Bucataria malteza

Bucataria malteza este rezultatul relatiei de lunga durata dintre localnicii insulelor si numeroasele influente straine, care s-au perindat intr-o forma sau alta de-a lungul secolelor. Mancarea malteza este rustica, bazandu-se in special pe produse de sezon si peste.

Se folosesc foarte mult foietajele, umplute cu legume, branzeturi, peste, carne, orez si paste, pentru feluri gustoase si satioase. Acestea pot include combinatii delicate de conopida, branzeturi de oaie sau capra si ou, totul intr-un foietaj crocant, sau placinta Lampuki, un amestec de spanac, conopida, alune intr-un foietaj subtire, cu un gust ciudat, dar delicios.

Se prepara si placinte cu spanac si peste, foarte condimentate, sau Timpana, un fel foarte cautat, amestec de paste cu un sos de carne si foietaj.

Cel mai cautat si gustat fel maltez este „pastizzi”, un preparat probabil de origine turca, din foietaj umplut cu branza si ou, cu mazare si alte legume, sau pentru gurmanzi cu sardine si carne. Pastizzi se vand atat pe strada cat si in baruri si cafenele si se mananca fierbinti, fiind gustarea preferata de localnici

Se mananca foarte mult mancaruri fierte sau feluri umplute, de la cele exotice – veti gasi caracatita, sepie sau calamar umplut, cu sos condimentat de tomate – la mancare de iepure cu vin si condimente sau „bragoli” – bucati de carne, oua fierte taiate in bucati, crutoane de paine si patrunjel, totul invelit in felii subtiri de carne si fierte indelung.

Un alt fel preferat sunt pasarile umplute, bagate la cuptor pe un bat de cartofi, ceapa, usturoi si mirodenii, servite fierbinti. Legumele de sezon se asorteaza de minune cu carnea tocata, cu masline si condimente tari.

Bucataria malteza are mult in comun cu cea siciliana, iar cum intre cele doua insule distanta e cu putin peste 100 de km, iar conditiile climatice sunt similare, astfel de asemanari nu sunt surprinzatoare. Pastele sunt foarte des intalnite in arta gastronomica malteza, sub diverse forme. Pot fi cumparate, dar multe femei prefera sa pregateasca in casa „ravjul” (ravioli).

„Ravjul” este un fel delicios, aluatul de paste in forma de semiluna avand in interior un amestec de branza si patrunje, fiind servit cu sos de rosii, asezonat cu telina, busuioc si presarat cu parmezan ras. Se spune ca aceasta specialitate malteza a aparut ca o reactie la interdicia de a consuma carne vinerea, data de biserica catolica.

In trecut, datorita lipsei de lemne pentru foc, arta gastronomica malteza a trebuit sa se adapteze, mancarurile fiind gatite incet, pentru a consuma cat mai putin lemn. Vasul, in general din lut, era asezat deasupra unei mici vietre de piatra, numita „kenur” care in permanenta supravegheata.

Asa ca gatitul la foc mic a devenit o marca a bucatariei malteze, si chiar daca in prezent se foloseste aragaze moderne, mancarurile traditionale se prepara la fel ca in urma cu secole. In trecut se pastra si un alt obicei. Cum existau prea putine familii care sa isi permita luxul unui cuptor, felurile pentru pranzul de duminica – cel mai important – erau duse la cuptorul comun al satului.

Fiecare vas avea o mica placuta metalica, pe care era scris numele familiei. Cum singurul cuptor al satului era de regula cel al brutarului, acesta trebuia sa aiba grija ca fiecare fel de mancare sa fie bine fiert, dupa care familia ducea acasa vasul arzand. Traditia se pastreaza si astfel, multe gospodine sustinand cu numai asa gustul este bun.

Unul dintre felurile preparate in acest fel este „ross fil-forn”, un amestec de orez, carne tocata si sos de rosii.

Salatele de sezon si legumele joaca la randul lor un rol important in bucataria malteza. Cel mai iubit si poate cel mai sanatos fel este o supa groasa de legume, care imbina legume proaspete si conservate, servita ca atare sau cu „gb ejniet” (branza de capra sau oaie, rasa), numita „minestra”, care nu ar trebui ratata de nici un turist. O alta supa groasa de legume este „qarabali”.

Cei care prefera pestele vor avea o surpriza placuta in Malta, unde peste este de sute de ani una dintre mancarurile preferate. Aici se prepara „anjotta”, o supa de peste cu usturoi, rosii, orez si sovarv. La sfarsitul primaverii, cand incepe sa apara fasolea verde, se prepara o supa mai groasa de peste, „kusksu”. Fasolea este fiarta cu ceapa si rosii strivite, paste si branza.

In timpul verii in Malta se prepara si o varianta locala de ratatouille, numita „kapunata”, cu rosii, ardei si usturoi, care merge foarte bine cu pestele la gratar. Toate aceste feluri delicioase se potrivesc foarte bine cu paine traditionala malteza – „hobza”. Pe langa paine obisnuita veti mai gasi si „hobz biz-zejt” (paine cu ulei).

Este o specialitate traditionala : o bucata mare, rotunda, de paine, inmuiata in ulei de masline si frecata cu rosie proaspata, dupa care este acoperita cu masline, capere, usturoi, piper negru si sare. Unii prefera sa adauge carne de peste si mirodenii. Adesea mici portii de „hobz biz-zejt” sunt servite la restaurante ca aperitive.

In afara de peste, maltezii nu refuza nici feluri mai neobisnuite, cum ar fi melcii, care sunt culesi si gatiti in toamna. Cel mai adesea sunt fierti cu usturoi, fiind serviti reci, cu un sos de ierburi si mirodenii.

Nici iubitorii de dulciuri nu au fost uitati, acestia putand gusta „imqaret” (un produs de patiserie ” sau „qaghaq tal-ghasel” (un fel de covrigei) sau „biskuttini tal-lewz” Cu ocazia sarbatorilor pascale se servesc biscuiti cu glazura si umplutura de migdale, numiti „figolli”.

In timpul verii, cand fiecare sat isi sarbatoreste sfantul protector, comerciantii ofera o alta specialitate traditionala : nuga cu nuci, de diferite culori.

Cei care vor sa se delecteze cu o cana de ceai sau cafea o pot face alaturi de „kannoli”, o specialitate de origine siciliana, absolut delicioasa : un aluat fin in forma de tub, umplut cu branza ricotta si indulcit cu bucati de ciocolata si fructe confiate. Dupa cina se serveste adesea „helwa tat-tork”, un amestec de migdale intregi si zdrobite cu mult zahar.

Maltezii prefera astfel de deserturi in defavoarea produselor traditionale de cofetarie, dificil de produs din cauza lipsei unor ingrediente, si pentru ca multe restaurante prefera sa pastreze traditia. Unele localuri ofera inghetata si prajituri, dar sunt de preferat retetele traditionale.

Cei care prefera fructele au de unde alege, in Malta cultivandu-se piersici, pepeni, caise, nectarine, pere, struguri, citrice si multe altele.

Vinurile malteze sunt ieftine, iar multe au o calitate excelenta, cele din Gozo fiind mult mai tari. Cei care prefera berea vor gasi marci locale foarte bune.

Exista nenumarate restaurante, de la cele luxoase la cele simple si primitoare, si chiar daca preturile difera, maltezii nu fac niciodata economie la calitate, iar fiecare vizitator este primit cu bratele deschise.