Bolojan numește cinci mari provocări din bugetul pe 2026: „Ministerele și instituțiile trebuie să facă economii”

Guvernul vrea să aprobe proiectul de buget pe 2026 până la sfârșitul săptămânii, după care să fie transmis Parlamentului spre adoptare, a anunțat miercuri premierul Ilie Bolojan. Bugetul propus pentru acest an este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări, a spus șeful Guvernului.

La o zi după ce Ministerul de Finanțe a publicat în consultare proiectul de buget pe 2026, premierul Ilie Bolojan a subliniat într-o postare pe Facebook principalele provocări din acest an.

„Bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări. Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să mențină un nivel ridicat al investițiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administrația publică și, în același timp, să pună economia pe baze mai sănătoase. Acestea sunt cele cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an”, a declarat Ilie Bolojan.

Deficitul bugetar trebuie redus la 6,2% din PIB

Prima mare provocare este reducerea deficitului bugetar, spune acesta.

România trebuie să scadă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, respectiv 146 miliarde lei în anul 2025, la 6,2% din PIB, respectiv 127,3 miliarde lei, ceea ce se traduce într-o ajustare de aproximativ 18,7 miliarde de lei.

„Această ajustare nu este doar un exercițiu contabil al Guvernului. Este un efort al întregii economii și al întregii societăți. Reducerea deficitului bugetar înseamnă apropierea dintre cheltuielile statului și veniturile pe care acesta le încasează. Cu alte cuvinte, statul trebuie să cheltuiască mai responsabil și să își dimensioneze programele astfel încât diferența dintre venituri și cheltuieli să fie mai mică. De aceea, reducerea deficitului presupune decizii dificile privind prioritățile de cheltuire a banilor publici”, a precizat acesta.

Peste 10 miliarde de euro din PNRR, de absorbit până la sfârșit de august

A doua mare provocare este menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice.

„Avem peste 20.000 de investiții în diferite faze, în toate localitățile țării, iar în anii trecuți s-au supracontractat proiecte peste capacitatea normală de finanțare. În plus, anul acesta se încheie un ciclu important de accesare a fondurilor europene. Prioritară este realizarea investițiilor finanțate din PNRR. Termenul pentru finalizarea absorbției PNRR este sfârșitul lunii august. România mai are de atras aproximativ peste 10 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă câteva miliarde de lei cofinanțare din bugetul de stat”, a spus Bolojan.

În aceste condiții, bugetul de investiții propus în proiectul de buget crește la peste 160 miliarde lei, adică aproximativ 8% din PIB.

România va plăti aproape 12 milioane de euro pe dobânzi în acest an

O altă presiune importantă asupra bugetului este costul tot mai mare al dobânzilor pe care România trebuie să le plătească pentru datoria publică. Deși dobânzile din piață au început să scadă, nivelul total al plăților rămâne ridicat din cauza creșterii accelerate a datoriei în ultimii ani, a precizat Bolojan.

„În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, adică aproape 12 miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB. Ca termen de comparație, această sumă înseamnă valoarea programului de investiții Anghel Saligny pe cinci ani sau costul construcției autostrăzii București–Pașcani”, a indicat șeful Guvernului.

Urmează reduceri de cheltuieli de personal în lunile următoare

A patra mare provocare în acest an este reducerea cheltuielilor de personal și eficientizarea administrației.

Pentru a crea spațiu în buget pentru serviciile publice și pentru a menține investițiile, este necesară reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public.

„În lunile următoare, ministerele și instituțiile publice trebuie să își reorganizeze structurile și să facă economii. Nu va fi un proces ușor. Proiectul de buget prevede reducerea cheltuielilor de personal și menținerea sub control a cheltuielilor curente ale statului, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile și bugetul pentru asistență socială, care rămâne în jur de 250 de miliarde de lei”, a afirmat premierul.

Potrivit Guvernului, suma de 250 de miliarde lei reprezintă totalul cheltuielilor de asistență socială din bugetul general consolidat, în care intră: pensii din sistemul public; alocații pentru copii; indemnizații pentru persoane cu dizabilități; ajutoare sociale; concedii și indemnizații, precum și alte transferuri sociale.

Mai mulți angajați în piața muncii

O economie mai sănătoasă pe termen lung este cea de-a cincea mare provocare a bugetului pe 2026.

„Pe lângă ajustările bugetare, este important ca economia să fie pusă pe baze mai solide. Asta înseamnă, printre altele, creșterea numărului de oameni activi pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor și susținerea investițiilor private. Modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul de dezvoltare economică din următorii ani”, a mai spus Bolojan.

Bugetul pe 2026: Cine primește mai mulți bani și cine mai puțin

Guvernul propune pentru 2026 un buget care încearcă să împace două realități economice: pe de o parte, deficitul public rămâne foarte ridicat, iar, pe de altă parte, presiunea de a continua investițiile și de a absorbi fonduri europene este mai mare ca niciodată.

Potrivit proiectului Legii bugetului de stat, (expunerea de motive), veniturile bugetare sunt estimate la aproximativ 391,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile ajung la 527,4 miliarde lei, ceea ce înseamnă un deficit de circa 135,7 miliarde lei.

Documentul permite însă și credite de angajament de peste 712 miliarde lei, adică promisiuni de cheltuieli pentru proiecte care se vor întinde pe mai mulți ani.

Mesajul implicit al bugetului este că statul continuă să cheltuiască mult peste veniturile sale, dar încearcă să mențină investițiile și proiectele europene în mișcare.

Datele din proiectul de buget pe 2026 arată creșteri semnificative ale finanțării pentru unele ministere și instituții din domenii precum energia, apărarea, fondurile europene sau digitalizarea, dar și pentru Înalta Curte și Parchetul General. Creșteri importante vor fi și pentru Administrația Prezidențială și pentru SRI. În schimb, Sănătatea se află printre domeniile pentru care bugetul va fi redus față de anul trecut.