Bucureștiul a pierdut în 2021 patru clădiri vechi și fosta uzină IMGB / Cum arată situația față de anul 2020
Bucureștiul a pierdut în 2021 patru clădiri vechi, trei aflate pe strada Icoanei, vizavi de Școala Centrală, una de pe strada Luterană, dar și fosta fabrică IMGB, care după părerea iubitorilor patrimoniului industrial putea fi păstrată și transformată în altceva, așa cum fac alte orașe. 2021 a fost un an mai bun decât 2020 pentru „vechiul București”, deoarece după venirea lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei nu s-au mai dat autorizații de demolare de acest fel. Clădirile puse la pământ în 2021 aveau autorizații de demolare emise anii trecuți.
Casa de pe strada Luterană
Demolarea imobilului a început în decembrie 2020 și a fost finalizată în ianuarie 2021. Primăria Capitalei a emis autorizația de demolare la finalul anului 2019, pentru toate imobilele de la nr. 11-13, inclusiv casa veche. Deocamdată nu este bătut în cuie ce se va construi pe respectivul teren, deoarece nu este emisă autorizație de construire sau un plan urbanistic zonal. Pe circuitul de avizare se află totuși un plan urbanistic pentru strada Luterană 9-13 prin care beneficiarii cer municipalității permisiunea să construiască blocuri cu înălțimea de până la 10 etaje, însă acesta nu este aprobat și este greu de crezut că noua conducere a Primăriei Capitalei va aviza un astfel de proiect.
Uzina IMGB
La sfârșitul lunii aprilie a început demolarea Întreprinderii de Mașini Grele București (IMGB), colosul industrial care mai era numit și „mândria industriei lui Ceaușescu”.
”A început demolarea la IMGB (Întreprinderea de Mașini Grele București), din capătul cartierului Berceni, sudul Bucureștiului. Distrugerea industriei locale în numele societății de consum fără trecut, fără repere, reprezintă un nou atac la patrimoniul industrial bucureștean, și așa puțin și în paragină. IMGB a fost ștearsă și de pe frontispiciul stației de metrou adiacente, numită Dimitrie Leonida din 2008. IMGB a luat ființă în 1963, devenind una dintre primele uzine din capitală în regimul Ceaușescu. Platforma industrială producea turbine de aburi, a fabricat inclusiv prima turbină de 700 MW pentru centrala nucleară de la Cernavodă, dar și cilindri pentru laminoarele combinatului siderurgic de la Galați (Sidex). A livrat în SUA un arbore de generator pentru centralele electrice. Înainte de 1989, pe platforma de la IMGB funcționau mai multe fabrici, respectiv IMGB, FECNE, General Turbo, Upetrolam, Romenergo Mecanica, Pressofusioni, toate falimentate și distruse. Să vină ansamblurile rezidențiale de duzină, prost construite”, a scris Rezistența urbană, o pagină de Facebook unde se militează pentru protejarea patrimoniului construit.
În mijlocul producției la Kvaerner-IMGB S.A în 2005. FOTO: Alamy/ Profimedia
Deocamdată nu este bătut în cuie ce se va construi pe cele 54 de hectare de teren, nefiind niciun Plan Urbanistic Zonal aprobat.
Proprietarul terenului este SIF Banat Crişana, societatea de investiţii condusă de Bogdan Drăgoi, fost ministru de finanţe în guvernul Ungureanu.
Icoanei 2-8
La finalul lunii noiembrie, trei case de peste 100 de ani de pe strada Icoanei 2-8, vizavi de Școala Centrală, au fost puse la pâmânt. Autorizația de demolare a fost dată de fostul primar general al Capitalei Gabriela Firea, în ultimele zile de mandat. Primarul Nicușor Dan a mers la șantier și a încercat să oprească lucrările, pe motiv că autorizația ar fi emisă nelegal, dar fără rezultat deoarece instituțiile abilitate să ia o astfel de decizie sunt Inspectoratul de Stat în Construcții și Parchetul. Devoltatorii imobiliari doresc să construiască în loc un bloc de patru etaje, pentru care au primit autorizație în penultima zi de mandat a Gabrielei Firea.
Strada Icoanei este zonă protejată, acolo fiind mai multe clădiri monument istoric, printre care Școala Centrală. Zona are grad maxim de protecție.
Primarul General, Nicușor Dan, a mers la șantier însoțit de Edmond Niculușcă, șeful Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, și Poliția Locală, și au încercat să discute cu dezvoltatorii, să oprească lucrările până se lămurește dacă autorizația de demolare a fost emisă legal sau nu, dar fără rezultat.
Clădiri vechi demolate în 2020
Pache Protopopescu 33-35
La finalul lunii iulie 2020, o casă neoromânească, construită în urmă cu circa 100 de ani pe bd. Pache Protopopescu din Capitală, a fost pusă la pâmânt. Primăria Capitalei, condusă de Gabriela Firea, a dat autorizație de demolare în 3 aprilie 2020, în perioada în care oamenii stăteau izolați în case din cauza pandemiei, potrivit informațiilor afișate pe site-ul Primăriei Capitalei.
Tot Primăria Capitalei a dat aviz de urbanism preliminar pentru construirea unui ansamblu rezidențial cu blocuri de 6 etaje pe teren. Bulevardul este zonă protejată.
După demolare:
Potrivit informațiilor de pe site-ul Primăriei Capitalei, pentru adresa bd. Pache Protopopescu nr. 33-35 este în procedură de aprobare un Plan Urbanistic Zonal care prevede construirea unui ansamblu de locuințe colective, servicii, birouri cu blocuri de până la 6 etaje pe teren (două subsoluri, parter, 4etaje – etajele 5 și 6 retrase), înălțime 25 m. Beneficiar este Rocon Grup SRL, iar proiectant URBE 2000, arhitect Constantin Enache.
Potrivit regulamentului zonei protejate, înălțimea maxim admisă este 19 m.
Pașii următori pentru aprobarea PUZ-ului sunt obținerea avizului de urbanism, aviz de la Ministerul Culturii, aprobarea în Consiliul General.
Într-un punct de vedere transmis HotNews.ro, reprezentanții municipalității spun că autorizația de demolare a fost emisă legal.
”Autorizația de desființare a fost emisă cu respectarea tuturor prevederilor legale, inclusiv aviz pentru desființare emis de către Ministerul Culturii. Avizul Ministerului Culturii este așadar evident si obligatoriu, făcând parte din dosar. Avizul de oportunitate emis de Primăria Capitalei reprezintă o transcriere a prevederilor din Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zone Protejate municipiul București, aprobat de Consiliul General în anul 2000. Acest regulament de urbanism prevede pentru zona bulevardului Pache Protopopescu o înălțime la cornișă de 19 m, precum și posibilitatea executării a două niveluri retrase față de aliniamentul stradal. Menționăm că această documentație este în faza de aviz de oportunitate, primul din cele trei documente care se supun, conform legii, dezbaterii publice”, se arată în punctul de vedere transmis de Primăria Capitalei.
Joliot Curie 22
În luna iunie 2020, o frumoasă casă neoromânească, construită în urmă cu aproape 100 de ani pe strada Dr. Frederic Joliot Curie 22, în Cotroceni, a fost pusă la pământ în câteva zile.
În loc, proprietarul vrea să construiască un bloc cu parter și 3 etaje. Potrivit panoului de șantier, autorizația de demolare a fost emisă pe 29 martie 2019 de Primăria Capitalei. Beneficiarul autorizației de demolare este firma CDM Galvan SRL.
Sursa foto: Iulia Stanciu, Răzvan Luscos, Asociația InCotroceni, Google Maps
Într-un răspuns trimis la solicitarea HotNews.ro, reprezentanții Primăriei Capitalei au spus că au dat autorizația de demolare în baza unui aviz dat de Ministerul Culturii în 2012.
”Primăria Municipiului București a emis, în anul 2013, Autorizaţia de Desființare nr. 248 din 09.05.2013 și Autorizația de Construire nr. 358 din 17.06.2013, pentru executarea lucrărilor de desfiinţare a unei clădiri de locuit în regim de înălţime Sp+P+1E+M și garaj și, respectiv, de construire a unui imobil cu funcţiunea locuire colectivă cu regim de înălţime S+P+3E, pentru imobilul din strada Dr. J. Curie nr 22. Aceste autorizații au la bază avizul nr. 223/Z/31.10.2012 emis de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național – Direcția Patrimoniu Cultural, cât și celelalte avize/acorduri solicitate prin certificatul de urbanism. În martie 2019, Direcția Urbanism a emis Autorizația de desfiintare nr. 176 și Autorizația Construire nr. 177 pentru imobilul din strada Dr. J. Curie nr 22, respectând în totalitate legislația în vigoare. Facem precizarea că este vorba de reautorizarea, conform articolului 7 din Legea nr. 50/1991, a actelor de urbanism emise inițial în anul 2013, menționate mai sus”, se arată în răspunsul transmis de municipalitate la vremea respectivă.
Cartierul Cotroceni este zonă protejată și este unul dintre cele mai valoroase din București.
Licurg 2
Imobilul a fost pus la pământ în iunie 2020. După cum arăta, cel mai probabil a fost construit înainte de anul 1900.
Autorizația de desființare a fost dată de Primăria Capitalei pe 26.09.2019, beneficiar fiind Mars Build SRL. În loc va fi construit un bloc de locuințe cu parter și 3 etaje, autorizația fiind eliberată de municipalitate pe 19.02.2020.
Maria Rosetti 4
În aprilie 2020, o casă construită în urmă cu peste 100 de ani, pe strada Maria Rosetti nr.4 a fost demolată parțial pentru a face loc unul bloc cu 5 etaje. Din casa veche au rămas doi pereți.
Clădirea a fost construită în 1903 și a fost locuința lui Ștefan Nenițescu, unul din cei mai importanți critici și istorici de artă români. Autorizația a fost dată pe 18.11.2019 de Primăria Capitalei.
În loc va fi construit un bloc de 5 etaje, între cele două blocuri de 6 respectiv 8 etaje din imagine. PUZ-ul a fost propus de Firea și votat de Consiliul General în decembrie 2016, autorizația a fost emisă de Firea în noiembrie 2019. Acesta are și aviz de la Ministerul Culturii – Direcția pentru Cultură a Municipiului București.
Sursa Foto: Facebook/ Salvati Bucureștiul
INDICATORI URBANISTICI AVIZATI:
– POTpropus=max. 75%,
– CUTpropus=max. 4 mpADC/mpteren,
– Hmax.=22,00m pentru RHmax.= S+P+5Er, cu respectarea Codului Civil;
– desființarea parțială a construcției existente Sp+P+Mp, rezultând un imobil cu regim de inaltime RHmax.= S+P+5Er;
Terenul are o suprafață de 320 mp, iar casa avea o amprentă la sol de 158 mp, cu subsol, parter si pod.Casa a fost construita in 1903 si de atunci nu a suferit mari modificări, însă nu a fost clasata pe lista monumentelor istorice.
Aurel Vlaicu 60
La această adresă se afla o casă construită în urmă cu circa 100 de ani. Și aceasta a dispărut peste noapte, nu știm exact când, dar autorizația de demolare a fost emisă de Primăria Capitalei pe 19.02.2020 , beneficiar fiind Ali Attar Haitham.
INTERVIURILE HotNews.ro