Bucureștiul reciclează o cantitate infimă din deșeurile municipale. Viena, de 11 ori mai mult / Orașul din UE unde taxa de gunoi depășește 500 de euro în cartierele de lux 

Doar 3% din deșeurile municipale din București colectate în 2024 au fost reciclate, în timp ce sute de mii de tone continuă să fie trimise la groapă. Unul dintre motive este infrastructura deficitară pentru colectarea selectivă, care nu îndeplinește standardele europene în cazul a patru sectoare din Capitală. 

• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. Articolul a fost scris de Alexandra Nistor (HotNews), alături de Ana Somavilla (El Confidencial, Spania) și Andreas Danzer (Der Standard, Austria).

În București, sectoarelor le revine obligația de a colecta și gestiona deșeurile, inclusiv asigurarea unei infrastructuri pentru colectarea selectivă, în timp ce Primăria Capitalei are rolul de a coordona și monitoriza acest proces, potrivit Planului de gestionare al deșeurilor din Municipiul București 2020-2025.

Capitala trebuie să îndeplinească obiectivele de reciclare impuse de legislația europeană, dar este încă foarte departe. 

Bucureștiul reciclează 3% din deșeuri

Cu o populație de 2,1 milioane de locuitori, Bucureștiul a reciclat anul trecut 3,01% din totalul deșeurilor municipale colectate.

Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu, spune că procentul de reciclare ar putea crește dacă vor fi desființate ghenele de gunoi din blocuri. „Deșeurile să fie aruncate pe fracții, iar accesul să se facă pe bază de cartelă, pentru a avea trasabilitatea deșeurilor, să știi cine ce aruncă. Și atunci ai o idee despre consum și cum se distribuie fracțiile respective”, a spus acesta, într-un dialog cu HotNews.

În București, în 2024, au fost colectate puțin peste 560.000 de tone de deșeuri municipale, conform raportului 2024 al Primăriei București pe tratarea deșeurilor.

Dintre acestea, 235.000 de tone au fost trimise la tratare mecano-biologică și doar 16.962 de tone au putut fi reciclate. Restul fie au fost arse pentru a fi valorificate energetic, fie au fost trimise la groapa de gunoi.

Raportul prezintă și situația pe sectoare, cu Sectorul 1 lider la cantitatea de deșeuri reciclate, și Sectorul 4 la coada clasamentului:

• Sectorul 1 – 8.503 tone
• Sectorul 2 – 4.355 de tone
• Sectorul 3 – 1.078 de tone
• Sectorul 4 – 634 de tone
• Sectorul 5 – 750 de tone
• Sectorul 6 – 1.640 de tone

La nivel național, România s-a angajat ca în 2025 să recicleze un minim de 55% din deșeurile municipale colectate. Un raport de la finalul anului 2024 al Agenției Europene de Mediu, arăta că țara noastră se afla, în 2022, pe ultimul loc în clasamentul de reciclare a deșeurilor municipale în Uniunea Europeană, cu un procent de 12,3% la nivel național.

Conform aceluiași raport, Austria avea în 2022 o rată de reciclare a deșeurilor municipale de 62,6% și Spania o rată de 38,6%. În fruntea clasamentului se află Germania, cu o rată de 69,2%.

Peste 3 milioane de euro au plătit primăriile pentru a trimite gunoi la groapă

Vidra a rămas singura groapă de gunoi din jurul Bucureștiului unde se mai pot depozita deșeurile, după ce groapa de la Glina s-a închis în 2019 și groapa de la Chiajna în 2022. Însă și groapa de la Vidra este în posibilitatea de a fi închisă, după ce Garda de Mediu a găsit nereguli și a cerut suspendarea autorizației de mediu în 2024.

De la 1 ianuarie 2024, o tonă de gunoi depozitată la groapă costă 160 de lei, transmite Primăria Capitalei, într-un răspuns pentru HotNews.

Aproape 112.000 de tone de deșeuri au fost depozitate la groapa de gunoi de la Vidra în 2024, arată raportul Primăriei București, adică 13,5% din totalul gunoiului adunat la nivelul municipiului. Pentru cantitatea de gunoi trimisă la depozitare anul trecut, autoritățile locale au plătit 17.877.260 de lei (puțin peste 3.500.000 de euro).

Dacă se închide și groapa de la Vidra, fostul șef al Gărzii de Mediu spune că există două scenarii: fie se deschide o nouă groapă de gunoi, fie se investește în incinerarea de deșeuri.

Principiul „poluatorul plătește”

În 2006, a fost implementat în România principiul „poluatorul plătește”. Acest principiu prevede că persoanele sau agenții care generează poluare trebuie să suporte costurile aferente prevenirii, reducerii și remedierii impactului asupra mediului.

În practică, aplicarea lui variază de la un oraș la altul. În București, cinci sectoare aplică taxe mai mari persoanelor sau agenților care poluează mai mult. 

Autoritățile locale din Sectorul 2 percep taxe diferite de ridicare a deșeurilor, cetățenii plătind cu doi lei pe lună mai mult pentru deșeurile care nu pot fi reciclate. Aceeași reducere de taxe se aplică și în cazul locuitorilor Sectorului 6. 

Fiecare locuitor al Sectorului 3 plătește 8,14 lei, iar tarifele pentru agenții economici, deșeurile din construcții și deșeurile voluminoase diferă. Într-un răspuns pentru HotNews, primăria a transmis că autoritățile aplică taxe de salubritate diferențiate, mai mici pentru gospodăriile care colectează selectiv. 

Și autoritățile din Sectorul 4 aplică principiul „poluatorul plătește”, spune primăria pentru HotNews, „generatorii” de deșeuri plătind, pe lună, 21,40 de lei (de persoană).

Primăria Sectorului 5 a implementat, începând cu luna februarie 2025, proiectul „Plătește pentru cât arunci”: „Venim, cântărim și facturăm în funcție de cantitatea colectată”.

Colectarea selectivă în București, încă deficitară

În 2024, sectoarele 2, 3, 4 și 6 au colectat selectiv 62.567 de tone de deșeuri, din totalul de gunoi municipal colectat, conform răspunsurilor primăriilor, la solicitarea HotNews. Primăria Sectorului 1 nu a transmis informații despre cantitatea selectivă colectată, iar Primăria Sectorului 5 nu a răspuns solicitării.

În procente, înseamnă că patru din cele șase sectoare au colectat selectiv doar 10,13% din totalul gunoiului adunat.

Sectorul 6 a colectat selectiv cea mai mare cantitate de deșeuri în 2024: 25.250 de tone, urmat de Sectorul 4 cu 14.949 de tone, Sectorul 3 cu 12.167 de tone și Sectorul 2, cu 10.201 de tone de gunoi colectat selectiv.

Totuși, Octavian Berceanu spune că datele „nu pot reflecta realitatea”, întrucât „nu există o cântărire, o evaluare clară, de cântar, matematică, a volumelor și cantităților”.

În România, din iulie 2019 a devenit obligatorie colectarea selectivă a deșeurilor pe trei fracții: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă. Iar în 2021 a fost introdusă cea de-a patra fracție: biodegradabil. Astfel, firmele de salubritate și primăriile trebuie să asigure infrastructura necesară pentru ca cetățenii să arunce gunoiul pe cele patru fracții.

Până la 1 ianuarie 2025, statele membre europene au fost obligate să implementeze colectarea separată pentru hârtie, metal, plastic, sticlă și textile, conform Directivei Consiliului European din 2018. Doar Sectorul 3 a implementat colectarea pe aceste fracții.

Primăria Sectorului 3 colectează selectiv deșeuri menajere, deșeuri reciclabile, deșeuri sticlă, deșeuri textile și DEEE-uri (electronice), a răspuns instituția la solicitarea HotNews. La nivel de infrastructură, primăria condusă de Robert Negoiță transmite că a instalat 719 containere pentru sticlă, 1.144 pentru ambalaje amestecate, 558 pentru textile, 1.226 containere subterane pentru deșeuri reziduale și două containere supraterane pentru DEEE-uri.

În prezent, infrastructura de colectare a deșeurilor este organizată în Sectorul 6 pe patru fracții: plastic/metal, hârtie/carton, biodegradabil și rezidual. Primăria are în proces de implementare două proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a gunoiului, unul prin care vor fi amplasate 866 de platforme de precolectare a deșeurilor menajere (276 au fost deja amplasate), iar celălalt vizează construirea a 265 de ecosisteme care vor conține containere pentru colectarea separată pe cinci fracții – cele prin care se colectează deja, plus sticlă. Valoarea totală a proiectelor este de aproape 28.200.000 de euro și va fi asigurată prin Fondul de Mediu, conform instituției.

4/6 primării de sector nu respectă legea privind colectarea selectivă

Colectarea selectivă este un pas în procesul de reciclare a deșeurilor, prin care materialele reciclabile sunt adunate și transportate spre centrele de reciclare, care constă în aruncarea deșeurilor adecvate, de către cetățeni și agenți economici, la coșurile colorate special amplasate.

Sectoarele 1, 2, 4 și 5 colectează selectiv deșeurile pe două fracții – umedă și uscată, nu pe patru, așa cum cere legislația europeană.

Fracția umedă se referă la deșeurile care nu mai pot fi reciclate și ajung, de obicei, la gropile de gunoi (resturi alimentare, haine, geamuri sparte etc.), iar fracția uscată se referă la ambalajele care pot fi reciclate, însă care sunt colectate „la grămadă”, nu pe categorii.

Primăria Sectorului 1 a semnat anul trecut un proiect care va îmbunătăți infrastructura separată a deșeurilor, spune instituția. Implementarea durează cinci ani și prevede amplasarea a 698 de platforme supraterane și 244 de platforme subterane pentru colectarea selectivă a deșeurilor pe cinci fracții – hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodegradabil și rezidual. Valoarea proiectului se ridică la aproape 41 de milioane de euro, din bugetul sectorului.

Și Primăria Sectorului 2 ne-a răspuns că are în plan să implementeze colectarea selectivă pe cinci fracții, printr-un proiect finanțat din fonduri europene (Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructura Mare). Proiectul este în desfășurare, transmite instituția, și va consta în „accelerarea procesului de extindere și modernizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor, cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenție, reducere, reutilizare și valorificare”.

În Sectorul 4, deșeurile se colectează selectiv tot pe fracțiile umedă și uscată, urmând ca operatorul privat de salubritate să le diferențieze pe reziduale și biodeșeuri, hârtie și carton, plastic și metal, sticlă și textile. Tot operatorul privat de salubritate (fostul Rosal) a instalat 57 de recipiente pentru deșeuri din ambalaje și reciclabile, „urmând a suplimenta acest număr până la aproximativ 100 de puncte”, transmite primăria într-un răspuns pentru HotNews. Instituția mai spune că au fost amplasate 15 puncte de aport voluntar pentru colectarea separată a deșeurilor din textile. Investițiile în infrastructură sunt suportate de firma de salubritate, care va recupera banii „prin intermediul tarifelor de prestație”, completează primăria.

Și în Sectorul 5 gunoiul de la populație este colectat pe cele două fracții, conform unui ghid făcut de Harta Reciclării din 2021.

În Madrid, taxa de salubritate crește odată cu valoarea locuinței

Începând cu anul 2025, autoritățile din Madrid au implementat un sistem nou de taxare pentru gunoi, care variază semnificativ în funcție de cartierul în care spaniolii locuiesc, conform El Confidencial. Publicația scrie că tarifele variază în funcție de valoarea cadastrală a locuințelor și de cantitatea de deșeuri generată în fiecare cartier. 

Cele mai ridicate tarife sunt în cartierele de lux precum El Plantío – 574 euro, iar cele mai mici în zonele cu valoare imobiliară scăzută, precum San Cristobal, plătesc 45 euro.

Deșeurile menajere de la nivelul Madridului sunt colectate și transportate fie la uzinele de tratare, fie la stațiile de transfer. Costul transportului gunoiului menajer de la stațiile de transfer la uzinele de tratare este finanțat de Comunitatea Madrid pentru cartierele cu mai puțin de 5.000 de locuitori și parțial pentru cele cu o populație între 5.000 și 20.000 de cetățeni.

De asemenea, colectarea deșeurilor, curățenia, tratarea și reciclarea și întreținerea containerelor sunt acoperite în principal din taxa de salubritate plătită de spanioli. Ultimele date din 2021 spun că populația Madridului era de puțin peste 3.300.000 de locuitori.

Colectarea deșeurilor este realizată prin mai multe moduri: direct de către autoritățile locale, prin firme private sau prin companii mixte. În prezent, majoritatea cartierelor preferă gestiunea făcută de firme private. Deșeurile sunt colectate separat pe patru frații: hârtie/carton, plastic/metal, sticlă și fracție amestecată, fie prin containere stradale, fie din ușă în ușă. 

În cazul colectării separate a bateriilor, medicamentelor, textilelor, uleiurilor alimentare uzate, deșeurilor biodegradabile, voluminoase, vegetale sau din curățenia urbană, autoritățile din Madrid au implementat sisteme extinse. Acestea sunt susținute de o rețea de 135 de puncte municipale fixe în 109 localități și 38 de puncte mobile în 18 localități. Pentru a eficientiza gestionarea deșeurilor, în regiune au fost create 9 asociații și consorții care acoperă 77 de municipalități.

Spania s-a confruntat cu proceduri de în instanță din partea Uniunii Europene, legate de gestionarea deșeurilor. În 2002, Comisia Europeană a inițiat proceduri împotriva a zece state membre, inclusiv Spania, pentru încălcarea legislației privind deșeurile. În plus, în 2024, Spania s-a clasat din nou pe primul loc în UE în privința încălcărilor de mediu, cu cazuri ce vizează gestionarea apei, protecția naturii și gestionarea deșeurilor.

Cel mai recent caz este o plângere adresată justiției UE pentru 195 de gropi de gunoi ilegale care nu au fost închise sau reabilitate conform legislației.

Peste 200.000 de gospodării din Viena se încălzesc de la procesarea termică a gunoaielor

În Viena, unde locuiesc puțin peste două milioane de locuitori, se colectează selectiv 350.000 de tone de deșeuri reciclabile și deșeuri biodegradabile. 

Pentru colectarea separată, autoritățile din Viena au instalat pubele și containere de diferite culori pentru diferite fracții, inclusiv peste 100 de centre de reciclare, unde locuitorii pot depozita gratuit cantități mai mari de deșeuri, obiecte voluminoase, electronice și materiale periculoase.

74 de milioane de tone de deșeuri sunt colectate, sortate și procesate anual în Austria, iar aproximativ 34% din totalul deșeurilor este reciclat. Încă din 2009, autoritățile tratează termic întreaga cantitate a deșeurilor colectată în Capitală, asigurând căldură pentru 214.000 de gospodării și electricitate pentru 95.000.

Comisia Europeană a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Austriei în iulie 2024, deoarece obiectivele de colectare și reciclare a deșeurilor nu au fost implementate corect sau complet.

Pentru a îmbunătăți separarea deșeurilor în Viena, se desfășoară campanii de informare și publicitate în 17 limbi. În plus, așa-numiții „Observatori ai Deșeurilor” monitorizează sistemul de gestionare a deșeurilor din oraș și aplică măsuri stricte împotriva depozitării ilegale de deșeuri. 

Numai în 2024 au fost emise peste 12.000 de amenzi pentru deșeuri voluminoase aruncate ilegal, excremente de câini și mucuri de țigară.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.