl reprezintă adolescenții, în condițiile în care meningococul trăiește la nivel nazal și faringian, explică medicul Gindrovel Dumitra. „Ei se sărută frecvent, fumatul reprezintă un alt factor asociat. În SUA și în țările europene unde incidența meningitei este destul de mare la această grupă se vârstă, se practică vaccinarea la vârsta adolescenței.”

Vaccinul meningococic, compensat pentru bolnavii cronici, dar nu și pentru copii

Soluția ideală pentru prevenirea meningitei ar fi introducerea vaccinului meningococic în Programul național de vaccinare, ceea ce ar însemna compensarea acestuia, pentru copii și adolescenți, afirmă dr. Gindrovel Dumitra.

„Vaccinurile pentru prevenția bolii meningococice funcționează și în cele mai sărace țări din lume. Ce putem face în România? Putem întreba medicul de familie despre vaccinurile meningococice (care sunt opționale în țara noastră)”, scrie și dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru, pe pagina Spitalul Virtual pentru Copii.

În acest moment, vaccinul meningococic este compensat 100% în România doar pentru următoarele categorii:

• persoane cu vârsta ≥ 6 luni și < 65 de ani, aflate în una dintre următoarele situații:
• persoane cu infecție HIV/SIDA;
• asplenie;
• siclemie;
• boli oncologice;
• terapie imunosupresoare;
• transplant;
• imunosupresie;
• deficiențe persistente de componente ale complementului, pacienți care primesc recomandarea de tratament cu inhibitori de complement (anticorpi monoclonali umanizați), de exemplu: pacienții cu hemoglobinurie paroxistică nocturnă (HPN), sindrom hemolitic uremic atipic (SHUa), miastenia gravis generalizată (MGg) și tulburare din spectrul neuromielitei optice (TSNMO);
• persoane cu vârsta ≥ 65 de ani.