Bugetul pe 2015 si niste traznai de Craciun

Daca ai sta sa asculti guvernantii (mai ales referitor la ce au ciripit dansii in campania electorala), ai crede ca Romania este acea patrie mirifica ce are o crestere economica mai mare ca Germania, o moneda mai stabila decat lira sterlina si ca decolam spre zari albastre cu uluitorii nostri politicieni la pachet. Dar trebuie sa corectez anumite prostii spuse in ultimele luni.

1. Minciuna cu “economia se simte foarte bine”

Fatuci care nu stiu pe ce lume traiesc, PR-iste pentru guvern ne tot spun cum “economia este pe crestere datorita masurilor luate de Guvernul Ponta, in special investitiile”. Duduile respective nu au habar de nitica econometrie cum foloseste un analist independent, Dan Rusu, cel care conduce departamentul de analiza de la Banca Transilvania, in figura de mai jos. Acolo se descompune practic cresterea de PIB in motivele care au generat-o. Carevasazica, domnii mei – consumul public a scazut sau mai precis a avut o contributie mai degraba negativa la cresterea PIB-ului (sau, de pilda, ar fi putut creste mai putin decat celelalte componente, in anumite trimestre). Ba mai mult, observam investitiile (“formarea bruta de capital”) scazand dramatic si incepand a avea un impact negative incepand cu primul trimestru din 2012, impact negativ mentinut pana in prezent. Si ce mai observam noi? Aproape toata crestere economica este sustinuta de consumul privat. Da, acea parte din economie care e “moarta” conform unor analisti, acea parte din economie care e “sufocata de banci”, exact aici se “duce in carca” o buna parte din cresterea economica. Mai e si o parte de discreptanta statistica, dar nu mai complic.

2. Minciuna cu “investitiile au crescut si datorita lor a crescut economia”

Tot lui Dan Rusu ii sunt recunoscator pentru calculele de mai sus. In partea stanga, aveti fluctuatii ale deficitului sau ale excedentului bugetar. Se poate observa limpede deficitele similare din 2012 si 2013, in timp ce usorul excedent din 2014, inaintea rectificarii bugetare se poate explica foarte simplu: el este datorat faptului ca in fiecare luna (cu exceptii mici februarie si iunie si singura exceptie semnificativa in luna octombrie) in multe luni din 2014 investitiile ca procent din PIB au fost mai mici decat in 2012 sau 2013. Sigur, avem nevoie de date pentru ultimele doua luni pentru a trage o concluzie definitiva, avem nevoie si de compilatia finala de PIB – cifrele pe care le avem sunt cifre semnal, deocamdata – insa impresia lasata pana acum de acest an este ca investitiile au mers mai prost (de investitiile din fonduri publice bugetare vorbesc) decat in anii precedenti. A mai fost si problema incasarii a doar 95% din planul de venituri, insa din nou, nu complic aceasta poza. Excedentul astfel creat artificial, prin extragerea banilor de la investitii pentru viitor si aruncarea lor in pomeni electorale nu duce nicaieri. Decat, desigur, la o economie care poate fi folosita pe final de an pentru plata in avans a unor sume in litigiu.

Nu e musai sa ma credeti pe mine, uite ce spune Consiliul Fiscal despre proiectul de buget 2015:

“cheltuielile de capital finanțate din surse proprii sunt proiectate a crește față de nivelul foarte scăzut înregistrat în 2014 (ele scad semnificativ însă ca procent din PIB față de perioada 2010-2013). În aceste condiții, cheltuielile de investiții și-ar putea continua în execuție trendul descendent și prin urmare, în opinia Consiliului fiscal, o prioritizare a acestora este absolut obligatorie în vederea eficientizării lor și maximizării efectului de multiplicare în economie.”

3. “Investitiile publice au crescut si sunt foarte bune. Datorita lor a crescut PIB-ul”

Am aratat mai sus cu cifre si in grafic de ce o astfel de afirmatie este complet falsa, insa nu ar fi prima data in Romania cand o afirmatie rostita apasat, cu verva si vivacitate, bate o cifra seaca rostita de un economist.

Deşi există multe alte exemple in Romania , un exemplu flagrant de proiect neterminat din pricina sistării fondurilor de la buget este proiectul unui campus şcolar şi al unei şcoli de arte şi meserii, care ar fi trebuit să se construiască în localitatea Cristian, judeţul Sibiu, pentru elevi din toată ţara. Datorez exemplul unui reportaj Mediafax. Investiţia a fost prevăzută într-un program naţional lansat în anul 2007 şi avea o valoare totală de 11,5 milioane de euro, dar a rămas nefinalizată şi a fost abandonată. Nu apartine vina actualului guvern, este o meteahna de a incepe toate proiectele si a nu il termina pe niciunul, aproape – la un moment dat bugetul avea 40.000 de proiecte in lucru. Singurul lucru care s-a reuşit în cadrul acestui proiect, în 7 ani, a fost un gard care împrejmuieşte cele 25 de hectare de teren, o fundaţie din beton şi nişte coloane (vezi foto Mediafax mai jos) . La Cristian ar fi trebuit să se construiască 24 de săli de clasă, o cantină şi un internat cu 300 de locuri. Ambiţios în concepţie, proiectul nu a fost niciodată bugetat cum trebuie. O mare parte din bani au fost cheltuiţi pentru realizarea unui drum de acces – primarul comunei Cristian estimează o cheltuială de 1 milion de lei. Ȋn total, proiectul a absorbit 18 milioane de lei fără a avea o finalitate, până în prezent. Pe ternul viran nu mai pasc decât nişte vaci, în prezent. Punerea temeliei înainte de considerarea alternativelor şi de articularea unui proiect clar a condus la o risipă teribilă de bani publici. Vedeti reportajul complet aici, il datorez Mediafax.

Romania nu este doar patria scolilor neterminate – si sunt 1.200 de exemple de proiecte doar in educatie precum cel de mai sus- este patria in care un baraj (Runcu-Maramures) este finantat in fiecare an din 1986 fara a fi finalizat. Este patria proiectelor incepute si neterminate, de aceea “ prioritizarea” politicos ceruta de Consiliul Fiscal nu sa va face niciodata cum trebuie atata timp cat spaga in investitiile publice este la momentul licitarii unui contract – iar atunci cand se schimba puterea se schimba si proiectul si se liciteaza altceva.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro