Campania ANAF privind raportarea CbCR: ultima lună pentru conformare voluntară

La jumătatea lunii noiembrie 2025, autoritățile fiscale din România au demarat o campanie de informare, dedicată entităților constitutive ale grupurilor multinaționale (MNE), prin care acestea sunt îndemnate să se conformeze cerințelor privind raportarea pentru fiecare țară în parte (CbCR). 

OUG 42/2017 a introdus obligația pentru societățile-mamă finale ale grupurilor MNE rezidente în România sau pentru anumite entități constitutive, atunci când sunt îndeplinite anumite condiții, de a depune raportul CbCR și a reglementat condițiile schimbului automat de informații între autoritățile fiscale. 

Principalele obiective urmărite prin această ordonanță sunt:

• Creșterea transparenței fiscale și combaterea planificării fiscale agresive a grupurilor MNE, prin furnizarea de informații detaliate autorităților fiscale din statele membre;
• Implementarea recomandărilor OECD – BEPS Acțiunea 13, care prevăd raportarea la nivel de țară pentru grupurile MNE cu venituri consolidate de peste 750 milioane EUR;
• Prevenirea fenomenelor precum deduceri duble, dublă neimpozitare și transferul profiturilor către jurisdicții cu impozitare favorabilă. 

Context global

OCDE a dezvoltat o serie de instrumente pentru a sprijini administrațiile fiscale în utilizarea rapoartelor CbCR, mai ales pentru evaluarea riscurilor grupurilor MNE, cum ar fi workshopurile privind evaluarea riscurilor pe baza CbCR, CbCR Tax Risk Evaluation and Assessment Tool (TREAT), un Chestionar de Evaluare a Riscului Fiscal (TRAQ), utilizat în International Compliance Assurance Programme (ICAP), prin care o administrație fiscală oferă unui grup MNE invitația de a explica indicatorii-cheie ai unui potențial risc, precum și CbCR Effective Risk Assessment Handbook, publicat în 2017.

Corporate Tax Statistics, publicată anual de OCDE, are rolul de a sprijini analiza politicilor fiscale corporative și de a extinde calitatea și gama de date disponibile pentru evaluarea fenomenului de Base Erosion and Profit Shifting (BEPS). Ediția Corporate Tax Statistics 2025 | OECD, publicată în 25 noiembrie, include mai multe date decât edițiile anterioare, acoperind și anul 2022 . Aceasta cuprinde informații anonimizate și agregate din rapoartele CbCR privind activitatea a peste 8.700 de grupuri MNE la nivel global, inclusiv o detaliere pe dimensiunea grupurilor (măsurată prin veniturile de la părți independente) și pe jurisdicții fiscale. 

Această granularitate sporită permite o înțelegere mai precisă a modului în care profiturile, veniturile și impozitele sunt distribuite între diferite dimensiuni de grupuri MNE și jurisdicții. Multe jurisdicții declară însă că primesc prea puține rapoarte CbC pentru a putea furniza statistici către OCDE, respectând standardele lor de confidențialitate.

Pentru România, unde obligațiile CbCR au fost introduse prin OUG 42/2017, aceste date globale subliniază importanța transparenței și a unei documentații solide pentru alinierea la standardele OCDE și pentru susținerea conformității locale.

Pe scurt, despre îndeplinirea obligației de raportare CbCR la nivelul OCDE:

• 106 – numărul total de jurisdicții care, în 2022, ar fi putut furniza statistici CbCR (obligatorii + voluntare)
• 53 – numărul jurisdicțiilor care au furnizat efectiv statistici CbCR către OCDE în 2022
• 5 – jurisdicțiile care au raportat că au primit zero rapoarte CbCR în 2022
• 48 – jurisdicțiile care nu au furnizat statistici CbCR, în ciuda faptului că ar fi putut
• 54 – jurisdicțiile care au transmis date privind activitățile a peste 8.700 MNE-uri pentru anul 2022.

Datele CbCR continuă să arate existența unor diferențe între locul unde sunt raportate profiturile și cel unde se desfășoară activitatea economică, dar există semne că amploarea acestor diferențe scade. De exemplu, ponderea profiturilor raportate în investment hubs a scăzut de la 31,9% în 2017, la 18,9% în 2022.

Statisticile CbCR sunt utile pentru analiza comportamentului grupurilor MNE și a riscurilor BEPS, însă OECD subliniază că aceste date trebuie interpretate cu prudență și nu pot fi folosite ca dovadă directă a existenței BEPS.

Situația în România

Deși obligația de raportare CbCR este în vigoare din 2017 cu prim termen de depunere decembrie 2018, iar România este semnatară a Acordului multilateral privind schimbul automat de rapoarte CbC (CbC MCAA), pare că nu dispune încă de toate mecanismele necesare pentru a primi aceste rapoarte din jurisdicții din afara Uniunii Europene. În plus, România nu a încheiat acorduri bilaterale cu jurisdicțiile care nu sunt semnatare ale CbC MCAA. Companiile românești trebuie astfel să suporte o sarcină suplimentară prin raportări care în mod normal nu ar fi necesare.

În consecință, entitățile constitutive ale grupurilor MNE stabilite în jurisdicții din afara Uniunii Europene rămân vizate de această cerință de raportare. Acestea vor utiliza Formularul R404 și schema XML aferentă pentru transmiterea electronică. Excepția este doar în cazul în care raportul CbCR este depus într-o altă jurisdicție din Uniunea Europeană.

Mențiunea principală este aceea că neconformarea cu cerințele CbCR poate atrage amenzi semnificative, de până la 20.000 euro, și poate determina încadrarea contribuabilului într-un nivel de risc superior, ceea ce ar putea conduce la verificări fiscale suplimentare.

Ce ar trebui să facă, urgent, companiile? 

Primul pas este evaluarea, cât mai curând posibilă a îndeplinirii obligațiilor privind raportarea CbCR. În al doilea rând, ar trebui să urgenteze colectarea datelor necesare și să asigure depunerea raportărilor în termenul prevăzut de legislație, pentru a evita sancțiunile și pentru a asigura conformarea cu standardele internaționale de fiscalitate.

Raportul CbCR trebuie depus în termen de 12 luni de la ultima zi a anului fiscal de raportare al grupului MNE. Pentru anii fiscali care se încheie la 31 decembrie 2024, termenul limită este 31 decembrie 2025. 

Conformarea voluntară cu obligațiile de raportare favorizează interacțiuni mai eficiente între contribuabili și autoritățile fiscale și reduce expunerea la sancțiuni, care pot varia în funcție de circumstanțe. 

Potrivit reprezentanților ANAF, respectarea cerințelor CbCR sprijină eforturile globale împotriva evaziunii fiscale și contribuie la crearea unui mediu fiscal internațional transparent și echitabil.

În plus, este important de menționat că ANAF a demarat recent controale la peste 500 de companii românești, ceea ce subliniază nivelul ridicat de atenție acordat de autorități și riscurile asociate neconformării.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 53,2 miliarde USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2025. Rețeaua lor este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia îi ajută să le ofere clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.

Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale.

Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informații, vizitați: www.ey.com

Autori: Adrian Rus, Partener, liderul departamentului Prețuri de transfer, EY România, și

Georgiana Bizdrigheanu, Senior Manager, Prețuri de transfer, EY România

Articol susținut EY România