Busteanul aruncat in apa pluteste, dar pietricica se scufunda, desi e mai usoara. De ce? O problema de acum 2.200 de ani ne arata de ce multi dintre tinerii romani nu-si gasesc de lucru in prezent

Un bustean mare aruncat in apa pluteste, dar o pietricica, desi este mai usoara, se scufunda. De ce? Raspunsul la aceasta problema simpla de fizica ne poate arata unde greseste scoala romaneasca si de ce multi tineri romani nu sunt pe placul angajatorilor.

Vreo 100 de oameni de afaceri si manageri de multinationale si firme romanesti, adunati, vineri, intr-un hotel de 5 stele din Bucuresti, erau numai ochi si urechi la un tip intre doua varste, putin chel, sa inteleaga de ce nu prea gasesc in Romania tineri pe care sa-i angajeze.

Somaj e in toata Europa si cu atat mai mult in randul tinerilor. Dar in Romania ce atrage atentia e somajul mare in randul tinerilor comparativ cu situatia generala a fortei de munca. In septembrie 2014, Romania avea o rata a somajului de 6,7%, pe total, dar somajul in randul populatiei active de pana in 25 de ani era de 23,3%, potrivit datelor Eurostat. 17,2% dintre romanii cu varste intre 15 si 24 de ani nici nu invata, nici nu lucreaza (oficial), tara situandu-se pe locul al saptelea in UE la procentul tinerilor fara nicio ocupatie. Media europeana este de 13%, arata datele din anul 2013, cele mai recente ale Comisiei Europene.

„In scoala romaneasca, lectiile n-au nicio legatura cu viata reala. Predomina predarea discursiva si se pune accentul pe transmiterea de informatii„, le spune expertul in educatie Cristian Hatu antreprenorilor veniti vineri laSummitul Romanian Business Leaders.

Hatu si colegii lui de la Societatea Romana de Fizica au gandit un program prin care vor sa instruiasa 4.000 de profesori de fizica sa le predea copiilor, la scoala, ceva pe care sa-l inteleaga si care sa le foloseasca in viata.

Cristian Hatu

Programul lui Cristian Hatu, derulat de Societatea Romana de Fizica, pleaca de la ideea ca profesorul nu mai trebuie sa transmita doar informatii, ci, mai degraba, sa creeze conditiile pentru ca elevii sa descopere singuri explicatiile fenomenelor fizice discutate. In loc sa le toarne in capete informatie bruta, profesorii de fizica le ofera copiilor investigatia, ca principal instrument didactic.

„De ce un bustean pus in apa ramane la suprafata, dar o pietricica, desi e mai usoara, se scufunda? De ce o bucata de plastelina ca o bila se scufunda in apa, dar daca pe aceeasi bucata o modelam ca pe o barcuta, pluteste? Elevii se aduna in grupuri si cauta explicatiile„, exemplifica Hatu cum ar trebui sa fie o ora de fizica.

La un moment dat, a fost invitat sa faca parte din Consiliul National pentru Curriculum, de la Ministerul Educatiei, board-ul care stabilea ce trebuie sa se invete in scolile romanesti. Hatu s-a lasat insa pagubas: „Mi-am dat seama ca nu acolo era sursa schimbarii. Erau oameni fara vocatie, ei aveau studii in stiinte ale aducatiei, dar luau cu copy-paste ce se facea acum 15 ani„. Si asa Hatu si echipa lui s-au apucat sa faca reforma de jos in sus, adica sa instruiasca profesorii de fizica din scoli.

Sunt si oameni de afaceri care n-au mai asteptat nici statul, nici universitatile si nici ONG-urile sa le trimita tineri buni de munca.

Compania italiana Tenaris este lider mondial in tevi pentru industria energetica, are venituri anuale de ordinul a 10 miliarde de dolari si vreo 25.000 de angajati prin toata lumea. In 2004, italienii au luat Silcotub Zalau, unde fac tevi din otel fara sudura, cu o tehnologie complexa care le-a cam dat batai de cap in a-si gasi muncitorii potriviti in Romania.

Asa ca au luat ei initiativa si au investit 400.000 de dolari intr-un laborator de hidromatica dintr-un liceu cu profil tehnologic din Zalau. In 2014, Tenaris si firma fraceza de anvelope Michelin au facut un parteneriat cu Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), din subordinea Ministerului Educatiei, pentru ca programa şcolară din liceele tehnice să fie adaptata asteptarilor pietei muncii. „Tot ce era in curriculum nu era actualizat. Discutiile cu CNDIPT pentru schimbarea curriculumului au durat foarte mult, un an si jmatate„, isi aminteste Mihaela Popescu, director de vanzari la TenarisSilcotub.

Cu ajutorul laboratorului, compania a derulat un program de instruire a profesorilor din liceele tehnologice din judetul Salaj, pentru ca acestia sa poata preda ceea ce tinerii au nevoie pe piata muncii. „Programul de training cu profesorii a fost o experienta dura. A trebuit sa mai facem si re-training„, rememoreaza Popescu (full)contactul companiei cu sistemul rezistent la schimbare.

Pana la urma, rezultatul a venit, pentru ca liceul in care se preda tehnologiile noi nu numai ca nu este ocolit de elevi, dar s-a creat si o concurenta. „In vara, concurenta a fost mai mare decat un elev pe loc, ceea ce nu se intampla inainte. Acelor copii li se ofera niste sanse, indiferent ce vor sa faca, fie ca vor sa se angajeze dupa absolvire, fie ca vor sa mearga mai de parte la facultate. Vor fi mai bine pregatiti si vor avea mai multe de ales”, mai spune sefa de la Tenaris.

Potrivit acesteia, in urma programului, 7 noi standarde profesionale – practic meserii noi – sunt in acest moment pe masa ministrului Educatiei, pentru aprobare.

Rucsandra Hurezeanu

Foto: Ivatherm

Nici mai sus, la nivel universitar, managerii nu sunt multumiti de pregatirea tinerilor care vin sa se angajeze. Rucsandra Hurezeanu, proprietar al unei afaceri importante in productia cosmeticelor, vede doua probleme la invatamantul superior de business romanesc: lipsa stagiilor practice pentru studenti si profesorii „foarte teoreticieni” de la Academia de Studii Economice.

„Educatia la Academia de Studii Economice nu este corespunzatoare. Asteptarile absolventilor, imediat dupa facultate, sunt nerealiste, pentru ca nu au avut parte de stagii, cum sunt in alte tari. Poate ar fi bine sa avem un sistem de stagii in care si studentii sa afle ce nevoi avem noi si noi sa putem sa-i pregatim din timp. In al doilea rand profesorii de la ASE ar trebui sa fie din randul nostru, manageri sau antreprenori, pentru ca profesorii de la ASE de acum sunt foarte teoreticieni„, a spus Rucsandra Hurezeanu, la Summit-ul RBL.

Elevul roman „sta drept sa nu supere profesorul”, dar mai tarziu isi va enerva patronul

Mediul de afaceri din Romania duce lipsa si de antreprenori sau manageri care sa creeze business. Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, crede ca inca din scoli copiii sunt inhibati de sistemul educational si de profesori si nu-si pot dezvolta spiritul inovator si antreprenorial.

„Avem o mare problema in scoli, trebuie sa impunem inclusiv ca obligatie pentru profesori sa aiba o abodare, un spirit de antreprenoriat. Din pacate, elevii se simt inchistati. La scoala, elevul sta drepti sa nu supere profesorul, ii e rusine sa vina cu o idee, sa nu cumva sa deranjeze. Trebuie sa invete sa fie rebel„, sustine ministrul.

De aceea, viitorul Program Operational Capital Uman 2014-2020, care va inlocui actualul POSDRU, pune accentul pe segmentul de varsta 16-24 de ani. „Trebuie sa mergem undeva foare jos, inca de la licee. Le dam bani sa se joace, pentru a le stimula initiativa, pentru a crea in acele licee acel mediu care trebuie stimulat de profesori: elevii sa vina cu idei si sa si le sustina”, a explicat Teodorovici, la Summit-ul RBL.

Scoala si societatea romaneasca, in ansamblu, au „o relatie proasta cu greseala”, tinerii nu sunt stimulati sa invete din greseli, cred antreprenorii.

Inventatorul si omul de afaceriMircea Tudor a castigat de doua ori, in 2009 si 2013, Marele Premiu al Salonului International de Inventii de la Geneva, cea mai importanta distinctie pentru inventica din lume. Si el crede in rolul pe care greseala il are in procesul de invatare.

„Ii las pe tineri sa o dea in bara pe banii mei, nu pe banii lor. De exemplu, acum sustin un student de la Universitatea din Bremen care a venit la mine cu doua idei. I le-am finantat pe amandoua, constient ca riscul de a o da in bara e mare„, spune inventatorul scannerului Roboscan, premiat la Geneva.

Pana la urma, ce ii enerveaza, de fapt, pe oamenii de afaceri la multi dintre tinerii care vin cu CV-urile la ei?

Lipsa de sinceritate il sperie pe Florin Talpes, cel care a creat antivirusul Bitdefender, probabil cel mai de succes brand 100% romanesc la nivel mondial. „Ne sperie cand avem de a face cu oameni care joaca politic in organizatie, adica una gandesc si alta spun, spun ceea ce cred ei ca ceailalti asteapta sa auda. Ca sa construiesti orice, ai nevoie de extrem de multa deschidere si sinceritate. De multe ori, cand discut cu colegii (angajatii – n.r.) mei, la sfarsit intreb <>”, povesteste patronul companiei Softwin.

Mihai Marcu

Mihai Marcu, proprietarul celui mai mare sistem de sanatate privat din Romania, nu vrea sa auda de suficienta la viitorii manageri din clinicile lui. „Pe mine ma sperie suficienta la potentiali manageri in MedLife. Imi place foarte mult ideea de intraprenor, om care creeaza, aduce valoare si are idei si care nu se limiteaza la ceea ce i se cere. Cel suficient, care ma deranjeaza, este cel care are foaia de hartie in fata si se acopera cu palmele la tample, nu cumva sa-i ceara cineva sa faca ceva in plus. Cu atat mai mult la nivel managerial e foarte important ca omul sa creeze, sa gandesca, sa aloce un timp important pentru a crea business„, spune seful MedLife.

Revenind la fizica din scoala generala, sa incercam sa dam un raspuns la intrebarea din titlu. Pietricica este mai densa si decat busteanul, si decat apa. Asta inseamna ca pietricica aruncata in apa este mai grea decat volumul de apa pe care ea il disloca si de aceea se scufunda. Busteanul, fiind voluminos si mai putin dens, este mai usor decat volumul de apa pe care el il disloca si de aceea ramane la suprafata. Cand a constatatfenomenul, probabil nici Arhimede nu se gandea ce problema de business avea sa ridice peste vreo 2.200 de ani.

Citeste si:

Summitului liderilor de afaceri romani: Pana in 2020 crestere in domenii precum telecomunicatiile si agricultura