Bucurestiul, "dezastru urbanistic" cu 9.000 de locuitori pe kilometru patrat

Raportul „Bucuresti, un dezastru urbanistic”, prezentat de Asociatia „Salvati Bucurestiul”, atrage atentia ca unele case de patrimoniu sunt distruse sau lasate intentionat in paragina, la presiunea dezvoltatorilor imobiliari care sunt interesati de terenurile de sub ele. Documentul subliniaza faptul ca traficul din Capitala devine tot mai putin suportabil, in conditiile in care densitatea populatiei este de 9.009 locuitori pe kilometru patrat, iar spatiile verzi se reduc de la an la an. Potrivit datelor din raport, numarul persoanelor care sufera de afectiuni respiratorii, din cauza poluarii, a crescut alarmant.

In Bucuresti traiesc 9.009 de locuitori pe kilometru patrat, sustin autorii raportului, in timp ce Berlinul are numai 3.905 locuitori pe kilometru patrat, Viena – 3.850 iar Budapesta – 3.674.

„Se considera ca nivelul de la care confortul social scade acut este de 3.500 locuitori pe kilometru patrat. Cu toate acestea, in Bucuresti se acorda in nestire autorizatii de constructie in locuri deja suprapopulate. Orice teren liber este vinat, fie pentru parcare, spatiu verde sau loc de joaca pentru copii”, arata raportul „Bucuresti, un dezastru urbanistic”.

Autorii raportului sustin ca din cele 3.500 de hectare de spatii verzi inregistrate in Bucuresti in 1989, in 2007 au mai ramas doar 1.500 de hectare. Aceasta din cauza ca legislatia ar permite schimbarea destinatiei spatiilor verzi in spatii constructibile, iar Planul Urbanistic Zonal (PUZ) poate fi schimbat in urma unei initiative private si nu doar de autoritatea locala. In replica, repreyentantii Primariei Capitalei au declarat pentru HotNews.ro ca indicele de spatiu verde public la o populatie de 1.924.959 locuitori, cat inregistreaza Municipiul Bucuresti, conform statisticilor oficiale, este de 16,38 mp/cap locuitor.

Trafic intens

Specialistii de la „Asociatia Salvati Bucurestiul” sustin ca cel mai grav efect asupra traficului il au imobilele de birouri construite in centru. Previziunile nu sunt deloc optimiste.

„Aproximativ 500 de masini vor iesi la aproape aceeasi ora din parkingul Cathedral Plaza pe str. General Berthelot, cu un singur sens. Spatiul total pe care 500 de masini il ocupa pe o strada cu un singur sens este de 3,5 kilometri, cit distanta pina la Piata Presei Libere. E usor de inteles blocajul in trafic pe care aceste masini le produc nu numai pe str. General Berthelot, ci in intraga zona adiacenta”, se arata in raport.

Documentul arata ca transportul urban nu este realizat in urma unui studiu asupra necesitatilor de conectare a diferitelor puncte.

„Spre exemplu, in prezent, metroul se extinde pe segmentele Nicolae Grigorescu – Linia de Centura si 1 Mai – Laromet si nu pe ruta foarte congestionata Drumul Taberei – Universitate. Liniile de suprafata nu au o frecventa afisata si respectata, prin urmare nu exista o predictibilitate a timpului de parcurs intre doua puncte din oras”, atrag atentia specialistii Asociatiei „Salvati Bucurestiul” .

„Pistele speciale pentru biciclisti sint o solutie alternativa de trafic in multe orase occidentale. Trasate de pe o zi pe alta, cele din Bucuresti se dovedesc nefunctionale. Ca dovada, nu vedem pe ele nici un biciclist”, se mai arata in raport.

Monumentele arhitecturale sunt lasate in paragina

„In Bucuresti, Moara lui Assan, Fabrica de Bere Bragadiru sau Atelierele Tipografice „Cartea Romaneasca” ar merita cu prisosinta sa fie restaurate si sa reintre in circuitul cultural. Ele sint din pacate lasate sa se prabuseasca, presiunea dezvoltatorilor imobiliari asupra terenul de sub ele convingind probabil autoritatile mai mult decit valoarea lor culturala” arata raportul citat. Autorii sai sustin ca monumentele sunt lasate in paragina, intentionat, la presiunea dezvoltatorilor din sectorul imobiliar.

Sunt date exemplu:

• Podul Baneasa, sector 1. (Monument istoric – In loc sa fie restaurat, a fost demolat si inlocuit de Ministerul Transporturilor cu o structura metalica disproportionata)

• Piata centrala a Bucurestiului. (Piata Amzei din sectorul 1 atragea, prin arhaicul ei, turistii straini. A fost inlocuita in perioada 2000-2004 cu o baraca de fier)

• Atelierele Tipografice „Cartea Romaneasca”, Bd. Iancu de Hunedoara nr. 58-60, sector 1. (Ansamblu construit in prima jumatate a secolului XX, a fost demolat, cu exceptia fatadei)

• Moara lui Assan, construita intre 1853 si 1916, prima moara cu aburi din Bucuresti. Str. Silozului nr. 25, sector 2, colt cu Sos. Stefan cel Mare. (Monument istoric – Victima a unor demolari fara autorizatie in prima jumatate a anului 2005, ajunsa aproape o ruina).

Despre raport:

Raportul este coordonat de matematiccianul Nicusor Dan, care este si presedintele Asociatiei „Salvati Bucurestiul”. Organizatia neguvernamentala este alcatuita din membrii Grupului Civic Bucuresti. Intre ei se numara geograful Mirabela Gradinaru, Diana Culescu – asistent la Facultatea de Peisagistica in cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism”Ion Mincu”, Vera Marin – asistent la facultatea de Arhitectura in cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu”.”Datele din raport au fost stranse cu ajutorul colegilor specialisti in arhitectura, urbanism, transport”, a declarat pentru HotNews.ro coordonatorul studiului, Nicusor Dan.