Bucuresti: De ce a anulat instanta autorizatia de construire pentru pasajul de la Ciurel si cum s-a crezut Oprescu mai presus de lege

Tribunalul Bucuresti a decis anularea autorizatiei de construire emisa in 2014 de Primaria Capitalei pentru pasajul de la Ciurel pentru ca primaria condusa de primarul Sorin Oprescu a emis acest document in regim de urgenta. Instanta arata ca nu era nici o urgenta, asa cum este ea definita de lege. In plus, autorizatia nu are la baza un Plan Urbanistic Zonal, potrivit motivatiei instantei. Pasajul este construit in proportie de 40%, iar instanta a cerut demolarea lucrarilor efectuate in baza autorizatiei. Decizia Tribunalului nu este definitiva.

„Primaria Capitalei nu justifica, in raport cu conditiile legale, necesitatea autorizarii in regim de urgenta a lucrarilor care urmau a fi efectuate in arealul mentionat, iar din actele depuse in dosar, documentatii de urbanism, studii de fezabilitate si avize rezulta cu evidenta ca lucrarile autorizate nu se efectuau, in nici un caz, in legatura sau la un imobil aflat in situatia pentru care se emit acest tip de autorizatii. (…) Tot in legatura cu acest aspect, al inexistentei documentatiei complete pentru emiterea valabila a acestei autorizatii este si problema lipsei Planului Urbanistic Zonal pentru arealul in care urma sa se efectueze lucrarile autorizate prin actul administrativ supus prezentei judecati”, se arata in motivare.

In Memoriul Justificativ prin care se solicita autorizatia de construire in regim de urgenta, Primaria Municipiului Bucuresti afirma ca „urgenta este cauzata de faptul ca circulatia pe Sos. Virtutii in dreptul intersectiei cu Splaiul independentei este blocata frecvent de traficul intens in zona si se produc accidente de circulatie uneori si cu victime. De asemenea, se poate considera zona ca fiind calamitata, intrucat din cauza geometriei reduse aprovizionarea cu alimente, medicamente si alte materiale, interventiile de urgenta ale pompierilor, salvarii, politiei si SMURD se desfasoara cu multa greutate. Traficul este strangulat in special datorita lucrarilor la Pasajul Basarab si care atrage in orele de varf un imens numar de autovehicule in zona”.

Instanta spune insa ca aceste argumente nu stau in picioare.

„Exista, deci, o justificare formala in legatura cu necesitatea emiterii autorizatiei de construire in regim de urgenta dar, in mod evident, asa cum rezulta din chiar continutul memoriului, acesta nu priveste, asa cum s-a aratat si anterior, luarea unor masuri cu privire la imobile subrede si/sau incadrate in grupa 1 de risc seismic, singura categorie pe care o are in vedere, pentru emiterea autorizatiei in regim de urgenta, prevederile art.7 alin. 10 si 16 din Lg. nr.554/2004. In al doilea rand, tot ca aspect obiectiv, se observa ca memoriul justificativ nu este insotit de nici un studiu de trafic privitor la blocajul frecvent al traficului intens din zona, numarul de masini inregistrate pe diferite segmente orare si frecventa producerii accidentelor de circulatie „uneori si cu victime”, insa este absolut de notorietate ca blocajele frecvente in intersectii nu sunt, din pacate, pentru Bucuresti, evenimente cu caracter exceptional, si, tot asa, din pacate, nici accidentele soldate chiar cu victime umane”, se mai arata in motivarea instantei.

Procesul a fost pornit de un proprietar din zona, Danes Mihai, nemultumit de faptul ca piciorul podului se inalta la cativa metri de proprietatea lui si ii afecteaza viata si dreptul de proprietate. „Nu sunt nemultumit pentru ca nu sunt expropriat ci pentru ca viata mea si a familiei mele este tulburata de actiuni ilegale care sunt scuzate de interesul „public ” in detrimentul interesului meu”, spune Mihai Danes.

Mihai Danes a castigat in instanta, in iulie 2012, si anularea primei autorizatii de construire emisa de municipalitate pentru acest pasaj, tot in regim de urgenta, desi nu era nicio urgenta. In noiembrie 2013, sentinta a devenit definitiva. Primaria nu a tinut cont de decizia instantei si a emis o alta autorizatie, continuand lucrarile, Danes a atacat-o si pe aceasta in instanta, iar la inceputul anului 2014 a fost emisa si cea de-a treia, in baza careia sa lucrat pana cum, dar care a fost si ea anulata.

In februarie 2013, si Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului a fost suspendat in instanta de un grup de cetateni din zona care au reclamat mai multe ilegalitati. Tribunalul Bucuresti a anulat pe 4 noiembrie 2014 Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre Autostrada A1, ce ar urma sa porneasca de la Ciurel si sa ajunga la autostrada, dincolo de soseaua de centura. In acest PUZ este trecut inclusiv Pasajul de la Ciurel. Sentinta nu este definitiva.

Fragmente din motivarea instantei:

– Autorizatia de construire nr. 2/27.01.2014 emisa de catre Primarul Municipiului Bucuresti, a fost autorizata executarea in regim de urgenta a lucrarilor de construire pentru ￢Penetratie si racord Splaiul Independentei Ciurel Autostrada Bucuresti-Pitesti- Tronson peste raul Dambovita intre str. Piatra Craiului si Sos. Virtutii, sector 6.

– Termenul de autorizare in regim de urgenta a unor lucrari de construire este mentionat de art.7 alin.10 din Lg. nr.50/1991, in sensul urmator: „(10) Lucrarile de consolidare la cladirile incadrate prin raport de expertiza tehnica ori prin nota tehnica justificativa in clasa l de risc seismic si care prezinta pericol public se autorizeaza in regim de urgenta, in conditiile prevazute la alin. (16). „, ajungandu-se astfel la conditiile in care se poate face autorizarea in regim de urgenta, conditii continute de alin. 16 al art.7 din lege: „Cu respectarea legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, in cazul constructiilor care prezinta pericol public, autorizatia de construire pentru executarea lucrarilor de interventie in prima urgenta, care constau, in principal, in sprijiniri ale elementelor structurale/nestructurale avariate, demolari partiale si consolidari la structura de rezistenta, obligatorii in cazuri de avarii, accidente tehnice, calamitati ori alte evenimente cu caracter exceptional, se emite imediat de catre autoritatea administratiei publice competente potrivit prezentei legi, urmand ca documentatiile tehnico-economice corespunzatoare fiecarei faze de proiectare – expertiza tehnica, studiu de fezabilitate/documentatie de avizare, documentatie tehnica D. T., proiect tehnic – P. T., detalii de executie D.E. – sa fie elaborate si aprobate pe parcursul sau la incheierea executarii lucrarilor, cu respectarea avizelor si acordurilor, precum si, dupa caz, a actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului”.

– Din formularea art. 7 alineat 10 din lege, rezulta ca prima categorie de imobile pentru care se poate autoriza in regim de urgenta efectuarea de lucrari sunt cladirile incadrate prin raport de expertiza tehnica ori prin nota tehnica justificativa in clasa l de risc seismic si care prezinta pericol public.

– In mod evident, lucrarile ce au fost autorizate prin Autorizatia de construire nr. 2/27.01.2014 nu sunt lucrari efectuate la cladiri ce sunt incadrate in clasa 1 de riSC seismic, in nici o rubrica si nici un loc din autorizatie nu se mentioneaza acest aspect, iar din descrierea lucrarilor si amplasamentul lor nu rezulta, nici macar indirect, ca ar fi efectuate la cladiri sau alte obiective incadrate in clasa 1 de risc seismic. Din contra, lucrarile sunt descrise ca fiind pentru edificii (in sens larg) noi, adica pentru a se face legatura (strapungerea), neexistenta la acest moment, pe cai de rulare, din Splaiul Independentei, cu Autostrada Bucuresti ￢ Pitesti si lucrari pregatitoare pentru un viitor pod peste Dambovita. Cu atat mai mult, lucrarile autorizate nu corespund conditiilor din alin. 16 al art.7, care se refera la constructiile „care prezinta pericol public”.

– Primaria Capitalei nu justifica, in raport cu conditiile legale, necesitatea autorizarii in regim de urgenta a lucrarilor care urmau a fi efectuate in arealul mentionat, iar din actele depuse in dosar, documentatii de urbanism, studii de fezabilitate si avize rezulta cu evidenta ca lucrarile autorizate nu se efectuau, in nici un caz, in legatura sau la un imobil aflat in situatia pentru care se emit acest tip de autorizatii.

– Mai mult chiar, se observa din continutul autorizatiei ca emitentul a avut in vedere in mod concret aplicarea regimului derogatoriu, in sensul ca documentatia DTAC nu era completa la inceperea lucrarilor si ca aceasta se va completa pe parcursul efectuarii lucrarilor: „In conformitate cu prevederile art. 17 alin. 1 din Ordinul nr. 839 din 12.10.2009, avand in vedere caracterul de urgenta al executiei lucrarilor, urmeaza ca documentatia D. T.A.C. sa fie completata pana la finalizarea lucrarilor, cu respectarea avizelor si acordurilor legale”.

– Rezulta, deci, ca a primat necesitatea inceperii lucrarilor, desi, asa cum s-a mentionat anterior, nu priveau imobile unde necesitatea unui asemenea gen de act este data de inlaturarea unei stari de pericol public, singura care poate justifica emiterea unui act de complexitatea autorizatiei de construire fara controlul anterior al intregii documentatii pe baza caruia se emite, ca act final, autorizatia de construire, aceasta cu atat mai mult cu cat este vorba de un proiect de anvergura, extrem de important pentru Bucuresti, in ansamblul sau, si ale carui lucrari, atat formal cat si tehnic si in raport cu dispozitiile Lg. nr.50/1991 si ale Ordinului nr.839/2009 necesitau respectarea procedurii de elaborare.

– Nu exista, deci, nici o legatura cu vreun imobil din categoria celor care pot justifica emiterea autorizatiei de construire in regim de urgenta. In Memoriul Justificativ prin care se solicita autorizatia de construire in regim de urgenta, Primaria Municipiului Bucuresti -Directia Generala Infrastructura si Servicii Publice „Directia Transporturi, Drumuri si Sistematizarea Circulatiei afirma ca „urgenta este cauzata de faptul ca circulatia pe Sos. Virtutii in dreptul intersectiei cu Splaiul independentei este blocata frecvent de traficul intens in zona si se produc accidente de circulatie uneori si cu victime. De asemenea, se poate considera zona ca fiind calamitata, intrucat din cauza geometriei reduse aprovizionarea cu alimente, medicamente si alte materiale, interventiile de urgenta ale pompierilor, salvarii, politiei si SMURD se desfasoara cu multa greutate. Traficul este strangulat in special datorita lucrarilor la Pasajul Basarab si care atrage in orele de varf un imens numar de autovehicule in zona.”

– Exista, deci, o justificare formala in legatura cu necesitatea emiterii autorizatiei de construire in regim de urgenta dar, in mod evident, asa cum rezulta din chiar continutul memoriului, acesta nu priveste, asa cum s-a aratat si anterior, luarea unor masuri cu privire la imobile subrede si/sau incadrate in grupa 1 de risc seismic, singura categorie pe care o are in vedere, pentru emiterea autorizatiei in regim de urgenta, prevederile art.7 alin. 10 si 16 din Lg. nr.554/2004.

– In al doilea rand, tot ca aspect obiectiv, se observa ca memoriul justificativ nu este insotit de nici un studiu de trafic privitor la blocajul frecvent al traficului intens din zona, numarul de masini inregistrate pe diferite segmente orare si frecventa producerii accidentelor de circulatie „uneori si cu victime”, insa este absolut de notorietate ca blocajele frecvente in intersectii nu sunt, din pacate, pentru Bucuresti, evenimente cu caracter exceptional, si, tot asa, din pacate, nici accidentele soldate chiar cu victime umane.

– Pe de alta parte, din modul in care este formulat textul de lege – evenimente cu caracter exceptional (exceptional – iesit din comun, deosebit) ￢ acesta duce la concluzia ca se refera la acele situatii care datorita amplorii, gravitatii acestora sunt peste puterea omului (asemanatoare cu forta majora), iar situatia traficului ingreunat, sau a accidentelor rutiere, chiar daca evenimente absolut de nedorit, de evitat si cu impact emotional mare, produse doar de catre om, nu pot fi incluse in aceasta categorie de evenimente.

– Nu exista, deci, nici un argument in acord cu legea, nici cu privire la imobilele pentru care se efectueaza lucrarea, nici cu privire la tipul de lucrari, nici cu privire la situatia din zona, pentru a justifica emiterea autorizatiei in regimul derogatoriu mentionat si problema nu se pune doar sub aspect formal, al denumirii autorizatiei, ci mai ales, al regimului derogatoriu de executare a lucrarilor autorizate, care se efectueaza fara documentatia ce se emite complet si anterior, in cazul autorizatiei de construire tipica.

– Tot in legatura cu acest aspect, al inexistentei documentatiei complete pentru emiterea valabila a acestei autorizatii este si problema lipsei Planului Urbanistic Zonal pentru arealul in care urma sa se efectueze lucrarile autorizate prin actul administrativ supus prezentei judecati.

Cand au inceput lucrarile la Pasajul Ciurel

Primaria Capitalei a demarat lucrarile la drumul expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti in 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectiva, artera, de 8,3 km, ar fi urmat sa faca legatura intre Splaiul Independentei si autostrada A1. Licitatia pentru executarea lucrarii a fost castigata de catre consortiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014.

Lucrarile au fost oprite la cateva luni dupa ce au inceput atat din cauza litigiilor cat si din motive financiare. In 2014 au fost reluate si de atunci se lucreaza in continu. In bugetul pe anul 2015, lucrarea a primit circa 64 milioane lei. Reprezentantii municipalitatii spun acum ca pasajul va fi gata in 2016.

Traseu drumul expres

Drumul expres va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.