București: Care sunt cartierele care vor avea cele mai mari probleme iarna aceasta cu furnizarea apei calde și căldurii

Cele mai vulnerabile zone din București în ceea ce privește furnizarea apei calde și căldurii sunt capetele de rețea, respectiv cartierele Aviației, Tei, Colentina, Fundeni, a declarat pentru HotNews.ro directorul Termoenergetica, Claudiu Crețu. În aceste zone, agentul termic vine de la CET Sud, iar până ajunge la destinație, din cauza distanței lungi și a avariilor, are o temperatură mai scăzută. Situația s-ar fi putut îmbunătăți considerabil dacă în curtea fostului CET Titan s-ar fi amplasat o centrală provizorie, însă compania Termoenergetica abia a lansat licitația, iar cel mai devreme aceasta ar putea fi gata la primăvară. Nici lucrările de modenizare a rețelei nu au avansat.

”Noi facem demersurile necesare să nu fie afectat niciun cartier. Cele mai vulnerabile sunt capetele de coloană – Fundeni, Colentina, Aviației, Tei – fiindcă sunt la distanță mare de CET, sunt la capăt de coloană. Din CET, pe magistrală, pleacă agentul termic cu anumită presiune, țevile sunt ciuruite, se pierde foarte multă apă fierbinte din țevi pe drum, peste 2000 t/oră, și asta înseamnă că spre capătul magistralei ajunge presiune scăzută și temperatură mai scăzută. Și din acest motiv blocurile de acolo suferă în anumite momente”, a explicat Claudiu Crețu pentru HotNews.ro.

Pe termen lung, problema poate fi rezolvată prin modernizarea rețelei, a explicat Claudiu Crețu.

”Problema poate fi rezolvată prin investiții consistente în rețea astfel încât pierderile să nu mai fie de mii de tone pe oră, ci din ce în ce mai mici. În felul acesta se poate crește presiunea în sistem și agentul termic poate ajunge în toate punctele termice și mai departe către toate blocurile”, a explicat Claudiu Crețu.

Centrala provizorie din Titan, la primăvară

Pe termen scurt, problema poate fi rezolvată prin amplasarea unei centrale provizorii în curtea fostului CET Titan, adică niște cazane uriașe care să încălzească apa și să o încarce în rețea. În luna martie, primarul general, Nicușor Dan, spunea că a convenit cu ministrul Energiei această investiție.

”Am convenit cu ministrul Energiei, Virgil Popescu, asupra necesității creării unei centrale provizorii la fostul CET Titan. Circuitul apei dinspre CET Sud și zona de nord este foarte lung. Din acest motiv, se reduce presiunea apei, ceea ce duce la furnizarea căldurii sub parametrii normali. Creăm, astfel, o centrală provizorie care va permite furnizarea căldurii și apei calde la parametri optimi și va reduce considerabil avariile la rețeaua de termoficare”, declara Nicușor Dan pe 4 martie 2021.

Din păcate însă, licitația a fost lansată abia în urmă cu câteva zile, iar centrala provizorie, în cel mai bun scenariu, o vom avea abia în primăvară.

Potrivit datelor din Sistemul electronic de achiziții publice, Termoenergetica a lansat pe 7 octombrie un anunț de intenție pentru ”închirierea de capacități modulare de producere energie termică cu deservenți și apă de adaos în locația CET Titan” pentru 12 luni cu posibilitatea de prelungire pe 36 luni. Valoarea estimată a contractului este între 13 și 40 milioane lei, iar câștigătorul trebuie să se ocupe de montajul, punerea în funcțiune, proiectarea, obținerea avizelor și autorizațiilor necesare funcționării, supravegherea funcționării, mentenanța și instruirea personalului. Data limită pentru depunerea ofertelor este 15 noiembrie, iar termenul de execuție este de 5 luni.

Claudiu Crețu spune însă că execuția ar dura mai puțin, dar totul depinde de contestațiile depuse.

”Documentația este în SICAP, în procedură de licitație. Așteptăm oferte. Au fost firme din piață care au spus că pot face această centrală în 2-3 luni, depinde și de avize, autorizații, deci undeva în cursul acestei ierni ar putea fi gata dacă nu sunt contestații. Această centrală ar ajuta foarte mult zona vulnerabilă și astfel agentul termic s-ar duce mult mai bine și către Colentina și Fundeni”, a explicat acesta.

CET Grivița și Vest Energo nu mai furnizează agent termic

O altă problemă este că din cele 5 CET-uri care alimenteau sistemul de termoficare: CET SUD, CET Progresu, CET Grozăvești, CET Grivița și Vest Energo, în momentul acesta mai livrează în sistem doar cele care aparțin ELCEN. CET Grivița și Vest Energo și-au sistat activitatea, din această cauză mii de blocuri din Sectorul 1 și 6 având probleme mari cu apa caldă și încălzirea, agentul termic fiind livrat sub parametri.

”CET Grivița și Vest Energo nu sunt în funcțiune la acest moment. La CET Grivița sunt probleme financiare. Dânșii au motivat că nu pornesc sistemul din cauza faptului că funcționează în pierdere din cauza prețului mare al gazelor. Până la momentul la care avem decizia cu noul preț al gigacaloriei, ar funcționa în pierdere. Raportat la faptul că există datorii ale Termoenergetica la CET Grivița, au luat decizia de a nu porni. La fel și la Vest Energo. Eu cred că după ce avem decizia de la ANRE cu prețul gigacaloriei, vor porni, de la 1 noiembrie. Nu putem trece iarna fără aceste două CET-uri. Faptul că ele nu funcționează are impact în zona adiacentă, în sensul că parametri sunt mai scăzuți. Sistarea activității celor două CET-uri afectează calitatea furnizării”, a explicat Claudiu Crețu.

În 2021 s-au modernizat doar 15 km de rețea primară

În ceea ce privește modernizarea rețelei de termoficare, tot în luna martie, primarul Nicușor Dan promitea că anul acesta se vor reabilita 53 de km.

”Facem pași importanți pentru ca bucureștenii să aibă iarna viitoare garanția unor condiții decente în locuințe. Am început deja lucrările de reparații la 15 kilometri de conductă din totalul de 53 prevăzuți în acest an, pentru alți 40 de kilometri demarăm licitațiile și vom atrage fonduri europene pentru lucrări în acest domeniu”, spunea edilul.

De la începutul anului până la jumătatea lunii august, Compania Municipală Termoenergetica, operatorul rețelei de termoficare, a modernizat doar puțin peste 7 kilometri de rețea primară și aproximativ 23 de kilometri de rețea secundară, potrivit unui răspuns transmis de municipalitate la solicitarea HotNews.ro. În paralel, Compania Municipală Energetica Servicii a mai modernizat aproximativ 7 km de magistrală. Citește aici mai mult.

Într-un interviu acordat HotNews.ro la finalul lunii septembrie, Nicușor Dan declara că au fost modernizați 15 km de rețea primară. ”Aș fi vrut să fie mai mulți km, dar ar fi trebuit să preluăm contracte în desfășurare, nu să facem noi licitația. La iarnă va fi puțin mai bine ca iarna trecută. Mi-as dori mai mult, dar asta e ce s-a putut face”, a explicat Nicușor Dan. Citește mai mult aici.

Reabilitarea celor 210 kilometri de rețea primară cu fonduri europene – 1,6 miliarde lei – și a altor 40 de kilometri din banii Primăriei Capitalei – 150 milioane lei plus TVA -, lucrări care vor îmbunătăți considerabil calitatea serviciului, nu a început încă. Pentru cei 40 de kilometri licitațiile pentru desemnarea constructorului sunt în desfășurare, iar pentru cei 100 de kilometri ce urmează să fie reabilitați cu bani europeni, licitațiile nici nu au fost lansate.

În sistemul de termoficare s-au înregistrat, în primele șase luni ale anului 2021, 836 de avarii pe circuitul primar și alte 844 de avarii pe circuitul secundar. În ceea ce privește cantitatea de apă de adaos, adică pierderile din rețea, care a fost cumpărată în primul semestru din anul 2021, aceasta este de 9.422.357 mc.

Sistemul centralizat de încălzire a Bucureștiului, în cifre

Instalaţiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea Termoenergetica, se compun din:

• 46 centrale de cvartal şi o centrală termică de zonă;
• rețelele termice primare – 987,34 km;
• puncte termice și module termice – 1.012 buc.;
• rețele termice secundare – 2.964,64 km.

De sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei beneficiază circa 1.200.000 de locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureştiului), respectiv 562.000 de apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile, 5.600 instituții bugetare, agenți economici şi sere.

Un raport aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2018 arată starea extrem de proastă în care se află sistemul centralizat de termoficare la vremea respectivă, iar de atunci lucrurile s-au înrăutățit:

• din 987,34 km conductă rețea primară de transport apă fierbinte, 68,8% are o vechime mai mare de 25 ani, 11,3% între 20 și 25 de ani, și 9,4% vechime între 10 şi 20 de ani. Doar 10,5% are o vechime mai mică de 10 ani;
• din 2.963,27 km conductă rețea secundară (de distribuţie a apei calde de consum şi agentului termic de încălzire), 48% are o vechime de peste 25 ani, 14% o vechime între 20 și 25 de ani, 16% o vechime între 10 și 20 de ani și doar 22% o vechime mai mică de 10 ani.
• Pentru modernizarea întregii rețele de distribuție și transport este nevoie de 1,4 miliarde de euro desfășurate pe o perioadă de 20 de ani, mai preciza documentul.

În perioada septembrie 2019-septembrie 2020, pierderile din rețeaua de termoficare aproape s-au dublat, circa 2,2 milioane de litri/oră de apă fierbinte ajungând în pământ, se arată într-un comunicat de presă transmis în septembrie 2020 de ELCEN, producătorul de energie termică din Capitală.

Situația pierderilor din rețeaua de termoficare era următoarea în septembrie 2020, potrivit ELCEN:

• 2016: 800.000 l/h
• 2019: 1.200.000 l/h
• 2020: 2.200.000 l/h