Candidatii dreptei: Falca, Predoiu si MRU. Lipseste cineva?

Si pe dreapta, si pe stanga lipseste parca adevaratul candidat. Cu un an inaintea alegerilor prezidentiale, partidele de dreapta par sa-si fi aruncat repede cateva rezerve in teren pentru a raspunde mai degraba unor orgolii si jocuri interne de putere. Primul inscris pe lista candidatilor a fost Mihai Razvan Ungureanu, presedintele micutei aliante FC-PNTCD (Alianta ADA), la o zi dupa ce liderul PDL, Vasile Blaga, il invitase in partid cu unicul scop de a parea constructiv in ochii lumii, in realitate fara nici un chef. Al doilea a fost Catalin Predoiu, joi seara, la televizor, urmat de Gheorghe Falca. Nimeni n-a inteles de ce Elena Udrea a ramas pe tusa sau de ce Emil Boc, considerat cel mai bun jucator al PDL, a refuzat – cel putin in faza de acum – sa transeze competitia Blaga – Basescu, episodul doi.

In tot cazul, aruncarea lui Gheorghe Falca in teren a derutat putin calculele echipei Blaga. Aproape siguri de candidatura Elenei Udrea, Blaga si Predoiu mizau pe faptul ca alegerile interne vor fi floare la ureche impotriva unui adversar cam detestat in propriul partid. Pana in ultimul moment, Udrea a lasat impresia se va bate cu omul lui Blaga. Traian Basescu a intretinut discret aceast fals scenariu. Asa ca jocul s-a sofisticat putin cusurpriza Falca. Primarul Aradului se bucura de ascendentul veteranului asupra novicelui, Catalin Predoiu fiind nou venit in partid. Ca politician insa, este slab, fara anvergura, dar cu ambitii mari. In incercarea de a sari mult peste umbra sa politica, Falca vorbeste prost, pretios, cazand deseori in ridicol.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, Falca jongleaza periculos cu idei, concepte si principii de dreapta, impachetate frumos intr-un ghiveci: „Cred in acelasi timp ca noul proiect pentru Romania nu poate fi propus decat de o mare formatiune de dreapta, deci dupa atingerea obiectivului unificarii. Doar o astfel de mare forta poate promova convingator valorile si obiectivele dreptei: comunitatea, familia, ca institutii opuse etatismului, domnia legii, de la Decalog, la Constitutie si legea penala, infinit superioare relativismului moral al stangii, libertatea si proprietatea ca sursa a libertatilor si drepturilor noastre, recompensarea meritului si a muncii cinstite, toate aceste valori traditionale.”

De sesizat totusi, in aceasta mare de vorbe goale, ca Falca preia ideea unui mare partid de dreapta, eventual cu un PDL topit in el, de la Traian Basescu. N-ar fi exclus ca primarul Aradului sa fie „iepurele” adevaratului candidat sustinut de seful statului. Doua nume sunt azi pe radarul presedintelui Basescu: Emil Boc si Elena Udrea. Boc refuza deocamdata sa se bage, Udrea a preferat sa mai astepte dupa infrangerea in fata lui Vasile Blaga, dar a ramas in partid visandu-se in gura mare candidatul acestuia la prezidentiale. Falca – finul presedintelui si un sustinator disciplinat al Elenei Udrea (de dragul careia a si renuntat sa candideze la sefia partidului in primavara, cand Traian Basescu a pierdut dramatic in lupta cu Vasile Blaga) are, cel mai probabil, misiunea de a disloca ce se poate dintr-un PDL deocamdata strans in jurul lui Vasile Blaga.

Catalin Predoiu pare cel mai promitator din categoria rezervelor, insa are cateva obstacole cam dificil de depasit: notorietate publica slaba, prolix in exprimare, ezitant in atac si prea putin cunoscut in propriul partid. Hibe imposibil de tratat intr-un an. A intrat abia acum cateva luni direct pe functia de prim-vicepresedinte si iata-l azi candidatul partidului la functia suprema in stat. Un partid destul de osificat la varf ca PDL-ul, refractar in general la figuri noi, se va mobiliza greu pentru un strain, pentru un produs de import. De-a lungul timpului, PDL a rejectat orice tentativa de altoire a unor specii noi, in special din categoria „intelectuali”. De ce ar accepta mai usor pe fostul ministru al justitiei, care a cochetat si cu liberalii si cu pesedistii pana a ajunge la pedelisti?

Catalin Predoiu se bucura insa de protectia lui Vasile Blaga, pare cumva delfinul sau, mostenirea sa politica. Blaga a dorit sa demonstreze ca are solutii, ca poate tine un mare partid in mana chiar daca s-a rupt de Traian Basescu. Predoiu se profileaza tot mai clar in contrast cu presedintele Basescu si cu proiectele sale politice. In „proiectul de tara” prezentat luni, omul lui Blaga se prezinta drept „un preşedinte unificator” iar viitorul dreptei il vede in jurul PDL, adica idei cam greu de inghitit de sustinatorii lui Traian Basescu. „Dreapta in Romania inseamna astazi PDL si dupa toate semnele, dreapta de maine se va baza in mod esential pe PDL”, mai scrie Predoiu in proiectul sau, in raspar cu aspiratia unui MRU sau Falca de a forma „un nou mare partid”. Lui Predoiu ii lipseste in mod evident si o echipa in jur, care sa lucreze 24 din 24 pentru el. Proiectul lansat luni a continut stangacii inadmisibile pentru un viitor candidat la functia suprema in stat.

Mihai Razvan Ungureanu are anvergura intelectuala si ambitie cat carul, dar s-a dovedit cam inadecvat, mult prea comod si egoist ca om politic. N-a reusit sa coaguleze un partid in jurul sau, n-a atras figuri noi si credibile. Presedintele Basescu pare sa-si fi pierdut increderea in el ca politician dupa catastrofa din aprilie 2012, cand MRU a pierdut in mod stupid guvernarea in Parlament. Personalitatea fostului sef SIE s-a diluat, marea speranta a intrat incet intr-un con de umbra, dar a ramas pe orbita Cotroceniului. Traian Basescu are nevoie de el si de micuta sa Alianta din cateva motive practice. Partidul prezidential Miscarea Populara intampina mici probleme in instanta in procesul de inregistrare. Daca nu fuzioneaza cu Forta Civica, Miscarea Populara ar putea rata europarlamentarele din iunie 2014. Isi permite asta Traian Basescu?

Apoi, o noua formatiune politica are nevoie totusi de un lider, iar lui MRU ii place mult acest rol. Eugen Tomac este cvasinecunoscut in Romania, ceva mai popular in Republica Moldova de unde se trage, iar ceilalti misca mai mult pe Facebook. MRU a mai executat in trecut o mutare inteligenta care azi il face indispensabil in fata lui Traian Basescu: alianta cu PNTCD. Acest fost mare partid care a condus Romania acum 15 ani, chiar daca a ajuns azi la dimensiuni liliputane, este inca membru plin al PPE. Aceasta calitate ii asigura unui eventual nou partid de dreapta cu care ar fuziona apartenenta la o mare familie politica europeana fara a mai trece in prealabil prin anticamera unor proceduri standard intinse pe ani de zile.

A spus-o voalat si MRU cand si-a anuntat candidatura: „Datoraia mea este să le conving (pe partidele de centru-dreapta – n.r.) că este o opţiune demnă de luat în seamă şi care merită investiţia de încredere şi de resurse. O candidatură unică din partea forţelor de dreapta înseamnă primul pas către construcţia unui partid unic de centru-dreapta capabil să adăpostească toate nuanţele doctrinare ale partidelor existente de la liberal-conservatorism la creştin-democraţie. Un partid unic al dreptei trebuie să fie afiliat la PPE. Miza pe care mi-o asum este de a aduce partidele de centru-dreapta sub un singur steag politic”.

Pentru adversarii dreptei, tot Elena Udrea ramane candidatul dreptei la prezidentiale. Liderul senatorilor PSD, Ilie Sarbu, afirma, intr-un interviu acordat site-ului pesurse.ro, ca Traian Basescu ii pregateste candidatura preferatei sale: „Basescu vorbeste de Boc, daca ati vazut. Si Elena Udrea vorbeste de Boc, dar aia e asa, o chestie simplista, o inteleg si copiii de la gradinita daca i-ai intreba, sau daca s-ar concentra pe asta si nu pe povestile cu Harap-Alb: vorbim, vorbim de Emil Boc dupa aia iese Emil Boc si spune ‘Eu nu, eu nu plec din Cluj, cum sa-mi las eu clujenii mei, dar v-o recomand pe Elena Udrea, uitati, un om politic care a dat bani, a facut, a dezvoltat partiile pe toate dealurile din Romania si terenuri de fotbal’. Asta va urma, e un scenariu pe care il intrezarim cu totii. Poate sa fie si o surpriza, dar cert e ca supriza cea mare n-o mai avem, Traian Basescu nu mai poate candida si atunci pe aici ne invartim, pe numele pe care le-am spus. Nu exista alta variant. De unde s-o scoti, din care seif, sau din care dulap? De-asta cred ca se va ajunge la formula Elena Udrea.”

PSD-ului i-ar conveni un candidat ca Elena Udrea, vulnerabil politic si usor de lipit de asociat cu imaginea eternului inamic, Traian Basescu. Cuplul Udrea – Basescu este gata demonizat de stanga, nu-i nevoie de prea mari eforturi pentru a-l combate. Cu un candidat de dreapta slab, fara harisma si viziune, calea unui candidat propriu al PSD catre Cotroceni – altul decat Crin Antonescu, evident – ar fi larg deschisa. Daca va fi, totusi, Emil Boc adevaratul candidat al dreptei? Daca primarul Clujului, tot mai atent cu propria imagine, impinge deliberat data oficializarii unui anunt pentru a limita atacurile impotriva sa? Pare cam devreme azi ca un fost premier care a condus tara intr-o perioada dificila – pana in ianuarie 2012 – si a impus decizii dureroase pentru populatie sa se prezinte dupa mai putin de doi ani in fata natiunii pentru a o anunta ca tinteste cea mai inalta functie in stat.

Premierul Ponta, candidatul Antonescu si USL se afla in cadere libera, dar parca tot este prea devreme pentru a schimba tinta. Marea problema ramane totusi ce face actuala guvernare, nu „greaua mostenire” care ar deveni instantaneu leit-motiv din clipa in care Boc ar declara ca vrea la Cotroceni. Pe scurt, Emil Boc inca poate fi unul din candidatii dreptei, insa raspunsul clar va veni abia dupa europarlamentare. Atunci vom afla, probabil, pe cine se bazeaza Vasile Blaga, pe cine conteaza cu adevarat Traian Basescu sau daca vreunul din cei doi mai pot furniza, fiecare separat sau impreuna, vreo mare surpriza.

Pentru ca nume, simple nume aruncate in public de care nu-si mai aminteste azi prea multa lume am mai auzit, si nu putine. Cine-si mai tine minte, de pilda, ca prin 2010, Traian Basescu vorbea despre Theodor Baconschi, Liviu Negoita, Cristian Preda sau chiar desppre Vasile Blaga drept posibili candidati. Si tot atunci spunea ca exclude un candidat femeie şi la preşedinţia partidului şi la Preşedinţia României. „Nu exclud candidatura, exclud şansa”, mai spunea Traian Basescu acum trei ani. In fond, in politica vorbele nu costa mai nimic.