Cu trenul din România în Grecia – O istorie pasionantă și de ce în prezent nu se poate merge. Despre vitezele enervant de mici din Balcani: București – Salonic, 19 ore

​Românilor le place mult Grecia și se duc acolo cu mașina, cu autocarul sau cu avionul. Nu însă și cu trenul, fiindcă nu mai există vagon direct, dar nici când circula nu era mare înghesuială. Au existat pe vremuri până și vagoane directe Atena – Moscova, iar istoria trenurilor ce mergeau din Grecia spre România merită spusă pe larg.

Informația pe scurt

• Când trenurile sezoniere București – Salonic încă circulau, drumul dura cam 19 ore, din cauza vitezelor mici și a numeroaselor opriri plus staționările de la frontiere. Autocarul face între 10 și 13 ore, biletul costă între 50 și 100 de euro.

• Grecia nu a mai dat în ultimii doi ani undă verde trenurilor internaționale. Ultimele care au circulat au fost în 2019: Salonic – Sofia și sezonierul Salonic – București.

• Grecia este celebră pentru multe lucruri, dar nu și pentru trenuri, ceva normal dacă ne gândim la relieful muntos și insular ce nu „invită” la construcția de căi ferate. Pare greu de crezut că acum 45 de ani exista vagon direct Atena – Moscova, iar acum două decenii erau vagoane directe Praga – Salonic.

• Grecia a investit aproape două miliarde de euro în magistrala feroviară principală Atena – Salonic, 500 km, sub 4 ore. Acum 40 de ani trenurile făceau 8-9 ore. Recent au sosit și trenuri Pendolino ce pot atinge 200 km/h.

• Acum un secol existau trenuri directe Atena – Paris, iar acum 70 de ani erau vagoane Ostende (Belgia) – Atena, un traseu de peste 3.100 km. Acele vremuri au trecut și oamenii nu mai au de ce să stea zeci de ore în tren.

• Au rămas în istoria feroviară europeană două trenuri ce legau Germania de Grecia: Akropolis Expres și Hellas Expres. Parcurgeau și peste 2.500 km și în ziua de azi ar fi de neînchipuit, nimeni nu ar sta 40 de ore în tren.

București – Salonic, un drum nesfârșit cu trenul

De la București la Atena sunt cam 1.200 km pe șosea și, în cel mai bun caz, drumul poate fi parcurs în 14-15 ore. Tren direct București – Atena a existat foarte rar, distanța era de 1.400 km și durata era de 34 de ore.

Există însă un oraș cu care a existat aproape an de an o legătură feroviară, Salonic, orașul de 800.000 de locuitori cunoscut pentru monumentele bizantine.

De la București la Salonic sunt 891 km cu trenul, iar călătoria dura 18-19 ore când două vagoane CFR Călători circulau, ele fiind practic atașate la trenul internațional Sofia – Salonic, 354 km, peste 6 ore. Ultima oară a circulat acest tren în 2019, dar era săptămânal, iar în acest an căile ferate grecești nu au readus niciun tren internațional, la fel cum s-a întâmplat și în anii pandemiei.

Vagoane bulgărești (foto – HotNews)

Din start durata călătoriei este o lovitură pentru cei care nu știu cum merg trenurile în Balcani, fiindcă autocarul face cam 12 ore până în Grecia și te lasă clar mai aproape de hotel. Cu trenul, dacă ajungi la Salonic ai misiunea de a găsi transport până la cazare, ceea ce nu este nici simplu și nici ieftin.

În 2019 biletul pentru o călătorie (doar dus) costa 44 euro la vagon Cl 2, 55 euro în vagon cușetă cu 6 paturi în cabină și 61 de euro pentru un loc cu 4 paturi în cabină.

De ce trenul merge ca melcul

Vagoane directe București – Salonic au circulat în multe veri în ultimii 40 de ani, dar mereu a fost această durată lungă, în cel mai bun caz sub 17 ore și jumătate, încă o dovadă că în România, Bulgaria și nordul Greciei nu s-au schimbat prea multe în bine. Foarte rar, în trecut exista un vagon direct București – Atena, dar călătoria de peste 1.400 km dura cam 36 de ore.

Trenul spre Salonic ieșea din Bulgaria pe la Kulata și intra în Grecia pe la Promahonas, rulând prin Grecia 142 km. De la București la Sofia este un tren direct zilnic în această vară, dar cei 537 km sunt parcurși în peste 9 ore. Dincolo de lentoarea până la Giurgiu și staționarea în vamă, drumul din Ruse la Sofia nu este prea rapid: 6 ore pe 405 km, asta și fiindcă sunt 17 opriri, așadar una în medie la aproximativ 25 km.

Bulgaria este țara unde trenurile opresc enervant de des

Sunt și porțiuni cu sub 50 km/h, dar și porțiuni cu medie de peste 85 km/h (spre exemplu Gorna Oriahovița – Levski). De la Sofia până la frontiera cu Grecia viteza medie este ceva mai mare decât de la Ruse la Sofia.

De ce se merge așa de încet, cu viteze demne de locomotivele cu abur ale anilor 30? București – Ruse, 132 km, aproape 3 ore, fiindcă se ocolește pe la Videle, podul de la Grădiștea fiind căzut și nerefăcut de 17 ani.

Apoi, în Bulgaria sunt restricții din cauza reliefului muntos, dar și fiindcă sunt porțiuni unde se fac lucrări. Mai este un aspect: vagoanele București – Salonic erau atașate la trenuri bulgărești care au în medie o oprire la sub 20 km, iar la Sofia este nevoie de timp pentru a se realiza manevrele de recompunere (vagoanele românești sunt atașate la alt tren).

În Bulgaria nu există trenuri care rulează multe zeci de kilometri fără oprire și deci vitezele medii sunt tare mici. Spre exemplu, în prezent, dacă vrei să traversezi Bulgaria de la nord la sud, 610 km, schimbi de două ori trenul și călătoria durează 11 ore și jumătate. Ei bine, în 610 km sunt 43 de opriri, iar aici vorbim de cea mai rapidă variantă feroviară de la Ruse, până la Kulata (la granița bulgaro-greacă).

Grecia și trenurile – Viteză, dar și lentoare

Grecia este celebră pentru multe lucruri, dar nu și pentru trenuri, ceva normal dacă ne gândim la relieful muntos și insular ce nu „invită” la construcția de căi ferate.

Plus că țara a fost la un pas de faliment, iar compania feroviară avea datorii uriașe și a fost restructurată dur. Însă în ultimii ani s-a reușit o privatizare, s-a modernizat principalul coridor feroviar Atena – Salonic și au fost aduse trenuri ce pot atinge 200 km/h.

Tren ETR 470 (sursa foto George Stamatis, Dreamstime.com)

Între cele mai mari două orașe din Grecia – Atena și Salonic – au început să circule de la jumătatea lunii mai trenuri Pendolino produse de Alstom acum 20 de ani, trenuri care pot atinge 200 km/h și parcurg 502 km în sub patru ore. Timpii vor scădea și mai mult când vor fi instalate noile sisteme de semnalizare.

Aceste trenuri italiene ETR 470 au circulat la început în Elveția, dar au avut probleme tehnice care nu au putut fi rezolvate și, după ce trenurile au stat mai mulți ani pe tușă” în Italia și au mai ajuns în fabrică pentru diverse reglaje, au fost aduse în Grecia.

În afara de magistrala nord-sud Salonic – Atena, în Grecia mai există o singură mare magistrală, cea care rulează de la vest la est, din Salonic până la Dikea. Sunt doar câteva trenuri pe zi, iar cei 611 km sunt parcurși în nouă ore. Pe această magistrală se află gara Strimon care este foarte apropiată de frontiera bulgară și în 2019 pasagerii erau duși cu microbuzul de la localitatea de frontieră Promahonas, până la Strimon (14 km), de unde pot lua trenul spre Salonic (132 km, 2 ore și jumătate).

Trenurile din Grecia – Istorie cu drumuri lungi

Prima cale ferată din Grecia a fost dată în folosință în 1869 și avea doar 10 km, între Atena și portul Pireu.

Istoria construcției liniei principale din Grecia – Salonic – Atena – a fost complicată și încă de la primele propuneri de realizare, de prin 1885, până la primul tren care străbătut-o, au trecut peste 30 de ani, fiindcă, fie a dat faliment compania desemnată să construiască, fie nu au mai avut autoritățile bani.

În anii 20′ din secolul 20 pleca din Grecia un tren direct către Paris: Simplon Orient Express – via Belgrad, Ljubljana (Laibach, pe atunci), Trieste, Veneția, Milano și Lausanne, dar existau și vagoane directe către Berlin, Istanbul și București.

La 1930 drumul Belgrad – Atena dura între 26 și 31 de ore.

În anii 20′ cei peste 550 km dintre Atena și Gevgeljia (acum în Macedonia de Nord) erau parcurși în 13 ore. În 1989 călătoria dura nouă ore, viteza maximă atinsă a fost de 165 km/h.

Legat de exemplele de aici, trebuie spus că sunt dintr-o vreme în care multă lume călătorea cu trenul pe distanțe foarte lungi în Europa. Nu prea erau alternative, dar acele timpuri au trecut. În prezent sunt foarte puține trenurile internaționale cu parcurs de peste 1.000 km.

În 1930 trenurile făceau 12-13 ore și jumătate între Atena și Salonic, în 1965 se făceau 10 ore și jumătate, iar Hellas Express făcea 26 de ore de la Belgrad la Atena (1.200 km).

După 1950 a venit vremea trenurilor de foarte lung parcurs în Europa, fiindcă lumea nu prea avea mașini și cursele aeriene erau încă la început. Ei bine, trenul Tauern Express a avut din 1953 în 1962 vagon direct de la Ostende (în Belgia, la Marea Nordului), până la Atena, 3.100 km.

Akropolis Expres în 1985

Din 1963 până în 1988 a circulat un tren care a devenit legendar: Hellas Express, pe traseul Dortmund – Atena, tren care a transportat în Germania mulți greci care au lucrat acolo. Viceversa, germanii veneau cu acel tren în concediu în Grecia.

Acest tren a fost implicat într-un accident extrem de grav la Zagreb, în 1978, când au murit 153 de oameni.

Un alt foarte cunoscut tren expres internațional cu punct terminus în Grecia era Akropolis, pe ruta Atena – Munchen via Skopje – Belgrad – Ljublijana – Salzburg. Călătoria dura 38 de ore pe 2.050 km. A circulat începând cu 1967.

La 1960 trenurile directe Belgrad – Atena făceau 27-28 de ore, iar Atena – Sofia făcea între 36 și 41 de ore, pe o rută ocolită.

Vagoane de lung parcurs din Mersul Trenurilor 1977 – 1978

În anii 80 Grecia avea legături internaționale. Spre exemplu exista tren Atena – Salonic – Skopje – Belgrad (1.261 km, 22-24 de ore), dar și tren Atena – Sofia (870 km, 18 – 20 de ore).

Spre Macedonia de Nord trenurile ieșeau din Grecia pe la Idomeni, la 76 km de Salonic, iar linia nu era prea rapidă (viteză medie de 50 km/h). De la Salonic la Skopje sunt 255 km, iar de la Salonic la Belgrad, 717 km.

Trenul internațional cu cel mai lung parcurs a circulat, pe la 1979, pe timp de vară, între Atena și Moscova, 3.300 km, drum ce dura 3 zile fără câteva ore. Acest vagon tranzita și România pe mai bine de 500 km, de la Giurgiu până la Nicolina (lângă Iași).

În 1978, trenul Bulgaria Express avea vagon direct București – Atena, 1.413 km, 34 de ore.

Acum 20 de ani existau vara vagoane directe Budapesta – București – Salonic, sub numele de tren Transbalkan, în timp ce trenul București – Salonic se numea Bosfor. Existau vara chiar și vagoane directe Salonic – Bratislava – Praga.

Era o vreme cu mai multe trenuri internaționale și toate aveau nume cu o lungă istorie în spate.

În 2008-2010 încă mai existau vara trenuri internaționale pe rutele Sofia – Salonic (18 ore), Salonic – Istanbul (12 ore) și Salonic – Skopje (5 ore).

Foto Alstom

În septembrie anul trecut, trenul special Connecting Europe Express, care a parcurs într-o lună 20.000 km prin UE, a trecut și prin punctul de frontieră grecesc Idomeni, în drumul de la Atena la Skopje, fiind primul tren de pasageri care trece pe acolo după mai mulți ani.

Sursa foto: Dreamstime.com