București – Timișoara, peste 11 ore. Cum vor circula trenurile românești în 2025 / Pe ce rute cresc timpii de călătorie și unde se va merge mai rapid

La 15 decembrie intră în vigoare noul Mers al Trenurilor, iar în unele zone cu șantiere timpii de parcurs vor crește mult, un exemplu fiind București – Craiova. Cât durează cele mai lungi călătorii și cum se va circula pe rutele cele mai populare.

• Timpii de călătorie cresc și cu 30-40 de minute pe București – Craiova, unde se fac peste 4 ore pe 208 km, fiindcă sunt șantiere.
• Fac și mai mult trenurile pe ruta Brașov – Sighișoara, unde media de viteză este 36-39 km/h, fiind lucrări complexe care durează enorm și sunt întârziate ani de zile.
• Câteva trenuri vor atinge 160 km/h între București și Constanța, 150 km/h între Sighișoara și Simeria și Arad – Deva și 140 km/h între București și Câmpina. 
• Trenurile cu cel mai lung parcurs vor străbate țara dintr-o parte în alta tot cu viteze medii de 50-55 km/h.
• Crește prețul biletelor de tren cu o medie de 5%.

Zonele unde se fac lucrări și vitezele sunt mici

• Cluj – Oradea (este suspendată circulația trenurilor și sunt puse autobuze de înlocuire)
• Brașov – Sighișoara
• Arad – Simeria
• Chiajna – Videle – Craiova
• Arad – Timișoara – Lugoj
• Fetești și Ciulnița

Sursa datelor sunt platforma Infofer, din aplicația CFR Călători, și din broșura Mersul Trenurilor 2024-2025.

Trenuri internaționale

Vor circula în continuare trenuri directe spre Budapesta, Viena, Chișinău, Ruse și Vidin, iar pe timp de vară, vagoane spre Varna și Istanbul. Nu avem de mai bine de zece ani trenuri spre Serbia.

Vor scădea cu câteva minute timpii de porțiunile modernizate. Spre exemplu, trenul Dacia va face o oră și 42 de minute pe cei 169 km dintre Sighișoara și Simeria. Timpii au mai scăzut puțin și între Arad și Deva, 2 ore și 15 minute pe 149 km.

București – Brașov

Dacă luăm în calcul și operatorii privați, între cele două orașe va fi în medie un tren direct la mai puțin de oră. Cele mai rapide vor fi trenurile IC, cu o durată de sub 2 ore și 20 minute/călătorie, în timp ce trenurile Regio care vor opri peste tot vor face mai mult de trei ore și jumătate, cu aproximativ 30 de opriri. Vor circula și noile trenuri Alstom Coradia.

Majoritatea trenurilor vor face în jurul a 2 ore și 40 de minute, cu 7-8 opriri intermediare.

București – Constanța

Cele mai rapide trenuri vor face 2 ore și 7 minute, iar trenurile care vor opri de 4-5 ori vor face 2 ore și jumătate. Numărul trenurilor se dublează între iunie și septembrie, când vin și privații și când CFR Călători introduce Trenurile Soarelui.

București – Aeroport Henri Coandă 

Intervalul de succedare va fi tot de 40 minute, la dus trenurile fac 21 de minute, iar la întors, 25 de minute. Biletul va fi 6 lei.

București – Craiova/Timișoara

Pentru că sunt lucrări de modernizare între București și Craiova, unele trenuri au fost anulate, iar cele care mai circulă fac peste 4 ore, cu 30-40 de minute mai mult decât în prezent. 

Trenul internațional Traianus, către Budapesta, va porni din Craiova, și nu din București. 

Puținele trenuri directe București – Timișoara vor face 11-12 ore și fiindcă între Caransebeș și Timișoara se merge cu viteză mică, un drum de 98 km fiind parcurs chiar și în 2 ore și jumătate de trenurile IR. Sunt 533 km între cele două orașe, iar unul dintre trenurile IR va face 11 ore și 51 de minute!  Până și trenul privat de la Astra Transcarpatic, faimos pentru confort, va face peste 11 ore și 40 minute.

Se introduce de la mijloc de decembrie un tren nou în circulație, în relația București Nord – Drobeta Turnu Severin, cu plecare din capitală la ora 5:02 și sosire la destinație după ora 12.

București – Cluj

Între 9 ore și 10 ore și jumătate va dura călătoria, mai ales din cauza șantierului de pe Brașov – Sighișoara, unde călătoria de 128 km va fi făcută în 3 ore și jumătate. Chiar și trenul IR va face 9 ore și 14 minute de la Cluj la București.

Cluj – Oradea

Între cele două orașe se va circula cu autobuze de înlocuire a trenurilor, fiindcă se desfășoară ample lucrări de modernizare și electrificare, iar trenurile sunt suspendate pentru încă 2-3 ani. Călătoria durează în jur de 4 ore cu autobuzul, iar cele care opresc des fac aproape 4 ore și jumătate. Când linia ferată era în stare bună, trenurile făceau 2 ore și 25 minute cu 3-4 opriri.

București – Iași/Suceava

În funcție de rang și de numărul de opriri, drumul va dura între 6 ore și 24 de minute și 7 ore și 14 minute. La Pașcani unele trenuri staționează mai mult, fiindcă sunt detașate vagoane și pentru Suceava.

Călătoria București – Suceava va ține între 5 ore și 54 minute și aproape 7 ore, cele mai rapide porțiuni permițând viteze de 120-140 km/h. Cel mai lent tronson este Ploiești – Buzău.

București – Sibiu

Sibiul stă foarte prost din punct de vedere feroviar, cu extrem de puține legături spre alte orașe. Cu capitala sunt doar trei trenuri directe pe zi pe sens, cu durate ce variază între 5 ore și jumătate și 6 ore și jumătate. Există și vagoane Sibiu – Constanța (drum de 9 ore și 15 minute).

Brașov – Constanța

În funcție de rang și de numărul de opriri, trenurile fac între 4 ore și 40 minute și aproape șase ore, via București. Între iunie și septembrie se adaugă câteva trenuri directe.

București  – Oradea/Satu Mare

Un singur tren va fi pe zi între Capitală și Oradea, călătoria fiind de 14 ore la dus și peste 15 ore la întors. Drumul Satu Mare – București va dura aproximativ 14 ore.

Timișoara – Iași

În funcție de rută, drumul durează între 16 ore și 17 ore și jumătate. Cum vitezele nu au crescut în ultimele două decenii, Timișoara – Iași rămâne una dintre cele mai lungi (și grele) călătorii ce poate fi făcută în România. Spre exemplu, un tren IR pleacă din Iași la ora 15.40 și ajunge la Timișoara a doua zi, la 9.05, via Vatra Dornei, Cluj – Alba Iulia – Arad. Drumul este de 849 km.

Cluj – Galați

Trenul direct face 13 ore și jumătate – 14 ore pe cei 714 km. Pe tronsonul Suceava – Ilva Mică, viteza medie este de sub 45 km/h.

Constanța – Mangalia

În extrasezon sunt șapte trenuri pe zi, pe sens, iar între iunie și septembrie sunt mai mult de 15 trenuri, însă unele fac și peste 100 de minute pe cei 43 km. Linia este simplă, neelectrificată, iar trenurile din sens opus trebuie să se aștepte în gări.

București – Arad

În varianta cea mai rapidă, care traversează Ardealul, trenurile fac sub 10 ore și jumătate, în timp ce în varianta lentă, via Craiova – Timișoara, în zone cu lucrări și restricții de viteză, călătoria durează peste 12 ore.

București – Galați

Sunt patru trenuri pe sens pe zi, cu timpi de mers între 3 ore și 37 minute și peste 4 ore, via Buzău – Făurei. Nu vor circula nici în acest an trenuri între Urziceni și Făurei, pe magistrala 700. Sunt 68 km între cele două orașe, iar trenurile circulau în anii 80 cu viteze medii de 85 km/h.

Brașov – Iași

Trenul direct de la CFR Călători face 7 ore și jumătate la dus și zece minute în plus la întors, via Miercurea Ciuc. Există în prezent și trenuri private, via Ploiești și Buzău, dar nu a fost încă anunțat programul lor pentru 2025.

Brașov – Galați

Trenul direct face 5 ore și 17 minute pe cei 310 km, cea mai lentă porțiune fiind Brașov – Predeal.

Brașov – Valea lui Mihai (granița cu Ungaria)

Trenul internațional Corona spre Budapesta face 10 ore și 39 de minute pe 543 de km. Trenul are vagoane MAV, mult mai confortabile decât cele ale CFR Călători și are și un vagon restaurant modern. Ruta este: Brașov – Miercurea Ciuc – Toplița – Dej – Zalău.

Linii de navetă

Câteva linii de navetă vor avea și în 2025 multe trenuri pe zi, cum ar fi secțiile Brașov – Zărnești, Titan Sud – Oltenița, Brașov – Întorsura Buzăului, Ploiești Sud – Măneciu, Ploiești Sud – Slănic, Buzău – Nehoiașu sau Iași – Pașcani. Revine după 20 de ani și în versiunea tipărită a Mersului Trenurilor linia 102, București Nord – București Progresu – Comana – Giurgiu. Circulația a fost reluată în iunie pe acolo, după ce s-au terminat lucrările de la Grădiștea.

Aceste linii de mai sus merită o mențiune specială, mai ales că s-au închis în ultimii 35 de ani peste 40 de linii de cale ferată secundară, așa că este mare lucru că încă mai sunt și exemple pozitive.