Bulgaria: Ziua în care s-a oprit lupta împotriva corupției la nivel înalt

Din cauza lipsei de acțiune a deputaților bulgari, de la 1 martie nu mai are cine să ancheteze corupția celor care dețin funcții înalte în stat, scrie presa din țara vecină.

1 martie 2024 este ziua în care s-a oprit oficial lupta împotriva corupției la nivelurile înalte ale puterii în Bulgaria. Nu am observat să fi existat vreo combatere deosebită nici înainte de asta, vor spune mulți. Și au dreptate. Dar acum această lipsă de acțiune este absolut legală, potrivit Sega.

Vă amintiți, nu-i așa, cu ce fervoare și viteză a fost reparată legea anticorupție, care deja se numește Legea privind combaterea corupției. Modificările au intrat în vigoare la 6 octombrie anul trecut, Comisia privind Combaterea Corupției și Confiscarea Averilor Dobândite Ilicit (CCCCADI) a fost închisă, iar în locul ei au apărut două comisii – una pentru anticorupție (Comisia pentru Combaterea Corupției) și una pentru confiscare (Comisia pentru Confiscarea Averilor Dobândite Ilicit).

A trebuit ca imediat după aceea să fie depus un proiect pentru o cu totul nouă lege a confiscării. Acest lucru nu s-a întâmplat nici până azi. Deși încă din toamna anului trecut, Desislava Atanasova, pe atunci șefa Grupului parlamentar al GERB, explica faptul că grupul este pregătit cu proiectul de lege privind confiscarea bunurilor dobândite pe cale ilegală și îl va depune în câteva zile. Nu mai avem cum să o luăm la întrebări pe Atanasova pentru promisiunea sa nefondată, pentru că turbulențele politice au trimis-o judecător la Curtea Constituțională. Dar acesta este un alt subiect.

La începutul anului a expirat termenul pe care guvernanții și l-au fixat singuri pentru a alege membrii Comisiei. Desigur, nu mai e nici directorul direcției specializate de Combatere a Corupției, care trebuie să fie ales în unanimitate de cei trei membri ai Comisiei pentru Combaterea Corupției. Despre anchetatorii care trebuie să preia cazurile de corupție împotriva persoanelor care ocupă funcții guvernamentale înalte, nici nu avem ce discuta – nu există și nu este deloc clar când vom avea așa ceva.

Cu toate acestea, de la 1 martie, exact aceste comisii dispărute ar fi trebuit să preia cazurile importante de corupție. Acestea nu sunt deloc puține. O informare de la parchet, pe care o are ziarul „Sega”, indică faptul că este vorba despre 169 de proceduri legate de infracțiuni de corupție, despre care se crede că au fost comise de persoane care ocupă funcţii înalte în stat.

Cele mai multe dintre aceste procese sunt la Curtea de Apel Sofia – 98. În cea de la Plovdiv sunt 37, la Varna – 16, la Veliko Târnovo – 12. Cele mai puține sunt la Burgas – 6. Doar parchetele raionale din Sliven, Șumen, Loveci și Plevna, la fel și toate parchetele raionale militare informează că nu au cazuri sistate sau nerezolvate, procese nefinalizate pentru infracțiuni de corupție comise de persoane aflate în funcții guvernamentale înalte. Această coloană îl include pe președinte, deputați, miniștri, judecători constituționali, magistrați, membri ai diferitelor autorități de reglementare, șefi de servicii, șefi de partide care primesc subvenții de stat, guvernatori regionali, primari, șefi de cabinete politice etc.

În Codul de Procedură Penală se arată deja că infracțiunile de corupție comise de persoane cu înalte funcții publice sunt anchetate de inspectorii de anchetă din cadrul Comisiei pentru Combaterea Corupției. Și, după cum am menționat, în prezent aceștia nu există. Și se pare că nu vor exista în curând. Mai mult, atunci când au galopat cu legislația anticorupție, deputaților nu le-a trecut deloc prin cap ca dosarele întocmite să fie finalizate conform vechii ordini. Nu au avut atunci niciun fel de gândire strategică. Asistăm deja de multă vreme la o orgie legislativă, nu-i așa.

Desigur, nu există niciun obstacol legal ca procurorii să facă singuri ancheta respectivelor procese, fără a se baza pe organele de anchetă. Cu toate acestea, ei nu fac asta. Dosarele sunt trimise la Comisia pentru Combaterea Corupției și numai Dumnezeu știe ce fac cu ele acolo. De fapt, și noi știm – le vor depozita și nu vor face nimic. Iar procuratura își poate freca mâinile mulțumită și poate spune ceva de genul: „v-am spus că veți eșua, ați vrut o schimbare, iată-o”. Legea le oferă o scuză minunată pentru a nu se atinge de cazuri.

Acum totul poate fi rezolvat foarte rapid cu o modificare legală urgentă, care să avanseze în timp intrarea în vigoare a modificărilor la Codul de Procedură Penală legat de instrumentarea proceselor de corupție la nivel înalt. Aceasta ar fi cu adevărat o altă recunoaștere a cât de răi sunt parlamentarii bulgari. Dar pare să fie mai bine decât 169 de procese stocate.

Materialele anticorupție sunt exact „copilul” formațiunii Continuăm Schimbarea (PP). Deputații au comentat, neoficial, pentru ziarul „Sega”, că decizia legislativă privind Codul de Procedură Penală cu funcții de anchetă nu este deloc bună. Dar nici până acum cei responsabili nu au realizat amploarea problemei.

De exemplu, ce se întâmplă cu procesele de corupție care nu sunt la Sofia. Vor exista inspectori pentru anchete anticorupție în fiecare oraș? În orice caz, PP a insistat ca și Comisia Anticorupție să aibă funcții de anchetă. Cu toate acestea, ar fi putut să-și introducă ideile în lege mult mai bine. Bineînțeles, dacă ideea a fost ca să eșueze lupta împotriva corupției, atunci ar trebui să spunem “jos pălăria” în ceea ce îi privește – au reușit. „Situația este foarte neplăcută”, au comentat deputații.

Alegerea noii Comisii Anticorupție se va face probabil în termen de două luni – la sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii martie. Asta au prognozat pentru Kapital, la începutul anului, președintele Comisiei parlamentare pentru prevenirea și combaterea corupției, Raia Nazarian (GERB), precum și Lena Borislavova, de la Continuăm Schimbarea, care în cadrul coaliției Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată este angajată privind Legea anticorupție. Se apropie deja jumătatea lunii martie și nici măcar nu există o procedură deschisă pentru alegerea unui Cod de Procedură Penală. Partidele sunt ocupate cu negocieri privind rotația la guvernare și această Comisie Anticorupție pare un detaliu enervant.

Doar că legea a fost printre promisiunile făcute de Bulgaria în Planul de Redresare, conform căruia țara așteaptă încă 9 miliarde de leva de la Bruxelles. Rămâne să ne gândim că a fost adoptat, cât să spunem – iată, avem legea, dați-ne banii. În ciuda temerilor că va fi în concordanță cu celelalte decizii legislative „de calitate” ale acestui parlament, acesta a fost grăbit și din cauza primirii Bulgariei în Schengen.

În timp ce așteptăm, vechea Comisie Anticorupție, Comisia pentru Combaterea Corupției și Confiscarea Averilor Dobândite Ilicit, îndeplinește funcțiile celor două noi – Comisia pentru Combaterea Corupției și Comisia pentru Confiscarea Averilor Dobândite Ilicit. Până la urmă, vorbim despre un organism care de-a lungul anilor a reușit să-și piardă încrederea publicului și care nu a făcut nimic altceva decât să fie o măciucă în mâinile guvernanților.

Ca să nu mai vorbim de faptul că, după demisia lui Sotir Țațarov, în martie 2022, CCCCADI a rămas cu o componență redusă și efectiv fără un președinte, întrucât adjunctul lui Țațarov, Anton Slavcev, care i-a preluat funcțiile, nu a fost numit de parlament în funcție. Și acest lucru a fost deja constatat de instanță ca o problemă în luarea deciziilor Comisiei. Separat, Slavcev s-a salvat de pe nava care se scufunda, apărând și câștigând un concurs pentru postul de procuror.

„Această lege este cheia Bulgariei pentru Schengen. Această lege este cheia Bulgariei pentru un deficit de 3% și, mai presus de toate, această lege este cheia luptei reale împotriva corupției”, a comentat Kiril Petkov (PP-DB), după adoptare. Cu toate acestea, se dovedește că, dacă această lege este cheia, este defectă și poate doar încuia. Felicitări Bulgariei.

Articol realizat cu sprijinul Rador Radio România