Boris Tarasiuk, fost ministru de externe al Ucrainei: Comentariul lui Basescu dauneaza relatiilor bilaterale, in timp ce romanii nu stiu tot adevarul despre problemele romano-ucrainene
Fostul ministrul de externe ucrainean, Boris Tarasiuk, sef al diplomatiei de la Kiev cand a fost semnat Tratatul bilateral cu Ucraina, nu intelege motivul comentariilor presedintelui Traian Basescu din urma cu cateva zile, dar sustine ca, in privinta Canalului Bistroe si a problemelor minoritatii romanesti din Ucraina, autoritatile de la Bucuresti le ascund cetatenilor adevarul complet.
Informatia pe scurt:
* Comentariile presedintelui Basescu dauneaza relatiilor bilaterale, dar presedintele roman putea solicita corectii in Tratat in calitatea sa de membru al Cabinetului care l-a aprobat.
* Insula Serpilor apartine Ucrainei si este dreptul ei de a face orice crede necesar pe teritoriul ei.
* Romanii nu stiu adevarul despre problema privind Canalul Bastroe: Romania vrea monopolul pe calea fluviala, totul este o chestiune de profit economic.
* Minoritatea romaneasca din Ucraina are mai multe drepturi decat cea ucraineana din Romania.
* Daca Ucraina si Georgia nu vor primi Membership Action Plan, insamna ca Rusia are o influenta asupra NATO, iar Alianta este erodata.
* Germania va trebui sa isi asume responsabilitatea pentru actiunile suvbersive ale rusiei in Ucraina, in lipsa MAP.
Reporter: Romania a spus in repetate randuri ca sustine acordarea MAP Ucrainei, dar presedintele Traian Basescu s-a arata extrem de nemultumit de tratatul bilateral pe care il avem.
Boris Tarasiuk: Cunosc comentariile presedintelui, iar pentru mine este dureros si cred ca e pacat, pentru ca, in calitatea de ministru de externe, am facut multe pentru a dezvolta si intari relatiile bilaterale, pentru a indeparta obstacolele din fata cooperarii noastre. Cum a fost implicat in negocierea Tratatului, imi pare si mai rau. Am fost martorul unor relatii stranse intre presedintii nostri, dupa victoria revolutiei portocalii din Romania si dupa ce presedintele Basescu si-a inceput mandatul.
Astfel de declaratii dauneaza relatiilor bilaterale si in acelasi timp nu pot decat sa fiu de acord cu Emil Constantinescu care a spus ca, in calitatea de membru al cabinetului, actualul presedinte putea influenta corectii in tratat si nu s-a facut nimic. Am vorbit atat cu Emil Constantinescu, cat si cu Adrian Severin, bunul meu prieten, si ei nu inteleg motivul din spatele acestui comentariu.
Rep: Dumneavoastra il intelegeti?
Boris Tarasiuk: Nu. Nici eu.
Rep: De ce acum, de ce in acest context?
Boris Tarasiuk: Nu stiu. Poate dvs. ma puteti ajuta sa inteleg. Nu intra in logica relatiilor noastre din ultimii ani, a relatiei persoanle dintre presedintele Basescu si presedintele Iuscenko.
Rep: Ar putea Romania sa conditioneze sustinerea Ucrainei in organizatiile euroatlantice de rezolvarea unora dintre problemele dintre noi si Ucraina?
Boris Tarasiuk: Este un targ pe care nu il poate solicita niciun dintre tarile noastre. Este un targ care nu intra in discutie.
Tarasiuk: Insula Serpilor ne apartine si nimeni nu ne poate impiedica sa facem ce vrem cu ea
Rep: In ciuda unor relatii de amsamblu bune intre cele doua tari, exista niste probleme de nerezolvat intre noi.
Boris Tarasiuk: Suntem buni vecini si putem vorbi nu numai despre lucrurile pozitive, ci si despre probleme.
Rep: Insula Serpilor este una dintre probleme. In ultimele luni Ucraina si-a arata intentia de a o transforma in destinatie pentru turisti, demonstrand astfel ca e locuita si locuibila. Inca asteptam decizia Curtii Internationale de justitie privind delimitarea platorului Marii Negre.
Boris Tarasiuk: Da, dar nu asteptam decizia CIJ asupra apartenentei Insulei Serpilor la Ucraina. Facem ceea ce trebuie facut si consideram necesar. Deci facem ceea ce trebuie facut si consideram necesar. Asteptam ca decizia CIJ sa ne spuna cum sa fie delimitate apele din jurul acestei insule, nimic mai mult.
Rep: Dar delimitarea platoului continental depinde de statutul insulei: Romania sustine ca e o stanca, Ucraina ca e o insula.
Boris Tarasiuk: Nu. Aceasta chestiune nu va fi discutata in CIJ.
Rep: Acesta este argumentul Romaniei.
Boris Tarasiuk: Opinia publica din Romania are dreptul de a avea o opinie proprie, dar legea internationala tine de alte realitati si asteptam si noi decizia Curtii la fel ca Romania. CIJ nu va judeca daca ea apartine Ucrainei. Asta este o axioma. daca noi credem ca trebuie sa facem ceva pe Insula Serpilor, o vom face. Si nimeni nu ne va putea impiedica, fiindca nu exista baza juridica.
Canalul Bistroe: Nu inteleg iritarea Romaniei ca pierde o parte din profit
Rep: Canalui Bistroe este o alta chestiune asupra careia nu ne punem de acord.
Boris Tarasiuk: Aceasta chestiune nu este dezvaluita total opiniei publice din Romania.
Rep: Ce nu stiu romanii?
Boris Tarasiuk: Nu stiu profitul. Puteti vorbi mult despre probleme de mediu, dar, de fapt, vorbim despre interese economice ale Romaniei si ale Ucrainei. Romania continua sa aiba monopolul asupra rutelor fluviale dinspre Dunare spre Marea Neagra. Ucraina are aceleasi drepturi cu Romania, din moment ce partea aceea de Delta ii apartine Ucrainei.
Nu inteleg, din punct de vedere economic, iritarea Romaniei ca pierde o parte din profit. Asta e viata, nu folosim teritoriu romanesc sa oibtinem profit. Care este problema? Problema o reprezinta ceva despre care nu se vorbeste in romania: profiturile.
Rep: Cat de mari sunt aceste profituri? Despre ce sume vorbiti?
Boris Tarasiuk: Nu pot spune acum cifre exacte. Romania are cvasi-monopol la accesul spre Marea Neagra din Dunare. Deci vorbim despre 10-15% din traficul companiilor ucrainene.
Rep: Ministrul roman al mediului a adus subiectul in atentia Comisiei europene, iar comisarul Stavros Dimas a spus ca va cere niste raspunsuri de la Ucraina.
Boris Tarasiuk: Asta trebuie sa facem, sunt in favoarea unei astfel de initiative. Este nevoie de niste experti independenti. Trebuie demonstrat daca Ucraina greseste si trebuie sa fie siguri 100%, altfel nu este vorba decat despre interese economice.
Rep: Argumentele privind protectia mediului nu vi se par suficiente?
Boris Tarasiuk: Nu sunt un ecologist. Nu pot per se sa cunosc toate detaliile, dar este o problema de incredere. vorbim despre diferente in privinta profiturilor economice.
Problemele minoritatii romanesti din Ucraina sunt false probleme
Rep: O alta problema despre care mi-a vorbit ambasadorul roman la Kiev este faptul ca autoritatile ucrainene acuza Ambasada ca acorda cetatenie pentru zeci de mii de persoane, in timp ce ele sunt abia cateva sute in cativa ani, de cand si-a inceput mandatul. Este o noua problema intre tarile noastre sau o chestiune discutata in Kiev?
Boris Tarasiuk: Pentru mine este o noutate. Nu am intalnit o astfel de problema, dar trebuie sa discutam neintelegerile privind drepturile minoritatilor. Am propus sa invitam experti impartiali de la Consiliul europei si OSCE care sa evalueze situatia. Romania considera ca drepturile romanilor din Ucraina nu sunt implementate pe deplin, iar noi nu suntem de acord cu aceasta acuza. Asa ca am cerut unei parti neutre sa faca lumina. Si sunt 100% sigur ca romanii din Ucraina sunt mai satisfacuti de drepturile lor deca ucrainenii din Romania.
Rep: Autoritatile romane spun exact opusul.
Boris Tarasiuk: Atunci sa-i lase pe expertii impartiali sa-si faca treaba.
Rep: Aveti rezultatele monitorizarii?
Boris Tarasiuk: Au fost vizitate doua-trei regiuni din ambele tari, acum este faza Odessa si Tulcea. Sa ii lasam sa numere cate scoli, cati elevi invata in limba romana in ucraina si cati ucraineni din Romania invata in limba ucraineana. Numai intr-o scoala, si acolo partial, in Romania. Deci cine are dreptate? Este o chestiune politizata. cred ca aceasta politizare a oricarei chesiuni din relatia noastra trebuie indepartata. romania are o pozitie absolut neobiectiva.
Rep: Si in ciuda acestor probleme, ambii presedinti au o relatie buna si sustin ca cele doua tari se afla in bune relatii de asemenea. Insa sunt probleme pe care le avem de ani de zile.
Boris Tarasiuk: Nu cunosc probleme serioase intre tari care sa fie reszolvate in luni de zile. Este nevoie de ani. Dar cred ca partea romana ar trebui sa nu creeze probleme plecand de la minoritatea romana din Ucraina. Nu exista o astfel de problema. Daca vom compara situatia celor doua minoritati, Romania va pierde.
Germania a devenit membru NATO chiar daca cetatenii ei nu erau in favoarea aderarii
Reporter: Cum vi se pare ca stau lucrurile pentru Ucraina in acest moment, in dupa-amiaza primei zile de Summit, inaintea dineului de la Palatul Cotroceni unde sefii de stat vor discuta acordarea Membership Action Plan (MAP) Ucrainei?
Boris Tarasiuk: Asta depinde de Aliati, si printre ei de Romania.
Rep: Romania si-a anuntat in repetate randuri deja sustinerea pentru acordarea Membership Action Plan Ucrainei si Georgiei.
Boris Tarasiuk: Da, Romania a sustinut in mod constant Ucraina si este o majoritate in Alianta care sustine acordarea MAP Ucrainei. In acelasi timp exista un stat membru care a adoptat o pozitie negativa si, avand in vedere ca toate deciziile se iau in Alianta prin consens, asta e un obstacol. Si multe depind de Bucuresti, daca se va putea depasi acest obstacol.
Rep: Vorbiti in mod cert despre Germania.
Boris Tarasiuk: Da, vorbesc despre Germania si rezultatul depinde atat de ministrii de externe, cat si de sefii de stat si de guvern, daca vor gasi argumente sa convinga Germania sau nu.
Rep: Care ar fi aceste argumente pentru a modifica pozitia transanta a Germaniei?
Boris Tarasiuk: Nu sunt aici sa dau lectii celor din Alianta, dar din moment ce stiu multe despre Alianta, dar imi permit sa fac niste considerente, intrucat am fost primul sef al misiunii Ucrainei la NATO, chiar dinainte ca Romania sa aiba o astfel de misiune. In primul rand ar trebui sa sublinieze ca acordarea MAP nu inseamna integrarea in NATO. Vorbim despre un parcurs spre calitatea de membru. Participarea la MAP nu inseamna ca acel stat s-a calificat sa fie membru al NATO. Aceasta abordare e gresita.
In al doilea rand, nu vorbim despre aderarea Ucrainei la anul, sau in urmatorii doi ani dupa acordarea MAP. Vorbim despre o perioada mai indelungata, poate cativa ani. Albania si Macedonia au avut MAP noua ani si tot nu este sigur ca ultima va primi invitatia de aderare la Bucuresti, dintr-un motiv cunoscut, si anume problema numelui.
Germania argumenteaza ca nu exista sustinerea societatii ucrainenen pentru integrare. Le reamintesc ca intr-o multime de tari care sunt acum membre, Bulgaria, Slovacia, Ungaria, statele baltice, sustinerea era la mijlocul anilor ’90 la acelasi nivel la care estre acum in tara noastra. Dar odata ce au primit MAP, societatile au vazut care le este obiectivul, elitele politice s-au simtit reponsabile si sustinere a crescut cu procente bune. Asta se va intampla si cu Ucraina, dar daca obiectivul nu este stabilit de ambele parti, despre ce vorbim?
Germania, care este atat de activa in a ridica semne de intrebare privind acordarea MAP la Bucuresti din cauza sustinerii scazute, avea in ’54 o populatie majoritara impotriva integrarii in NATO. Dar elita politica a facut pasidecisivbi, la fel ca si Alianta, iar Germania a devenit membra a NATO. Politicienii germani ar trebui sa-si reaminteasca asta si sa nu-i priveze pe ucraineni de aceasta sansa.
„Factorul Rusia” a dus la modificarea pozitiei unor state
Rep: Ce se va intampla, ce va inseamna pentru Ucraina sa nu primeasca MAP?
Boris Tarasiuk: Daca raspunsul va fi negativ, nu va fi o drama. Despre ce vorbim, de fapt? Despre o formalitate, Ucraina indeplineste mai mult de 90% din MAP deja, asa ca va fi o formalitate. dar ea trebuie indeplinita. Daca nu, va fi o lovitura pe care o primeste o societatea euroatlantic motivata din Ucraina, o lovitura pentru coalitia democratica, condusa de presedinte, pentru guvern si pentru leadership-ul Ucrainei.
Bineinteles ca vom continua sa cooperam, dar va fi o pozitie nejustificata, luand in considerare ca am fost ministru de externe si in 2006 nu discutam in termenii daca sa acordam MAP Ucrainei, ci cand sa o facem, in septembrie sau in noiembrie. De ce pozitia anumitor state s-a schimbat atat de dramatic?
Rep: De ce credeti ca s-a schimbat?
Boris Tarasiuk: Poate din cauza „factorului Rusia”. Va mai aduc un argument: aceasta va fi o infrangere si pentru Alianta, care va trebui sa admita ca o tara terta poate influenta luarea unei foarte importante, vitale decizii geopolitice. Si luand in considerare ca aceasta tara este departe de a fi democratica si ca valoarea care sta la baza NATO este democratia, cum poate o tara sa-si impuna deciziile asupra unor democratii?
Rep: Nu s-a vorbit niciodata, dar credeti ca poate fi o separare a celor doua tari, Georgia sau Ucraina, ca rusii sa accepte ca una sa primeasca MAP si cealalta nu?
Boris Tarasiuk: Nu ar trebui sa existe niciun compromis, Rusia nu trebuie sa poata influenta Summitul. Cred ca Alianta trebuie sa ia o pozitie consolidata. Din momentul in care Rusia va influenta Alianta in luarea deciziilor, direct sau printr-un stat membru, va incepe o erodare a Aliantei. In ceea ce priveste Ucraina, ar putea exista o decizie pozitiva a Aliantei, dar aceasta decizie sa fie tranferata ministrilor de externe care vor trebui sa discute asupra termenilor si termenelor.
Rep: La ce ar trebui sa ne asteptam de la venirea lui Putin la Summit?
Boris Tarasiuk: Cred ca sunt o serie de lucruri ce trebuie discutate intre Rusia si Alianta, cu atat mai mult cu cat exista si un mecanism de cooperare, Consiliul NATO-Rusia. exista o agenda foarte serioasa.
Rep: Ne asteptam la un Putin gentil sau la unul conflictual?
Boris Tarasiuk: Nu stiu. Vorbind despre Ucraina, am vazut la putin o pozitie mai dura in ultimele luni. Aceasta pozitie mai dura a existat si la sfarsitul anilor ’90, cand cand Alianta vorbea despre integrarea tarilor baltice. Deci am auzit retorica rusiei, ca Alianta nu trebuie sa treaca linia rosia, de demarcatie a fostei Uniunii Sovietice. Alianta a incalcat-o cu statele Baltice si ce s-a intamplat? Nimic.
Germania va trebui sa isi asume responsabilitatea pentru activitatile subversive ale Rusiei in Ucraina
Rep: S-a vorbit despre transmiterea unui mesaj puternic Rusiei, daca cele doua tari nu vor primi MAP. In ce credeti ca ar consta?
Boris Tarasiuk: Nu ar functiona. Cred ca aderarea Ucrainei la NATO va opri toate speculatiile si interferentele Rusiei. Fiindca nu vor mai avea sens, intrucat ucraina va deveni intr-o zi membra a NATo, iar Rusia isi va pierde motivul pentru subversiuni. Cu cat Ucraina va deveni mai repede membru al NATO, cu atat mai repede Rusia isi va inceta activitatile subversive si va creste securitatea interna a Ucrainei, a intregii regiuni si a Aliantei.
Rep: Georgia spune: primim acum, sau poate peste 10 ani, nu stim care va fi pozitia urmatorului presedinte american, care va fi contextul international, sunt atatea incertitudini. Cand credeti ca va fi momentul Ucrainei? Germania spune oricum ca intrebarea este cand, nu daca?
Boris Tarasiuk: Refuz sa vorbesc, sa speculez ca nu va exista o decizie in Bucuresti. Cum am spus, asta nu insamna sfarsitul lumii, von continua sa cooperam. Sa ii lasam pe germani sa isi asume responsabilitatea pentru o astfel de decizie.
INTERVIURILE HotNews.ro