Bolile cronice netransmisibile, o provocare: în România, produc de 2,5 ori mai multe decese decât în UE

​Bolile cronice netransmisibile reprezintă o provocare majoră pentru sistemul de sănătate, iar impactul acestora asupra societății este impresionant: peste 90% din decesele cauzate la nivel european sunt determinate de aceste maladii, iar în România decesele din cauze tratabile au fost de 235 la 100.000 de locuitori, ceea ce reprezintă de 2,5 ori mai mult decât media UE.

Multe dintre aceste maladii pot fi prevenite, iar Strategia Națională de Sănătate setează direcțiile pentru a adresa aceste boli cronice în vederea creșterii calității vieții și speranței de viață în România, care este cu 5,4 ani sub media UE.

În acest context, Hubul de Inovație în Sănătate – platforma strategică fondată în 2023 de Ministerul Sănătății, Alianța Universitară G6-UMF și Asociația Local American Working Group (LAWG) – anunță lansarea proiectului privind prevenția și educația în afecțiunile cronice netransmisibile, cu scopul de a dezvolta un cadru inovativ și eficient pentru campanii de impact, care se pot amplifica la nivel național și care să întărească eforturile de prevenție.

Care sunt bolile cronice netransmisibile cu impact major în sănătatea publică

Bolile cronice netransmisibile cu impact major în sănătatea publică, cuprinse și în Strategia Națională de Sănătate 2023-2030, sunt: afecțiuni cardiovasculare (hipertensiune arterială, infarct miocardic acut, insuficiență cardiacă), afecțiuni hepatice (steatohepatita non-alcoolică, ciroza hepatică), afecțiuni metabolice (diabetul zaharat, obezitatea, osteoporoza), afecțiuni neurologice (accidentul vascular cerebral), afecțiuni oncologice și onco-hematologice (cele mai frecvente), afecțiuni psihice (depresia, demența), afecțiuni renale (boala cronică de rinichi), afecțiuni respiratorii (bronhopneumopatie cronică obstructivă, astm bronșic, insuficiență respiratorie cronică).

Acest nou proiect al Hubului de Inovație a fost demarat în cadrul unui Workshop organizat la București, la care au luat parte Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și președintele Alianței G6-UMF, Farm. Elena Brodeală, vicepreședintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), numeroși reprezentanți ai universităților de medicină și farmacie din România, asociații de pacienți, industria farmaceutică inovativă, reprezentanți ai Societății Naționale de Medicina Familiei, Institutului Național de Sănătate Publică, Societății Universitare de Medicină de Familie.

Între prioritățile anunțate de Ministerul Sănătății se află prevenția și tratarea bolilor cronice, care au un impact socio-economic major în România.

Prezent la întâlnirea Hubului de Inovație în Sănătate, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a afirmat că „Hubul de Inovație poate să ducă la rezultate măsurabile și proiecte de prevenție eficiente, pe care ni le dorim cu toții și la care lucrăm fie în Strategia Națională de Sănătate, fie în strategiile sectoriale. Împreună trebuie să determinăm cum poate ajunge informația de calitate la populație. Acest demers este un pas necesar pentru promovarea educației pentru sănătate și pentru generarea campaniilor de informare și conștientizare cu privire la provocări cu impact major asupra societății precum bolile cronice, dar și îmbătrânirea populației.”

„Asistăm la o degradare accentuată a stării globale de sănătate, în timp ce numărul îmbolnăvirilor premature, aflat într-o permanentă creștere, determină mari provocări pentru societate și sistemul de sănătate. La nivelul întregului colectiv al Alianței G6-UMF putem contura o strategie pe termen mediu și lung care să aibă ca principal obiectiv o reală schimbare de paradigmă asupra sănătății în mentalul colectiv. Din perspectiva UMFCD și a tuturor colegilor din G6, dezvoltarea unei campanii naționale sustenabile de prevenție și educație, cu impact pe termen mediu și lung, ar îmbunătăți substanțial starea generală de sănătate și ar reduce, în timp, numărul deceselor evitabile cauzate de bolile cronice netransmisibile”, a completat și Viorel Jinga, rectorul UMFCD și președintele Alianței Universitare G6-UMF.

Întâlnirea aplicată de lucru a reprezentat un prim pas concret și a avut ca obiective identificarea principalelor provocări în prevenție și educație pentru bolile cronice prioritare în România, precum și crearea unui cadru de realizare a unor campanii specifice dezvoltate împreună cu actorii principali din domeniul sănătății – autorități, mediul academic, comunitatea medicală, asociații de pacienți, industrie și alte entități care doresc să se alăture demersurilor.

„Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România va continua să se implice în acest pilon dedicat prevenției și educației în bolile cronice prioritare, încurajând campaniile care fac parte din categoria educației medicale atât pentru pacienți sau populație, în general, cât și pentru profesioniștii din domeniul sănătății. Agenția avizează materialele educaționale în scopul transmiterii către publicul țintă a unor informații de calitate, iar reglementarea promovării acestor campanii în mediul online și pe aplicațiile mobile este o prioritate pentru noi”, a declarat farm. Elena Brodeală, vicepreședinte ANMDMR.

Sunt necesare campanii educaționale cu aplicabilitate națională

„Este necesară inițierea unor campanii educaționale pentru sănătate, pentru formarea unei gândiri care să pună prevenția pe primul plan. Orice campanie trebuie gândită țintit pe publicul căruia ne adresăm. Avem nevoie de materiale cu informații științifice, validate de comunitatea medicală și academică, adresate diferitelor grupuri de vârstă, despre ce înseamnă să trăiești sănătos. Din experiența noastră, implicarea mediului academic și chiar a studenților la medicină și farmacie, a rezidenților, în campaniile din sănătate, de prevenție în care încercăm să comunicăm cu oamenii și am constatat căare un impact semnificativ”, a explicat Rozalina Lăpădatu, președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune.

Pentru a ajunge la un public cât mai larg și pentru a fi de impact, comunicarea și educația în acest domeniu necesită un mod inovativ de a furniza informații de calitate pacienților, reunite de comunitatea medicală și academică. De asemenea, colaborarea actorilor din sănătate în astfel de proiecte poate spori eforturile de prevenție.

„Trebuie să punem toate resursele în comun în acest pilon de educație și prevenție al Hubului, deoarece nevoia de informare pentru sănătate este foarte mare. Trebuie să ajungem la cât mai mulți oameni. COPAC este implicată în foarte multe campanii mediul online este cel mai eficient mod de comunicare. La Iași vom deschide un centru de informare în sănătate, unde vom realiza numeroase activități pentru pacienți. Avem deja în pregătire, în școli, campanii de informare despre viață sănătoasă. În același timp vrem să fim o voce activă a pacienților și să contribuim la această inițiativă a Hubului de Inovație”, arată Luminița Vâlcea, director executiv al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

Ambele organizații reprezentative ale pacienților au devenit, recent, partenere ale Hubului de Inovație în Sănătate.

Impactul bolilor cronice și nevoia prevenției și educației în domeniu

700 de miliarde de Euro sunt cheltuite în fiecare an pentru tratarea bolilor cronice în Uniunea Europeană. Povara financiară a celor mai frecvente 4 boli cronice netransmisibile din UE ajunge la 25% din cheltuielile pentru sănătate și corespunde unei pierderi de 2% a PIB.

Mortalitatea prematură din cauza acestor afecțiuni are ca rezultat o pierdere de 115 miliarde Euro/an pentru economie, sau 0,8% din PIB-ul UE[3].

Datele arată nevoia stringentă de educație pentru sănătate și creștere a eforturilor pentru prevenție.