București – Istanbul în 24 de ore / De ce trenurile internaționale din Balcani sunt cele mai lente din Europa

Trenul direct din București spre Istanbul circulă doar patru luni pe an, staționează șase ore pe traseu și îi ia o zi întreagă să ajungă la destinație. Până în Varna și Sofia cursa durează 10 ore, iar din 2019 nu mai sunt trenuri directe către Grecia. În 1934, trenurile Craiova – Calafat făceau mai puțin cu o oră decât în prezent. Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care trenul nu este o opțiune pentru călătoria în destinațiile cele mai uzuale de vacanță.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Vlad Barză (HotNews.ro) și Lilly Grantska (Mediapool, Bulgaria)

O dată la 3-4 ani apare o carte care este considerată un fel de Biblie a călătorului cu trenul în Europa. Se numește Europe By Rail, are câteva sute de pagini, iar un capitol este dedicat trenurilor din Balcani. Se spune acolo că intri într-o regiune „exotică” la călătoria feroviară, fiindcă nu știi niciodată la ce să te aștepți. Pot apărea întârzieri de 3-4 ore, unele trenuri sunt anulate cu puțin timp înainte de plecare și, de la an la an, s-au tot eliminat legăturile internaționale feroviare. 

Regiunea a avut parte de management defectuos, de investiții prea puține pe feroviar și de bugete prea mici față de nevoia din teren, mai scrie în carte. Sfat pentru călători: Pentru a te descurca în Balcani dacă faci călătorii lungi cu trenul trebuie să ai mereu un „plan B”, o variantă fiind să te uiți dacă există autobuze pe anumite rute, în caz că trenul nu mai pleacă deloc (sau întârzie cu orele).

România are legături feroviare bune cu o singură țară – Ungaria, în timp ce cu restul țărilor vecine fie nu mai avem deloc legături, fie există unul sau două trenuri pe zi, și acelea foarte lente.

Trenul spre Bulgaria stă o oră la graniță

Majoritatea românilor care călătoresc în Bulgaria merg cu mașina, dar mulți ar prefera probabil trenul, ca să evite cozile de pe Podul Prieteniei, generate de lucrări și de sezonul vacanțelor. Însă vitezele medii sub 45 km/h și lungile staționări în vamă fac această călătorie indezirabilă. 

România a intrat în Schengen la 1 ianuarie 2025, însă cum Mersul Trenurilor fusese agreat între țări cu mult înainte de acel termen, trenul direct dintre cele două țări staționează 45 de minute la Ruse. Acolo se schimbă locomotiva, însă nu se mai face control de pașapoarte, deci staționarea ar putea fi mai scurtă. Trenul stă și 20-25 de minute în gara de frontieră Giurgiu Nord.

Zece ore până la Veliko Târnovo

Din octombrie în iunie există tren direct București – Ruse, iar din iunie în octombrie, pe timpul verii, sunt acele vagoane directe de la București către Sofia, Varna și Istanbul. Trenurile circulă de la 13 iunie la 13 octombrie. Pentru cine are răbdare există și posibilitatea de a ajunge cu trenul la Veliko Târnovo, însă drumul poate dura chiar și zece ore.

Aproximativ 2.800 de pasageri au călătorit anul trecut, pe timp de vară, cu trenul dinspre București către Sofia, Varna și Istanbul, arată datele CFR Călători, trimise la solicitarea HotNews.ro. 

Directorul companiei bulgare BDZ, Svilen Gardev, a declarat, pentru publicația Mediapool, că sunt în desfășurare discuții cu CFR Călători pentru creșterea traficului pe linia Ruse-Giurgiu, ca urmare a interesului crescut al pasagerilor.

21 de opriri până în Varna 

Tren direct București – Varna a existat încă de mai bine de 100 de ani, iar în anii ’30 exista un sezonier care făcea 11-12 ore între cele două orașe, via Medgidia – Dobrici, variantă care nu mai este folosită de peste două decenii.

Trenul internațional către Varna pleacă din București la 10:11 și ajunge la ora 20:55. Viteza medie este de sub 40 km/h și sunt 21 de opriri pe 358 km, drumul fiind lung din cauza restricțiilor de viteză, din cauza ocolului pe la Videle, din cauza multelor staționări și din cauza timpilor lungi din vamă.

La întors, trenul pleacă din Varna la 7:45 și ajunge la București la 17:32, călătoria durează aproape 10 ore și sunt 20 opriri.

Există și vagoane directe București – Sofia, 537 km, peste 10 ore de drum.  

Ruta care era mai rapidă acum 90 de ani

Mai există o legătură zilnică între România și Bulgaria, un tren Craiova – Vidin care face 3 ore și jumătate pe 119 km, viteza medie fiind de sub 35 km/h, din cauza problemelor căii ferate Craiova – Calafat. 

Pe linia Calafat – Vidin se circulă mai lent decât acum 90 de ani, fiind lungi porțiunile unde trenul rulează cu 25-30 km/h. În 1934, trenurile Craiova – Calafat făceau cu o oră mai puțin decât acum.

Până la Istanbul trenul face dublu față de autocar

Pe cei 807 km de la București, trenul face 23 de ore și 45 minute și există un vagon cușetă al căilor ferate turce TCDD. La întors călătoria durează 21 de ore și jumătate. Vagonul, deși este mai modern decât cele de la CFR Călători este „pasat” între mai multe trenuri bulgărești regionale, așa că sunt staționări numeroase care ajung să totalizeze peste șase ore! Sunt lucrări de modernizare pe teritoriul Turciei, așa că vitezele sunt extrem de mici. 

Odată ajunși la Istanbul, călătorii mai au de mers, fiindcă trenul are capăt de linie la gara Halkali situată la 25 de km de centrul istoric al orașului (zona Sultanahmet sau Piața Taksim). 

Cu trenul suburban Marmaray, care leagă Halkali de centrul Istanbulului și de partea asiatică, călătoria până în zona Sirkeci durează aproximativ 45-50 de minute.

Cu autobuzul călătoria pe ruta București – Istanbul este mult mai scurtă: spre exemplu una dintre cursele FlixBus face 11-12 ore.

De 6 ani nu mai avem trenuri spre Grecia

Trenurile România – Grecia au o istorie de câteva decenii, iar în 2017 un director de la CFR Călători declara chiar că operatorul are vedere testarea unui serviciu cu totul special: să se atașeze trenului către Salonic un vagon care să transporte mașinile pasagerilor. Proiectul nu s-a concretizat. 

În schimb, traficul feroviar internaţional spre /dinspre Salonic a fost suspendat în 2019, de către operatorul feroviar elen – Hellenic Train.

„CFR Călători a făcut demersuri către compania Hellenic Train pentru reluarea circulaţiei trenurilor, dar până la această dată nu s-a primit acceptul pentru circulația acestor trenuri”, spune compania de stat.

Când trenurile sezoniere București – Salonic circulau, drumul de 891 km dura cam 19 ore, din cauza vitezelor mici și a numeroaselor opriri – plus staționările de la frontiere. Autocarul face între 10 și 13 ore, iar biletul costă între 50 și 100 de euro.

Trenul spre Salonic a circulat ultima dată în perioada 7 iunie – 7 octombrie 2019 și avea în compunere un vagon clasa a 2-a, un vagon cuşetă cu 6 locuri, respectiv 4 locuri în cabină.

De la București la Atena sunt cam 1.200 km pe șosea și, în cel mai bun caz, drumul poate fi parcurs în 14-15 ore. Tren direct București – Atena a existat foarte rar, distanța era de 1.400 km și durata era de 34 de ore.

În 2008 – 2010 încă mai existau vara trenuri internaționale pe rutele Sofia – Salonic (18 ore), Salonic – Istanbul (12 ore) și Salonic – Skopje (5 ore) – Belgrad.

Nici spre Serbia nu sunt trenuri

O legătură feroviară care a funcționat zeci de ani a fost cea cu Serbia. Sunt 700 km între București și Belgrad, trenurile făceau 12-13 ore, dar dacă acum ar circula, ar face peste 15 ore, din cauza vitezelor foarte mici de pe magistrala București – Timișoara. În 1995 un tren IC putea face 6 ore și jumătate de la București la Timișoara, iar în prezent drumul durează 10-11 ore.

„În prezent, între România și Serbia nu este asigurat transportul feroviar cu trenuri de călători, fiind suspendată circulația trenurilor internaționale începând cu data de 1 august 2017, ca urmare a neacceptării părții sârbe de a ține cont de convențiile ce se încheie între operatorii feroviari naționali de transport. Astfel, toate convenţiile care se încheie între operatorii feroviari naţionali de transport (ex: CFR Călători – BZD, CFR Călători – MAV Start), stabilesc clar modalitatea în care cel care angrenează cheltuieli cu operarea pe teritoriul celuilalt operator feroviar îşi va recupera costurile de tracţiune, fiind condiţii definitorii”.

CFR Călători spune că este în continuare deschisă discuțiilor cu partea sârbă în scopul negocierii reluării traficului feroviar de călători între România și Serbia, „în condiții de echilibru financiar”.

Serbia este singura țară din Balcani unde trenurile pot atinge 200 km/h, pe doar câteva zeci de km), dar legături internaționale sunt puține. Cel mai faimos tren sârbesc este cel care leagă Belgrad de Bar (Muntenegru), pentru că trece prin locuri cu peisaje extraordinare. Nu există trenuri directe din Serbia către Bulgaria, Bosnia, Croația și Macedonia de Nord. Există câteva trenuri pe zi între orașul sârb Subotica și Szeged (Ungaria).

În anii 70 și 80, pe vremea lui Tito, în fosta Iugoslavie erau foarte multe trenuri de lung parcurs. După destrămarea țării și după războaiele din anii 90 au fost eliminate aproape toate legăturile internaționale de lung parcurs, atât din cauza neînțelegerilor diplomatice, cât și din lipsă de fonduri și de material rulant decent.

De ce nu are Bulgaria trenuri cu viteză de Intercity

Dacă traversezi Bulgaria de la nord la sud cu trenul, vitezele medii sunt ca în România, de 50 km/h.

Singura secțiune de cale ferată pe care trenurile pot circula în prezent cu 160 km/h este Plovdiv– Svilengrad/granița cu Turcia (150 km lungime). Acest tronson se află în sud-estul Bulgariei și a fost modernizată cu fonduri europene, dar trenurile circulă cu maxim 100-120 km/h, fiindcă vagoane sunt foarte vechi.

Și la bulgari modernizările avansează tare greu

De 20 de ani, linia ferată Sofia–Plovdiv–Burgas (440 km) este în curs de modernizare cu finanțare europeană. Conform planului inițial, linia trebuia să fie deja finalizată și să permită circulația trenurilor cu 160 km/h, însă din cauza ritmului lent al lucrărilor, finalizarea a fost amânată până în 2030.

Linia ferată Plovdiv–Burgas (290 km) este complet electrificată și, în mare parte, are cale dublă. Se estimează că va fi finalizată integral până în 2027. În prezent se instalează sisteme noi de semnalizare și siguranță. Secțiunea Sofia–Plovdiv (150 km) este programată pentru finalizare până în 2030, dar acest termen este puțin probabil a fi respectat, din cauza terenului dificil din zonă.

O altă secțiune aflată în construcție este Sofia–Dragoman/granița cu Serbia (50 km), situată în vestul Bulgariei. Și aceasta este construită cu fonduri europene, dar este în întârziere și se estimează că va fi finalizată până în 2030. Este proiectată pentru viteze de 160 km/h.

Bulgaria nu are trenuri InterCity, deoarece nu există nicio secțiune de cale ferată modernizată suficient de lungă și nici trenuri noi, moderne. Acest lucru ar putea deveni posibil abia după anul 2030, în cel mai bun caz.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.