Bolojan spune că pierdem bani din PNRR pentru că nu am adus trenurile la viteza promisă. Dincolo de Curtici începe o altă lume. Zona unde se ating 230 km/h
Premierul Ilie Bolojan a anunțat sâmbătă, la Iași, noi bani pierduți din PNRR. Unul dintre motive e legat de viteza feroviară. HotNews a analizat trasee și viteze. Trenurile de lung parcurs din România circulă adesea cu viteze medii de numai 50 – 55 km/h. Pe principalele coridoare feroviare din Europa Centrală InterCity-urile ating frecvent 80–90 km/h.
Am comparat vitezele medii pentru 12 trenuri de lung parcurs din Europa, dintre care jumătate străbat România. Cele mai lungi au parcurs de peste 1.100 km și trec prin mai multe țări.
Nici la vitezele maxime nu stăm prea bine: în România și Ungaria maximul este 160 km/h.
Pe anumite linii vitezele maxime ajung la 200 km/h în Serbia și Polonia și la 230 km/h în Austria.
Diferența de viteză a trenurilor se simte clar de către pasageri în timpul de parcurs: dacă în România un drum de 700 km poate dura 14–15 ore, în țări precum Polonia, Cehia sau Austria aceeași distanță este parcursă în 8–9 ore, adică la jumătate.
Viteze de 50-55 km/h când traversezi România cu trenul
Exemple de viteze la noi și în Europa de lângă noi
România are printre cele mai lente trenuri din Europa iar acest lucru se poate vedea clar când comparăm vitezele medii pentru trenurile cu cel mai lung parcurs, în special trenurile de noapte.
Pe distanțe foarte mari trenurile românești au viteze medii cu 25-30 km/h mai mici decât trenurile din țările Europei Centrale unde s-a ales să se investească în sectorul feroviar.
Trenul „Dacia” București – Viena are viteză medie de 61 km/h între Brașov și Arad și de peste 70 km/h de la granița maghiară, până în Austria. Cu trenuri precum Iași – Timișoara sau Cluj – Galați traversezi țara la viteze medii de 51-52 km/h.
Spre comparație, trenurile IC care străbat dintr-o parte în alta țări precum Polonia, Cehia, Slovacia sau Ungaria o fac la viteze medii de 80-90 km/h.
Un exemplu este trenul internațional care face legătura între orașul polonez Gdynia (la marea Baltică) și capitala cehă Praga. Cei 827 de km sunt parcurși cu o medie de 90 km/h, fiind multe porțiuni unde viteza trece de 120 km/h, pe linii modernizate.
Și în România sunt în derulare modernizări care ar trebui să permită creșterea vitezelor în următorii ani, dar până atunci sunt multe restricții de viteză, mai ales între Brașov și Sighișoara și între Caransebeș și Arad.
Trenuri lente acasă, dar rapide în vecini
Un exemplu care spune multe ține de comparația dintre trenul direct București – Viena și trenul Nightjet Viena – Amsterdam. Deși distanțele sunt asemănătoare (peste 1.100 km), trenul Viena – Amsterdam face cu patru ore mai puțin, deși are staționări multe.
Trenul direct București – Sofia are o viteză medie de 54 km/h, iar București – Chișinău, de numai 43 km/h. În primul caz sunt și opriri dese, iar traseul este mult mai lung decât pe șosea. În al doilea caz este o staționare lungă la vamă, pentru controale și pentru schimbarea boghiurlor.
În Europa Centrală vitezele pentru trenurile de lung parcurs sunt net mai mari. De la Praga către Marea Baltică viteza medie este de aproape 100 km/h, iar din Budapesta către Stuttgart, de 81 km/h.
În multe cazuri, traseul feroviar este mult mai lung decât cel rutier, exemple fiind rutele Praga – Dresda sau București – Sofia.
Trenurile de noapte au uneori opriri de zeci de minute pentru manevre și pentru desprinderea sau atașarea unor grupe de vagoane. Chiar și așa, trenurile austriece Nightjet, care domină acest segment în Europa, reușesc să aibă viteze medii de 80-90 km/h, datorită unor lungi porțiuni unde rulează cu 120-140 km/h.
Conexiunile feroviare internaționale din Balcani rămân puține și lente. Nu mai există de peste un deceniu tren direct București – Belgrad, Grecia nu mai are de ani buni tren internațional, iar între Belgrad și Budapesta sunt lucrări ample și nu circulă încă trenuri directe.
Diferențele țin atât de infrastructură, cât și de organizarea traficului. În multe state central-europene liniile principale au fost modernizate pentru viteze de cel puțin 160 km/h, există sisteme moderne de semnalizare, iar traficul de marfă are viteze decente. În România, restricțiile de viteză, șantierele și infrastructura învechită reduc puternic viteza comercială.
Unde sunt cele mai rapide trenuri în apropierea României
Serbia are porțiuni de 200 km/h pe calea ferată care se construiește între Belgrad și Budapesta. Mai este mult până când tot proiectul va fi gata, însă există un tronson super-rapid între Belgrad și Subotica, iar 174 km sunt parcurși de trenurile IC produse de Stadler în 79 de minute.
O altă zonă foarte rapidă este în Austria, între Viena și Linz, unde 187 de km sunt parcurși în 75 de minute de trenurile ICE care ating 230 km/h.
Gară din Germania. Foto: Shutterstock
Turcia are o rețea de trenuri de mare viteză care se tot extinde, iar linia „fanion” este Istanbul – Ankara, 561 km, cele mai rapide trenuri făcând 4 ore și 11 minute. Viteza maximă atinsă este 250 km/h.
În România, cea mai mare viteză medie pe distanță mare este între Constanța și Câmpina, unde cele mai rapide trenuri fac 3 ore și 17 minute pe 309 km, cu o medie orară de 95 km/h.
Mai la vest, trenurile ating și vârfuri de 320 de km la oră
În Europa ce Vest trenurile de mare viteză ating 320 km/h în Franța, 310 km/h în Spania și 300 km/h în Italia. Datorită unor trenuri precum TGV, AVE, Frecciarossa, Eurostar, ICE, Thalys sau Italo, distanțe de 800-1000 km sunt parcurse în sub 4-5 ore.
Iată două exemple:
Paris – Nisa, 974 km, 5 h 46 min
Barcelona – Sevilla, 1.091 km, 6 h 46 min
Vitezele medii pentru trenurile de lung parcurs în Europa:
Trenuri care au legătură cu România
București – Viena 1124 km, 18 h 30 min, 60 km/h
București – Sofia, 537 km 10 h, 54 km/h
București – Chișinău, 590 km, 13 h 30 min, 43 km/h
Iași – Timișoara 16 h 815 km, 51 km/h
Brașov – Budapesta, 803 km, 15 h și 20 de minute, 52 km/h
Cluj – Galați, 13 h 30 min 714 km, 53 km/h
Trenuri internaționale de lung parcurs din Europa Centrală:
