Bogdan Aurescu, 'avocatul' Romaniei in fata CIJ: Preocesul cu Ucraina intra intr-o faza decisiva

Dupa 40 de ani de cand Romania a incercat rezolvarea problemei impartirii platoului continental al Marii Negre, o solutie finala este asteptata pentru inceputul anului viitor, a spus intr-un interviu pentru HotNews.ro Bogdan Aurescu, agentul Romaniei in fata Curtii Internationale de Justitie (CIJ), adica „avocatul” Romaniei in procesul cu Ucraina. Din 2 septembrie, procesul va intra in linie drepata, odata cu faza pledoariilor celor doua tari. Nu este un proces privind Insula Serpilor, de aceea toate declaratiile publice ale ucrainenilor nu numai ca incalca regulile CIJ, dar sunt total nefondate.

Informatia pe scurt:

• Faza pledoariilor, 2-19 septembrie, marcheaza etapa finala a procesului impotriva Ucrainei, CIJ urmand sa dea o hotarare la inceputul anului viitor.
• Declaratiile ucrainenilor ca Romania, in cadrul procesului de la Haga, ar revendica Insula Serpilor si ca procesul ar fi despre aceasta tema sunt complet eronate.
• Criteriile economice – faptul ca zona aflata in disputa dispune de resurse de 100 de miliarde de metri cubi de gaz si 10 milioane de tone de petrol  – nu au nici o relevanta in fata Curtii.

Reporter: In 2 septembrie incepe faza orala a procesului impotriva Ucrainei la Curtea Internationala de la Haga. Ce se va intampla, de fapt, la Haga?

Bogdan Aurescu: Procesul de la Haga are doua faze: o faza scrisa care a inceput in septembrie 2004 – atunci cand Romania a sesizat Curtea cu aceasta cerere de delimitare a platoului continental si a zonelor economice exclusive in Marea Neagra – pana in prezent si o faza orala, a audierilor publice in fata Curtii, care incepe in 2 septembrie 2008, in Palatul Pacii, sediul Curtii Internationale de Justitie.

Faza orala are o semnificatie deosebita pentru ca ea marcheaza intrarea procesului intr-o faza decisiva. Este momentul in care argumentele partilor vor fi prezentate public si complet, spre deosebire de faza scrisa, in care argumentele juridice au un caracter confidential.

Nu in ultimul rand, este importanta pentru ca atunci cand se termina faza orala, pe 19 septembrie, se declanseaza deliberarile Curtii. Acestea se vor finaliza intr-un interval de trei pana la sase luni, in functie de cat de aglomerat este rolul Curtii cu alte cazuri, de dificultatea deliberarilor si a solutiei care trebuie data. Curtea va da o hotarare definitiva, obligatorie si executorie. Deci, putem anticipa ca la inceputul anului viitor vom avea o astfel de hotarare in cazul dintre Romania si Ucraina.

Cum se desfasoara exact pledoariile?

Bogdan Aurescu: Pledoariile in fata Curtii se desfasoara in doua tururi. In primul, 2-5 septembrie, pledeaza Romania in calitate de reclamant si vor fi patru zile cu trei ore pe zi de pledoarii. Echipa Romaniei isi va prezenta argumentatia juridica, insotita de prezentari grafice, schite, harti, animatii care sa o sustina in mod elocvent in fata judecatorilor. Reprezentantii Romaniei se vor succeda. Vor fi trei-patru pe zi, in functie de subiectul care va fi prezentat, iar argumentatia va avea o anumita structura logica desfasurata pe toate cele patru zile ale primului tur.

Prezentarea Ucrainei va avea loc in perioada 9-12 septembrie. Este vorba despre prezentarea argumentatiei juridice, modul in care vede Ucraina rezolvarea acestui proces si reactiile la ceea ce spune Romania in prima saptamana.

Istoricul negocierilor privind platoul continental

* Negocierile au inceput acum 40 de ani, in 1967, cu URSS pana in 1987.

* Ele au fost reluate cu Ucraina in 1995, in contextul Tratatului politic de baza.

* Intre 1998-2004 au existat 34 de runde de negocieri, 26 dintre ele numai in perioada 2001-2004.

* Septembrie 204, Romania sesizeaza Curtea Internationala de la Haga.

* 2005-2006 cateva intalniri la nivel de experti, fara niciun rezultat.

In 15-16 septembrie va incepe turul doi. In prima parte va fi o reactie a Romaniei la ceea ce a spus Ucraina in saptamana anterioara, iar in calitate de agent – la sfarsitul zilei de 16 septembrie – voi pune concluziile, care cuprind solutia pe care Romania o propune Curtii, solutia pe care o considera echitabila din punctul de vedere a aplicarii dreptului international. Si, in sfarsit, in 18-19 septembrie, Ucraina va avea al doilea tur de pledoarii.

CIJ nu judeca apartenenta Insulei Serpilor, ci traseul unei linii de demarcatie

Reporter: Trecand de la forma procesului la substanta, stim ca ne judecam pentru o linie de delimitare. De ce este ea atat de importanta si de ce opinia publica are impresia ca acest caz are ca subiect Insula Serpilor?

Bogdan Aurescu: In mod clar procesul de la Haga si competenta Curtii Internationale de Justitie in acest caz se refera strict la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive, care sunt niste zone aflate in afara teritoriului de stat, dar cu un regim apropiat de regimul acestuia. In aceste zone, statul titular are drepturi suverane si jurisdictie suverana. Aceste drepturi se refera in mod special la exploatarea unor resurse de hidrocarburi care se gasesc in aceasta zona.

Procesul se refera strict la delimitare, are aceasta tinta – trasarea unei linii unice pentru platoul continental si zona economica exclusiva. CIJ nu are competenta de a se pronunta asupra suveranitatii Insulei Serpilor pentru ca in Tratatul din 1997, mai precis in Acordul conex la Tratatul de baza, partile nu au convenit sa includa in limitele competentei Curtii si problematica suveranitatii asupra Insulei Serpilor, a apartenentei ei la una sau la alta dintre parti.

Iar dreptul international prevede o regula clara in acest sens in ceea ce priveste competentele curtilor internationale: partile unui diferend care decid sa se adreseze acestor instante, trebuie sa stabileasca prin consens deplin competentele lor, adica limitele in care Curtea se va pronunta in diferendul respectiv. Acordul dintre Romania si Ucraina nu include chestiunea legata de apartenenta unui teritoriu, in cazul de fata Insula Serpilor in competenta sa, deci CIJ nu se poate pronunta cu privire la aceasta chestiune.

Constat insa ca sunt anumite declaratii ale unor oficiali ucraineni care incearca sa acrediteze tocmai aceasta idee, care este complet eronata. Iata, de exemplu, citeam in cotidianul ucrainean Delo, de miercuri, 20 august, o declaratie a consilierului prezidential Ivan Placikov, care este fostul guvernator al regiunii Odessa.

El spunea ca procesul de la Haga se refera la drepturile de proprietate asupra Insulei Serpilor si de asemenea ca este sigur ca partea ucraineana va castiga acest proces, ca UE pledeaza pentru integritatea teritoriala a statelor si ca nu a existat in istorie vreun precedent in care Uniunea Europeana a sustinut transmiterea de teritorii. Aceste declaratii sunt complet eronate.

Reporter: Care este scopul lor, intrucat ma indoiesc ca un consilier prezidential care iese la declaratii nu cunoaste pentru ce se judeca tara lui cu Romania? Vrea sa directioneze discutia pe o pista falsa si de ce?

Bogdan Aurescu: Mi-este foarte greu sa comentez ce sta in spatele unor astfel de declaratii. Ceea ce se poate spune cu foarte mare precizie si claritate este ca o astfel de declaratie – ca Romania, in cadrul procesului de la Haga, ar revendica Insula Serpilor si ca procesul ar fi despre aceasta tema – este complet eronata. Si sigur ca ea nu face decat sa induca in eroare opinia publica ucraineana si, prin preluare de presa de la noi, si opinia publica romaneasca.

Procesul de la CIJ este unul tipic de delimitare maritima, care nu se refera la chestiuni de tip teritorial, de apartenenta teritoriala a unor teritorii.

Repet, aceste chestiuni nu au legatura cu procesul nostru. Uniunea Europeana promoveaza in mod constant – aceasta este una dintre regulile enuntate de oficialii europeni – solutionarea diferendelor internationale prin mijloace pasnice, cum este CIJ, cel mai avansat instrument de solutionare a diferendelor. Curtea este cea care va solutiona acest diferend. El nu se va solutiona in niciun caz prin declaratii publice pe care le fac diferite persoane de o parte si de alta.

Romania s-a abtinut, spre deosebire de Ucraina, de la comentarii

Reporter: Ucraina a avut de-a lungul anilor numeroase declaratii publice referitoare la Insula Serpilor, iar Romania a fost destul de rezervata in a da o replica. Nu au fost declaratii ale dvs., ale ministrului de Externe pe aceasta tema.

Bogdan Aurescu: Explicatia pentru care Romania nu a avut astfel de declaratii este una foarte clara. In mod deliberat, Romania si cei responsabili de acest dosar s-au abtinut a face comentarii, aprecieri cu privire la desfasurarea procesului pentru ca reguile CIJ interzic o astfel de conduita.

Pentru ca pe perioada fazei scrise a procesului – si trebuie subliniat ca noi inca suntem in aceasta faza pana la inceperea procesului in 2 septembrie, ora 11 a Romaniei – suntem obligati sa respectam acesta regula de confidentialitate inscrisa in regulile procedurale ale Curtii si care isi are rostul sau.

Reporter: Faptul ca Ucraina nu a respectat aceasta regula poate atrage, in vreun fel, consecinte juridice? Sau pur si simplu „nu da bine” ca au facut asta.

Bogdan Aurescu: Rostul acestei reguli este de a nu exercita o anumita presiune publica asupra judecatorilor Curtii prin expunerea de argumente pana in momentul in care ele trebuie expuse. Documentele scrise sunt acoperite de aceasta confidentialitate pana in momentul fazei orale cand sunt expuse in fata judecatorilor si devin publice. Sigur ca toate argumentele partilor vor deveni publice in timpul fazei orale, dar acesta e momentul in care ele trebuie sa devina publice.

Pentru ca argumentatia juridica din timpul fazei orale ofera cheia prin care judecatorii sunt invitati de catre parti sa citeasca si argumentele din documentele scrise. Exista deci o explicatie clara a acestei reguli. Romania a respectat aceasta conduita si cred ca este o conduita responsabila pentru ca, repet, procesul se va castiga in fata CIJ. Curtea este aceea care va decide care este solutia, nu expunerea publica de argumente in contradictoriu in afara CIJ.

Reporter: Remarcam faptul ca Ucraina a iesit mereu cu declaratii pe tema Insulei Serpilor, privind masurile luate acolo, in timp ce Romania a dat mereu cu un raspuns diplomatic, sec, fara sa taxeze aceste actiuni ale ucrainenilor. A fost suficient?

Bogdan Aurescu: Romania a reactionat public ori de cate ori aceste masuri care se refera la amenajarea Insulei Serpilor au fost facute publice. Cand Romania a luat cunostinta de ele pe canal public, a reactionat. A expus atat Ucrainei, prin canalele diplomatice uzuale, prin corespondenta diplomatica, cat si prin declaratii de presa ca aceste masuri nu au valoare juridica si nu sunt opozabile Romaniei.

In realitate, in cadrul procesului, Insula Serpilor este examinata doar din punctul de vedere al influentei ei asupra trasarii liniei de delimitare.

Bogdan Aurescu

Reporter: Conteaza in economia procesului reactia Romaniei si, pe de alta parte, campania intensa dusa de Ucraina in a demonstra ca Insula Serpilor este locuita si locuibila?

Bogdan Aurescu: Din punctul nostru de vedere – expus de fiecare data cand astfel de masuri au fost luate si au devenit publice – acest tip de activitate desfasurata de Ucraina recent si intensiv pe Insula Serpilor nu are niciun efect juridic si aceste masuri nu sunt opozabile Romaniei nici in general, nici in contextul procesului de la Haga. Sigur ca argumentele juridice pentru care acest tip de activitatea nu are efect juridic vor fi expuse in fata judecatorilor de la Haga.

Pe de alta parte, ceea ce pot sa spun chiar si acum, este ca in dreptul international, reactia de protest impotriva unei masuri care intentioneaza sa creeze aparent un efect juridic – reactie care spune in modul cel mai clar, cel mai ferm, asa cum a facut-o Romania, ca aceasta conduita nu poate produce efecte juridice opozabile Romaniei – este in masura sa blocheze orice eventual efect.

In argumentatia procesului, statutul Insulei Serpilor nu are un rol central

Reporter: Este clar ca unul dintre argumentele Ucraieni va fi legat de Insula Serpilor, de faptul statutul ei, ca e locuita, din moment ce in ultimii ani au avut o campanie atat de intensa in a demonstra asta. Va tine Curtea cont de toate masurile de amenajare facute acolo?

Bogdan Aurescu: Este doar o discutie care plaseaza aceasta dezbatere „stanca versus insula” in legatura cu Insula Serpilor intr-un loc care nu este central in cadrul procesului. Este foarte important de precizat acest lucru.

Sigur ca in opinia publica aceasta dezbatere este foarte urmarita, pentru ca este foarte usor de inteles. Restul aspectelor care se refera la proces sunt foarte tehnice, sau destul de tehnice. In plus, Insula Serpilor prezinta o anumita sensibilitate istorica pentru Romania, ceea ce este iarasi de inteles.

In realitate, in cadrul procesului, Insula Serpilor este examinata doar din punctul de vedere al influentei ei asupra trasarii liniei de delimitare. De ce se discuta insula eventuala influenta sau nu in cadrul procesului? Pentru simplul motiv ca ea este o formatiune georgrafica maritima ce se gaseste in zona care trebuie delimitata, iar procesele de delimitare maritima se desfasora intr-un anumit context geografic dat.

Si atunci, in mod firesc, Curtea va examina eventual care este influenta pozitionarii ei in proximitatea zonei aflata in delimitare, eventual si caracteristicile Insulei Serpilor. Si de-abia aici intervine in dezbatere daca ea este stanca sau insula. Deci aceasta discutie stanca vs insula nu este o etapa obligatorie in decizia Curtii. Poate sa fie examinata sau poate avea o mai putina importanta in demersul Curtii de a delimita spatiul acesta maritim.

Reporter: Daca insula nu este un argument central, care ar fi acelea, care sunt lucrurile mai importante in delimitarea platoului continental si al argumentatiei?

Bogdan Aurescu: Cand spun ca insula nu este elementul central ma refer la metoda pe care Curtea o foloseste pentru delimitare, metoda dezvoltata in cazuri similare de delimitari maritime de-a lungul a 40 de ani, incepand cu 1969, cu celebra speta a delimitarii platoului continental al Marii Nordului.

Ea pleaca de la contextul geografic obiectiv al zonei unde se face delimitare, urmand niste principii: identificarea a ceea ce Curtea numeste coaste relevante, apoi pe aceste coaste relevante identificarea unor puncte relevante pentru trasarea liniilor. In a doua etapa, cu adevarat importanta, traseaza niste linii – de echidistanta sau mediane – la egala distanta de punctele relevante de pe coastele relevante, si abia ulterior intervine luarea in considerare sau nu a circumstantelor relevante.

Procesul de la Haga:

* A inceput in 2004. *Are doua faze: faza scrisa, confidentiala, de prezentare a documentatiei, si faza orala, pledoariile celor doua state in fata Curtii, care incepe in 2 septembrie.

* Pledoariile se termina pe 19 septembrie si in trei, maximum sase luni se asteapta o decizie a CIJ.

* Inceputul anului 2009, CIJ da o hotarare definitiva, obligatorie si executorie.

Atunci se poate discuta despre rolul anumitor formatiuni maritime – de exemplu o insula, o stanca, un promontoriu, un estuar, o delta. Si, in sfarsit, Curtea aplica ceea ce se numeste testul echitatii, printr-un raport de fractii matematice. Nu intru in detalii, pentru ca este extrem de tehnic. Iata de ce aceasta discutie „insula vs. stanca” nu are locul central in desfasurarea procesului.

De fapt, Curtea foloseste o metoda pe care a dezvoltat-o de-a lungul anilor si are elemente matematico-geometrice.

Reporter: Ce evenimente din ultima vreme din Ucraina ar putea influenta pledoaria Romaniei si, reciproc, este ceva ce s-a intamplat in ultima vreme in Romania care i-ar putea influenta pe ucraineni?

Bogdan Aurescu: In momentul de fata, delimitarea spatiului maritim este in mainile Curtii. Deja suntem intr-o faza avansata a procesului, cand singurele elemente care influenteaza sunt argumentele juridice pe care partile le expun in fata CIJ. Nu cred ca exista alte elemente straine cadrului CIJ si procesului care ar putea sa influenteze intr-un fel sau altul delimitarea spatiului maritim.

Criteriile economice nu au nicio relevanta in fata Curtii

Reporter: Platoul continental are 100 de miliarde de metri cubi de gaz si 10 milioane de tone de petrol ca resurse. In ce masura conteaza criteriul economic in pledoaria in fata Curtii, in decizia finala, daca el este adus ca argument si ucrainenii vor sustine ca depind energetic de acele resurse.

Bogdan Aurescu: Criteriile economice nu au nici o relevanta in fata Curtii, care s-a pronuntat in mai multe randuri cu privire la acest lucru. Nu sunt luate in considerare in trasarea liniei de delimitare nici prezenta unor structuri geologice unde se gasesc hidrocarburi in teritoriul aflat in discutie, nici existenta unor concesiuni ale partilor, nici gradul de dependenta economica a unui stat sau altuia. Aceste aspecte nu sunt considerate circumstante relevante pentru a influenta traseul liniei de delimitare.

Reporter: Declaratiile aparute in presa ucraineana sunt un semn ca autoritatile ucrainene mizeaza pe crearea unei atitudini, din partea judecatorilor, favorabila lor? Chiar daca stiu ca acestia sunt profesionisti si obiectivi, sunt totusi oameni, citesc presa, au opinii proprii. Sau sunt doar declaratii pentru Ucraina si Romania?

Bogdan Aurescu: Eu nu cred ca judecatorii CIJ – care este cel mai important for de justitie internationala, organul principal al ONU, instanta care are la activ solutionarea celor mai multe diferende internationale, peste 60 de ani de activitate – cu cei mai renumiti, cei mai buni experti de drept international din lume, pot fi influentati de articole din ziare.

Repet, considerentele economice nu au niciun fel de relevanta si probabil pentru ca aceasta abordare a Curtii are legatura tocmai cu un anumit tip de protectie pe care Curtea a inteles sa si-o creeze in fata unor argumente de tip subiectiv.

Reporter: Presedintele ucrainean Victor Iuscenko declara in aprilie: „Cand este vorba despre crearea unei pozitii comune in ceea ce priveste zona economica libera din jurul Insulei Serpilor, dupa parerea mea, este o chestiune care ar putea fi solutionata in cadrul dialogului bilateral”. Putem intelege din aceasta declaratie ca Romania nu a fost dispusa pana acum sa rezolve bilateral?

Bogdan Aurescu: Eu as spune ca Romania este cea mai in masura sa spuna ca a negociat cu mult mai mult timp aceasta problema decat Ucraina. Romania a inceput negocierile pe aceasta tema inca din perioada URSS, din 1967. Au existat 20 de ani de negocieri, pana in 1987, apoi din 1995 – in contextul Tratatului politic de baza – s-a negociat si cu Ucraina aceasta chestiune.

Dupa incheierea Tratatului din 1997 – de la inceputul lui 1998 si pana in 2004 – au existat 34 de runde de negocieri. Numai in ultima perioada, intre 2001 si 2004, momentul sesizarii Curtii, au fost 26 de runde. Nu cred ca se poate spune ca Romania nu a avut disponibilitatea de a negocia.

Mai mult decat atat, chiar si dupa ce Curtea a fost sesizata, au exista cateva intalniri la nivel de experti in perioada 2005-2006. Din pacate insa, ceea ce a determinat blocarea negocierilor si esecul de a se ajunge la un acord bilateral au fost pozitiile foarte diferite ale partilor, atat in ceea ce priveste linia de delimitare propusa, cat si in ceea ce priveste metoda pe care fiecare parte a incercat sa o propuna celeilalte. Romania a propus, in timpul negocierilor, metoda pe care CIJ si alte instante internationale arbitrale au folosit-o pentru delimitari maritime.

Reporter: Iar Ucraina, ce a propus? De ce n-au acceptat, fiind, pana la urma, metoda dupa care se va imparti acum?

Bogdan Aurescu: Mi-este foarte greu sa fac un astfel de comentariu. Ceea ce insa pot spune este ca in niciun caz nu se poate sustine ca Romania nu a avut disponibilitatea de a negocia. Insa atunci cand am constatat, dupa 6 ani de negocieri si o frecventa foarte mare, in medie o runda de negocieri la o luna si jumatate – esecul negoceirilor si imposibilitatea de a ajunge la o formula de compromis juridic, Romania a considerat ca este cea mai buna solutie sa apeleze la Curte, cel mai avansant instrument de solutionare.

Reporter: Clar, care este avantajul solutionarii la CIJ?

Bogdan Aurescu: CIJ este un mecanism care prezinta garantii de impartialitate, de profesionalism, de integritate fara niciun fel de dubiu a judecatorilor, care ofera o solutionare intr-o perioada predictibila de timp.

Negocierile au inceput acum mai bine de 40 de ani si nu au dus la niciun rezultat, in timp ce la Curte procesul dureaza patru ani, patru ani si jumatate. Daca ne uitam la procesul dintre Romania si Ucraina, vom constata ca de la sesizarea Curtii in septembrie 2004 si pana la pronuntare, care va fi la inceputul anului viitor, sunt patru ani si jumatate.

Fara a mai mentiona atuul pe care il reprezinta solutia: o hotarare definitiva, nu poate fi apelata sau recurata (n.r. adica nu se poate face apel sau recurs). Nu este o solutie cu valoare de recomandare, ci executorie, care trebuie sa fie aplicata imediat de parti. Nu e nevoie nici macar de acorduri bilaterale de implementare, pentru ca solutia este extrem de simpla: o linie intre niste coordonate geografice.

Vreau sa fiu foarte clar: nu se desfasoara nici un fel de negocieri bilaterale intre Romania si Ucraina in paralel cu procesul. Pentru Romania, si cred ca si pentru Ucraina, cea mai buna solutie este cea decisa de Curtea Internationala de Justitie.

Ucrainenii afiseaza incredere ca vor castiga

Reporter: Revenind putin la declaratia presedintelui Iuscenko, o putem citi in cheia ca ucrainenii se tem ca Romania si-a construit un caz foarte bun, cu sanse foarte mari de a castiga? Se tem ucrainenii ca vor pierde?

Bogdan Aurescu: Eu nu pot face un astfel de comentariu. Apartine fiecarei parti sa isi evalueze sansele de reusita. Cea mai importanta este CIJ si modul in care aceasta va aprecia pertinenta argumentelor. Sunt convins ca solutia pe care Curtea o va da va fi una foarte solida, construita pe aplicarea corecta a tuturor principiilor dreptului marilor. O astfel de solutie este una echitabila, durabila, convenabila ambelor parti.

Sigur ca modul in care fiecare isi proiecteaza propriile asteptari cu privire la rezultat este o chestiune subiectiva.

Programul pledoariilor

2-5 septembrie: argumentatia Romaniei, cate 3 ore de pledoarii pe zi

9-12 septembrie: argumentatia juridica a Ucrainei si reactiile la argumentatia Romaniei

15-16 septembrie: reactia Romaniei la argumentatia juridica a ucrainenilor, concluziile si solutia propusa de Romania

18-19 septembrie: concluziile Ucrainei si solutionarea situatiei din punctul lor de vedere

Reporter: Directorul cooperarii economice din MAE ucrainean, Serghei Korsunski, a declarat acum cateva luni ca procesul se va finaliza cu o decizie pozitiva pentru Ucraina, Curtea va da castig Ucrainei. Pe ce credeti ca isi bazeaza aceasta antepronuntare?

Bogdan Aurescu: Iata ca si in declaratia din 20 august a consilierului prezidential Placikov spun ca vor castiga cu siguranta acest proces. Eu nu as face o astfel de afirmatie. Cred ca este neuzual si neprofesionist sa te antepronunti cu privire la o astfel de solutie. Tine de Curte sa stabileasca acest verdict si repet, orice solutie a ei, va fi una corecta, echitabila, prin aplicarea dreptului, deci favorabila ambelor parti.

Rationamentul de tipul „noi vom castiga in detrimentul celuilalt stat” este unul care nu exprima in mod corect realitatea acestui proces. De fapt, procesul se refera la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive intr-o zona aflate in disputa, care are ceva mai de 12 mii de km patrati, cu privire la care ambele state au pretentii concurente. Prin urmare niciunul dintre aceste state nu poate spune ca aceasta zona ii apartine in mod exclusiv, Curtea va decide pana la inceputul anului viitor.

Prin urmare, temeni de castig si pierdere sunt nelalocul lor. Din perspectiva Romaniei, vom incerca sa convingem Curtea ca avem dreptul la cat mai mult din aceasta zona, pe baza argumentelor. Si echipa Romaniei care va merge in septembrie la Haga nu va uita niciun argument si nici un element de proba care pot fi utile pentru argumentatia Romaniei.

Echipa Romaniei are si trei experti internationali, care au pledat in ultimi 20 de ani in fata CIJ

Reporter: Din echipa Romaniei fac parte si cativa experti internationali. Care este plus-valoarea adusa de ei, care este rolul lor in echipa?

Bogdan Aurescu: Este o practica obisnuita la CIJ ca in echipele care pledeaza in fata Curtii sa fie inclusa, pe langa componenta nationala, o componenta straina.

Sunt profesori de drept international renumiti. Exista un grup de cel mult 20 de astfel de experti care pledeaza in fata CIJ, un fel de mic barou informal al CIJ. Expertii folositi de Romania, si noi colaboram cu ei inca din timpul negocierilor, din 1999, sunt printre cei mai buni.

Profesorii Pelet (n.r. Allain Pellet, de la Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Defense), Crawford (n.r.James Crawford, de la Cambridge) si Vaughan Lowe, de la Oxford, sunt profesorii de drept international care au pledat in ultimii 20 de ani in aproape toate cazurile aduse in fata CIJ, inclusiv in cele de delimitari teritoriale. In acelasi timp, ei cunosc foarte bine dosarul, pentru ca lucreaza de foarte multa vreme cu noi. Si nu in ultimul rand, avem o colaborare extrem de buna atat pe plan profesional, cat si personal. Chiar daca echipa are doua componente, una romaneasca si una straina, este extrem de omogena.

Componenta romana este formata din diplomati-juristi, din departamentele juridice ale MAE, care au o medie de varsta de 32 de ani. Dar, in ciuda mediei de varsta reduse, ei au o experienta in participarea la negocierile cu Ucraina inainte de sesizarea Curtii si o parte dintre ei au fost implicati in reprezentarea Romaniei in fata CEDO, deci au expertiza in relatia cu instantele internationale.

Reporter: In final, o intrebare persoanala: conduceti echipa care reprezinta Romania in fata CIJ, sunteti „avocatul” Romaniei, dvs pledati cauza Romaniei. Cum va simtiti in aceasta ipostaza?

Bogdan Aurescu: Este important de precizat ca este un efort de echipa care dureaza de foarte multa vreme, o echipa care nu este formata din niste tehnicieni, noi nu suntem juristi-diplomati, ci diplomati-juristi.

Ceea ce facem noi in fata CIJ este politica externa prin folosirea unor instrumente ceva mai sofisticate, acelea ale dreptului international. Pentru un stat de talia Romaniei, dreptul international prezinta o importanta extrem de mare, pentru ca poate ajuta la solutionarea mult mai eficienta a unor diferende internationale complicate.

Sigur ca pentru mine personal, ca diplomat si ca jurist, este o provocare foarte mare. Am lucrat la acest dosar din 2001, am condus delegatia de negocieri o parte din timp, apoi am fost adjunctul sefului delegatiei, dupa care, in 2004, m-am intors la conducerea ei si sigur ca asta a contat. Am fost si agent guvernamental pentru CEDO si am pledat si in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si imi este utila folosirea unor experiente adunate din mai multe zone de activitate.

Ca lector la Facultatea de Drept a Universitatatii din Bucuresti, este si o provocare intelectuala deosebita. Impresiile finale vor fi mult mai valoroase la sfarsitul procesului, pentru ca, pana la urma, eficienta activitatii agentului care coordoneaza intregul proces nu se poate raporta decat la solutia pe care o va pronunta curtea.