„Boom” al concediilor medicale: „Se trage din pandemie” / Țara de lângă noi unde 1 din 3 angajați și-a luat concediu medical anul trecut

Guvernele din mai multe țări europene, inclusiv România, caută soluții pentru a reduce numărul mare de concedii medicale și sumele aferente pentru plata indemnizațiilor. Pe de altă parte, medicii și reprezentanții pacienților arată înspre deteriorarea stării de sănătate și îmbătrânirea populației, dar și spre obiceiurile preluate din pandemie. 

• În prima parte a articolului, am comparat România, unde a fost introdusă neplata primei zile a concediului medical, cu alte state europene în care au fost luate măsuri simimlare. 
• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. 
• Analiza este realizată de Alina Neagu (HotNews – România),  Davide Madeddu (Il Sole 24 Ore – Italia), Francesca Barca (Voxeurop – Franța), Natascha Ickert  (Der Standard – Austria), Juste Anceviciute (Delfi – Lituania), Krasen Nikolov (Mediapool – Bulgaria), Tornike Kakalashvili (OBCT – Georgia), Ana Somavilla (El Confidencial – Spania), Lena Kyriakidi (Efsyn – Grecia) și Emilia Bromber (Gazeta Wyborcza – Polonia).

Aproape unul din trei angajați bulgari își ia concediu medical

965.000 de bulgari au avut, anul trecut, concediu medical, dintr-un total de 3,3 milioane de persoane care lucrează în țara vecină.

Datele oficiale arată că, în anul 2025, costul concediilor medicale a crescut la aproape 550 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 0,5% din PIB-ul țării, fiind considerat o povară semnificativă pentru sistemul public de asigurări.

În medie, angajații bulgari au primit aproximativ 32 de euro pentru o zi de concediu medical în 2025. Certificatele de concediu medical eliberate au însumat 16,728 de milioane de zile lucrătoare.

Chiar dacă este una dintre țările care plătesc toate zilele de concediu medical, Bulgaria a introdus, în ultimii ani, controale pentru a verifica, prin sondaj, dacă persoanele care se află în concediu medical sunt într-adevăr în incapacitate de muncă. 

Câte concedii medicale au fost în România

În România, cea mai recentă statistică disponibilă privind numărul de angajați care au fost în concediu medical este cea din anul 2024. 

HotNews a solicitat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și date privind concediile medicale din anul 2025, însă instituția nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol. 

În anul 2024, la un număr total de 5,5 milioane de angajați, au fost eliberate peste 3,2 milioane de certificate de concediu medical, însumând 7,3 milioane de zile de incapacitate temporară de muncă. 

În medie, în fiecare lună a anului 2024 au fost eliberate 270.000 de certificate de concediu medical.

Numărul de certificate nu este neapărat echivalent cu numărul persoanelor care au fost în concediu medical, pentru că unui singur pacient i se pot elibera mai multe astfel de documente. Casa de Asigurări de Sănătate nu are o statistică a numărului de persoane care au primit concediu medical, ci doar a numărului de certificate de concediu medical eliberate. 

În Spania, la fiecare 1.000 de angajați, 53 au avut concediu medical

Și Spania a înregistrat, în anul 2025, un nivel record de concedii medicale, conform datelor provizorii publicate de Ministerul Securității Sociale. Incidența medie a concediilor medicale pentru afectiuni comune – care nu au legătură cu munca – a ajuns la 53,7 cazuri la 1.000 de angajați, comparativ cu 51,1 cazuri în anul 2024. 

Această tendință ascendentă provoacă îngrijorare în rândul organizațiilor de afaceri, precum și în cadrul instituțiilor publice.

Dacă în Bulgaria, cele mai frecvente diagnostice de concediu medical au fost infecțiile aparatului respirator, în Spania, sănătatea mintală a depășit ortopedia (fracturile) în topul cauzelor de absenteism la locul de muncă în perioada 2018 – 2023.

Patronatele vorbesc de ani de zile despre creșterea numărului de concedii medicale și au solicitat controale mai stricte.

De cealaltă parte, sindicatele și unii lucrători din domeniul sănătății susțin că creșterea numărului de concedii medicale se datorează în principal deteriorării sistemului de sănătate, listelor de așteptare, problemelor de sănătate mintală și îmbătrânirii populației active. 

Cifre record

În 2025 și 2026, problema a ocupat din nou un loc central în dezbaterea publică, Spania înregistrând cifre record pentru incapacitatea temporară de muncă și o creștere bruscă a cheltuielilor cu asigurările sociale pentru aceste beneficii.

Guvernul regional din Galicia, comunitate autonomă situată în nord-vestul Spaniei, a lansat recent un plan de înăsprire a controalelor privind concediile medicale și de combatere a potențialelor cazuri de fraudă.

Și în Franța, numărul de zile de concediu medical este la un nivel record, înregistrând o creștere cu 50% comparativ cu anul 2019.

O situație similară este și în Austria, unde există o medie de 15 zile pe an în care un angajat este absent de la locul de muncă, din cauza bolii – una dintre cele mai mari cifre din ultimii 30 de ani.

„Se trage din pandemie”

Numărul record de concedii medicale din ultima perioadă „se trage din pandemie”, spune Sandra Alexiu, medic de familie și președintele Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov, într-un dialog cu HotNews. 

„Acum există o creștere a numărului de concedii medicale peste tot în Europa. Starea de sănătate este evident afectată – mai multe boli cronice, multe patologii acute. S-a schimbat profilul bolilor după pandemie: au fost foarte mulți oameni răciți rău, care în trecut făceau răceli uzuale și care acum fac forme mai grave”, explică dr. Sandra Alexiu. 

„Atunci s-au dat concedii nenumărate atât pacienților bolnavi de COVID, cât și celor care au intrat în contact cu ei. Atunci a fost un boom de concedii medicale în toată lumea”, a mai spus medicul.

„S-au trezit că au de plătit nenumărate concedii medicale”

Și Rozalina Lăpădatu, vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici din România, spune, într-un dialog cu HotNews, că problema cu concediile medicale a apărut în România în pandemie. „Când a venit pandemia, ne-au obligat să stăm două săptămâni acasă, dacă am intrat în contact cu o persoană bolnavă. Și s-au trezit, după pandemie, că au de plătit nenumărate concedii medicale. La început dădeau și o lună – două pentru COVID, apoi două săptămâni.”

Rozalina Lăpădatu amintește și că, în țara noastră, Casa de Asigurări de Sănătate plătește concediile medicale către angajatori cu o întârziere de ani de zile. 

„A fost nevoie să acopere aceste concedii medicale, să le plătească, iar acea statistică i-a speriat. Au început să caute soluții. Dar pandemia a trecut. Acum ar trebui să fim corecți cu noi înșine și să vedem care este problema reală. Nu după o situație excepțională, cum a fost pandemia, să se pună presiune pe oameni să nu își mai ia concedii medicale”, consideră reprezentanta pacienților. 

„Înainte de pandemie, oamenii se duceau și răciți la locul de muncă”

La rândul său, medicul Sandra Alexiu arată că „s-a schimbat felul în care vedem lucrurile: înainte de pandemie, oamenii se duceau și răciți la locul de muncă și nu se uita nimeni la ei. După pandemie, nu îți mai vine să îi primești la serviciu. Dacă ești răcit, în multe locuri ți se spune să stai acasă, ca să nu transmiți. Sunt niște modificări de comportament explicabile din punct de vedere social.”

Concediile pe termen lung sunt eliberate pentru pacienții cu boli grave, precum cei oncologici sau care au suferit un infarct sau accident vascular cerebral, mai spune dr. Sandra Alexiu.

„Acolo, concediul poate să fie și de un an sau doi. Noi, în medicina de familie, eliberăm concedii pentru boală obișnuită, pentru câte o urgență. Și suntem restricționați și nu putem să acordăm decât cel mult 7 zile pentru un episod de boală în două etape – 4 zile și 3 zile. Și maximum 28 de zile pe an pentru un pacient.”

Cine eliberează concediile

„Grosul de concedii medicale nu este la noi, ci la bolile cronice grave, unde, deși sunt concedii medicale de durată, sunt eliberate cu țârâita – în fiecare lună, pentru că așa este procedura gândită de CNAS. Ar scuti și pacienții, și medicii de birocrație dacă ar face pensionare pe 6 luni sau pe un an, așa cum se dă certificat de handicap. Ca să nu mai plimbe hârtii, să deconteze concediul pe fiecare lună etc. Ar fi mult mai util pentru organizare.”

Medicul este de părere și că „nu poți să spui că toată lumea fură. Poate că oamenii sunt mai bolnavi, poate că au nevoie să stea acasă. Sau sunt și situații cum este de exemplu varicela, în care pacientul este contagios 5 zile, dar nu vrea să se ducă în colectivitate după 5 zile din cauză că i se văd bubele urât, se scarpină și se uită cei din jur. Există niște explicații pentru fiecare caz.”

România, campioană la birocrație

Cu toate că majoritatea țărilor europene încearcă să descurajeze concediile medicale, procedura de obținere a acestora nu este nicăieri atât de birocratică precum în România. 

În multe țări procedura este complet digitalizată, fără drumuri și documente fizice plimbate de pacient. 

În țara noastră, pentru a primi concediu medical, angajatul trebuie să se prezinte fizic în cabinetul medicului și să îi fie validat cardul de sănătate în sistem. Concediul medical nu poate fi eliberat retroactiv, așa că românii care au nevoie de el trebuie să se prezinte la medic din prima zi de boală.

Concediu medical după consultații prin telefon sau online

În alte țări, în situația în care angajatul este în imposibilitatea de a ajunge în cabinetul medicului din cauza stării de sănătate, consultația pentru eliberarea concediului medical se poate face prin telefon sau prin alte mijloace la distanță.

În plus, un român care merge la medic pentru concediu medical are nevoie, mai întâi, de o adeverință de salariat eliberată de angajator, care să ateste că acesta este angajat și are plătită la zi contribuția la asigurările de sănătate. Adeverința este valabilă 30 de zile, iar în cazul concediilor medicale mai lungi, angajatul e nevoit să facă mai multe drumuri la angajator pentru eliberarea adeverinței.

„În multe țări, procedura de obținere a concediului medical este mult mai puțin birocratică”, spune dr. Sandra Alexiu. „Spre exemplu, o pacientă gravidă care intră în concediu prenatal 126 de zile. Iar eu trebuie să îi cer adeverință de salariat de la angajator în fiecare lună, pentru că așa spune CNAS. Păi nu e salariată tot acolo?”, arată medicul.

Drumuri nesfârșite la ușile medicilor

În România, medicii de familie pot elibera, de regulă, doar 7 zile calendaristice de concediu medical, și acelea în două etape: 4 zile, respectiv 3 zile. Apoi, dacă are nevoie de prelungirea concediului, pacientul trebuie să se adreseze unui medic specialist. Dar, pentru asta, trebuie să facă mai întâi încă un drum la medicul de familie, pentru a primi bilet de trimitere către specialist. 

Apoi, pacientul trebuie să ducă certificatul de concediu medical, în format fizic, la angajator. 

Dintre țările europene analizate, doar Grecia mai are un proces birocratic de acordare a concediului medical: procedura prevede că boala trebuie certificată de un medic desemnat de Agenția Națională de Securitate Socială, echivalentul Casei de Asigurări de Sănătate din România, ceea ce înseamnă, uneori, timpi de așteptare mai mari.

În alte țări, documentele circulă între instituții

În Italia, certificatul de concediu medical este eliberat de medicul de familie al angajatului, care trimite electronic două copii: una către angajatorul persoanei aflate în concediu medical și una către Institutul Național Italian de Securitate Socială, pentru a procesa cererea.

În Franța, medicul eliberează o adeverință pe care pacientul o trimite automat angajatorului.

În Austria, este suficient ca angajatul să anunțe angajatorul că este bolnav sau a suferit un accident, iar certificatul de concediu medical poate fi prezentat în a patra zi de la debutul bolii. Angajații trebuie să se prezinte la medicul de familie pentru a obține documentul dar, în unele cazuri, îl pot obține și în urma unor consultații telefonice.

În această țară, angajații nu sunt obligați să își dezvăluie diagnosticul medical, ci doar să își informeze angajatorul că sunt bolnavi sau că au suferit un accident.

În Georgia, concediu medical este acordat automat de către clinică/spital, dacă angajatul spune că are nevoie de el. 

În Lituania, procedura e complet digitalizată

În Lituania, procesul de eliberare a concediului medical este complet digital. Medicii emit certificate electronice care sunt vizibile automat pentru angajator și sistemul de asigurări sociale. Pacienții nu trebuie să aibă asupra lor documente fizice.

În Spania, certificatul de concediu medical este emis de medic online și ajunge direct la angajator și la Institutul Național de Securitate Socială (echivalentul Casei de Asigurări de Sănătate din România), nefiind necesar ca angajatul să depună documentul fizic la sediul companiei unde lucrează.

Pentru angajații din Polonia, procesul de obținere a unui certificat medical nu implică birocrație. Din 2018, toată documentația este gestionată electronic: medicul emite certificatul medical, care este trimis automat către Institutul de Asigurări Sociale.

Medicul are dreptul să elibereze un certificat de concediu medical cu o dată retroactivă de până la 3 zile, ceea ce înseamnă că o persoană care suferă, de exemplu, de gripă acută sau de un atac de migrenă bruscă nu trebuie să meargă la o consultație în aceeași zi. Sunt permise și certificatele de concediu medical eliberate în timpul unei consultații la distanță – teleconsultație.

„Când ai nevoie de concediu medical, e normal să beneficiezi de el”

„Omul trebuie să stea acasă să se refacă, atunci când are nevoie de concediu medical”, consideră dr. Sandra Alexiu.

„Când e nevoie de concediu medical, e normal să beneficieze de el. Plus că dacă îl trimiți la serviciu cu febră și cu frisoane, îi îmbolnăvește pe toți”, adaugă președintele Asociației Medicilor de Familie, în dialogul cu HotNews. 

Concediile medicale reprezintă un subiect greu de cuantificat, mai spune ea. „De aceea autoritățile își permit să facă tot felul de ajustări și să strige că sunt foarte mulți bani. În realitate, regulile de decontare nu le-am inventat noi, ci Casa de Asigurări de Sănătate. Dacă știau că nu sunt în stare să le plătească, ar fi trebuit să aibă grijă la asta”.

În plus, subliniază ea, „România nu are un sistem de recuperare bine pus la punct. Un pacient căruia i se pune stent poate să meargă la serviciu după ce își revine, dar el va avea nevoie să facă și recuperare. Sau la o fractură, 6 săptămâni stai cu ghips. Dar în secunda a doua după ce ai scos ghipsul nu pleci cu mașina, nu îți funcționează articulația. Trebuie să faci recuperare, gimnastică.” 

„La noi stă cineva într-un birou și face legi. Trebuie să vezi cum e în viața reală”

Medicul Sandra Alexiu consideră că „e nevoie ca lucrurile să fie personalizate și gândite. Dar la noi stă cineva într-un birou și face legi. Trebuie să vezi cum e în viața reală.”

Medicul vorbește și despre „multe încercări de hărțuire: controale la medici, verificări dacă angajatul aflat în concediu medical e acasă.”

„Că există și concedii medicale false, care se dau pe bani, știe toată lumea. Dar nu poți să spui că toți oamenii iau concedii false”, mai spune ea. 

Sandra Alexiu consideră că „tot crescând măsurile de coerciție la toți, atât la pacienți, cât și la medici, numărul de concedii nu va scădea. Niciodată aceste lucruri nu duc la îmbunătățiri. Orice restricție în plus face mai rău.”

„Cei care își luau concediu medical ca să culeagă via vor face asta în continuare”

Și Rozalina Lăpădatu, vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici din România, crede că „persoanele care au abuzat până acum vor abuza în continuare. Într-adevăr era minunat să fii plătit (în prima zi de concediu medical – n.red.), dar și mai minunat este să nu îți pierzi locul de muncă. Și asta este ideea din spatele concediilor medicale: un om care are o problemă vrea să și-o rezolve fără să-și ia concediu de odihnă. Dacă își ia concediu medical, în afara de prima zi, care nu se mai plătește, restul zilelor sunt plătite. Chiar dacă sunt plătite mai puțin decât salariul normal, nu te dă nimeni afară”.

„Și atunci, cei care își luau concediu medical ca să culeagă via vor face asta în continuare”, e convingerea Rozalinei Lăpădatu.

Dar, adaugă ea, „din păcate, presiunea foarte mare va fi pe cei care sunt cu adevărat bolnavi”. 

„Nu a făcut nimeni în România o analiză serioasă a concediilor medicale”

Rozalina Lăpădatu mai crede că „nu a făcut nimeni în România o analiză serioasă a concediilor medicale, a cauzelor, a abuzurilor. Spre exemplu, dacă am digitaliza sistemul, am vedea în timp real tot ce se întâmplă și cine face abuzuri.”

Digitalizarea ar însemna „să vezi în timp real unde se eliberează multe concedii medicale, cine le eliberează, de ce și așa mai departe. Un sistem digital corect ar vedea când și-a luat omul concediu medical, dacă s-a dus și în farmacie și a luat medicamentele, dacă nu etc.”

Reprezentanta pacienților consideră că „lucrurile sunt mult mai complexe decât să spui: «Nu plătim prima zi de concediu medical.» Aceasta e o modalitate simplistă de a rezolva o problemă fără a analiza cu adevărat cauza și fără a căuta să vezi cum se rezolvă cu adevărat problema.”