Cunoscut disident anti-comunist: Candidatura lui Călin Georgescu este neconstituțională. Dar nu din motivele bălmăjite ale BEC / Judecătorii constituționali au nevoie de o altă argumentare

Candidatura lui Călin Georgescu este neconstituțională, pentru că declarațiile sale se asociază cu acțiuni îndreptate împotriva ordinii constituționale, spune, într-un articol pe Contributors.ro, Gabriel Andreescu, specialist în domeniul științelor politice și disident anticomunist. Acesta critică felul cum și-a argumentat Biroul Electoral Central respingerea candidaturii lui. 

• „Scoaterea din cursa prezidențială a lui Călin Georgescu nu este rezultatul unui raționament de tipul: încălcăm drepturile electorale întrucât pericolul pare prea mare. Amenințarea este susținută de declarații și fapte care probează, și în sens juridic, pericolul”.

În 9 martie, seara târziu, Biroul Electoral Central a publicat decizia sa de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu. Argumentele sunt artificiale și inadaptate. 

BEC invocă „atitudinea în manifestă contradicție cu valorile statului de drept”, însă dovada cu putere juridică ar fi trebuit să fie verdictul unei instanțe judecătorești. Îi impută candidatului nerespectarea formulei sacrosante a jurământului depus de alesul pentru demnitatea de Președintele. Ar urma oare ca fiecare candidat la poziția de deputat sau senator să fie verificat dacă el dovedește, cum cere jurământul, „credința față de patrie”? 

„Un pas greșit în direcția cea bună”

În final, BEC „pasează” responsabilitatea verdictului său pe spatele Curții Constituționale, care anterior ar fi „tranșat implicit și general obligatoriu” asupra candidaturii lui Georgescu, invalidând-o. Numai că invalidarea hotărâtă de CCR avusese un argument precis: distorsionarea procesului electoral. Acest proces nu era nici măcar început în momentul în care BEC a emis decizia. 

Decizia Biroului Electoral Central îmi amintește de titlul pus pe o carte de fostul meu coleg Dan Oprescu: „un pas greșit în direcția cea bună”. 

Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, la capătul căruia conducea Călin Georgescu, în virtutea atribuției ei „de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui”. 

Faptele care „viciaseră procesul electoral pe toată durata desfășurării lui” distorsionaseră caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și încălcaseră egalitatea de șanse a competitorilor electorali. Acele fapte afectaseră transparența și caracterul echitabil al campaniei electorale, nesocotiseră reglementările legale referitoare la finanțare. 

„Judecătorii constituționali au nevoie de o altă argumentare”

Decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 a adăugat argumente cu valoare de doctrină privind implicarea CCR în procesul alegerii Președintelui, în protejarea drepturilor electorale ale cetățenilor și fundamentele ordinii constituționale. Iar doctrina poate fi valorificată acum, în a doua fază a alegerilor pentru funcția de Președinte. 

Însă principalele fapte pe care s-a bazat Curtea Constituțională în decizia ei privitoare la distorsionarea procesului electoral din 8-10 decembrie 2024 nu pot fi luate în considerare în evaluarea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile din primăvara anului 2025. Judecătorii constituționali au nevoie de o altă argumentare. 

Este legitimă contestarea candidaturii lui Călin Georgescu? 

Un argument foarte vocal prin care s-a contestat constituționalitatea candidaturii lui Călin Georgescu este discursul lui pro-rus, legionaroid și antidemocratic. Între cei care susțin argumentul se află și fostul magistrat Cristi Danileț. 

El apreciază că respingerea de către CCR a candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 4 mai este motivată de „declarații anticonstituționale” precum referirile la pretențiile noastre asupra unor teritorii aflate azi în Ucraina, la susținerea că România va participa la împărțirea Ucrainei, care ar fi un stat inventat (poziționând România de partea Rusiei), nerespectarea prin declarații a Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina ș.a.

„Ilegal” și „neconstituțional” nu sunt echivalente

Pe lângă pro-putinism, o categorie a cărei „neconstituționalitate” îi este larg imputată lui Călin Georgescu constă în promovarea în public a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, cultul unor foști criminali. Susținerea acestui discurs de către Georgescu este indiscutabilă, iar tipologia intră în sfera unor legi care-l sancționează. 

Doar că, „ilegal” și „neconstituțional” nu sunt echivalente, la fel cum sfera de competență a unor instituții precum CNCD și Parchetul nu este aceeași cu sfera de competență a Curții Constituționale. 

Opinia că o candidatură a lui Călin Georgescu este neconstituțională întrucât acesta folosește discursuri pro-ruse, legionaroide și antidemocratice a fost încurajată de decizia CCR de scoatere din procesul electoral a Dianei Șoșoacă. 

„Respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile din 2024 a fost o măsură nefericită”

Judecătorii constituționali îi reproșaseră candidatei „lipsa atașamentului la valorile constituționale”, comportament  „contrar Constituției și care este sancționat, în cazul partidelor politice, prin declararea acestora ca fiind neconstituționale de către Curtea Constituțională”. 

Teza că ideile sunt neconstituționale întrucât nu urmăresc litera sau spiritul Constituției sau înfruntă legalitatea pot afecta grav libertatea în România. Cerința ca în cazul unui candidat la funcția supremă în stat, dreptul de a fi ales să implice „în mod necesar, condiția […]  de a avea o conduită de natură constituțională responsabilă, aptă să susțină funcția Președintelui României de a veghea la respectarea Constituției” ar putea face din CCR un arbitru suprem la selectarea candidaților. 

Declararea unui discurs drept neconstituțional întrucât ar introduce obiective care nu urmează opțiunile Constituției, a fost cerută periodic, după adoptarea legii fundamentale în 1991. 

Din fericire, până astăzi, nu s-a dat dreptul la vânarea celor care gândesc o construcție constituțională diferită de ceea ce oamenii politici au decis în anul 1991 și au amendat în anul 2023. 

Respingerea de către CCR a candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 a fost o măsură nefericită, de criticat și de către noi, cei care suntem dezgustați de comportamentul și de limbajul europarlamentarei (vai!). 

De ce e neconstituțională candidatura lui Călin Georgescu

Călin Georgescu este investigat în acest moment pentru șase infracțiuni. Sunt suficient de grave pentru ca, odată recunoscute de o instanță judecătorească, acestea să-i împiedice candidatura. Dar decizia judecătorească nu există. Ca urmare, greutatea acceptării sau respingerii candidaturii lui Călin Georgescu stă pe umerii Curții Constituționale. 

Candidatura lui Călin Georgescu este neconstituțională! 

Dar nu pentru că declarațiile și atitudinile lui sunt contrare valorilor constituționale. Ci pentru că ceea ce susține el se asociază cu acțiuni îndreptate împotriva ordinii constituționale. 

Nu doar că Georgescu sfidează ideea de supremație a legii, dar o încalcă prin falsul său în declarații privind sursele de finanțare a campaniei electorale. Nu doar că el contestă legitimitatea instituțiilor, ci instigă public împotriva lor. 

Nu doar că promovează cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, ci inițiază organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob. 

Nu doar că vorbește despre nevoia contestării violente a actualelor realități politice, ci încalcă regimul armelor și munițiilor. Nu doar că se declară împotriva susținerii Ucrainei și participării noastre la NATO, ci a stabilit legături secrete cu Rusia, amenințătoare pentru securitatea României. 

Declarațiile lui Călin Georgescu incită la fapte și le întăresc sensul, iar faptele lui amplifică și exacerbează caracterul ofensiv al declarațiilor, formând, împreună, un cocktail Molotov periculos pentru stabilitatea democrației noastre constituționale. 

Acțiunile împotriva ordinii constituționale

Din tot acest complex de acte și spuse, aș pune accentul pe acţiunile lui împotriva ordinii constituţionale, pedepsite sever de legislația penală: „Întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”. 

Nu este nevoie ca o sentință judecătorească să-l fi găsit vinovat pe Georgescu pentru ca judecătorii constituționali să hotărască asupra neconstituționalității unor asemenea fapte. 

În cazul lui Călin Georgescu, pregătirea și recurgerea la acțiuni violente sunt probate prin amenințările apocaliptice, prin participarea la tabere legionare cu o ideologie punitivă, cooperarea cu mercenari având mijloacele, istoria și voința să ia cu asalt oponenții și instituțiile, prin incitarea la proteste cu caracter violent. 

Moartea discernământului 

Scoaterea din cursa prezidențială a lui Călin Georgescu nu este rezultatul unui raționament de tipul: încălcăm drepturile electorale întrucât pericolul pare prea mare. Amenințarea este susținută de declarații și fapte care probează, și în sens juridic, pericolul. 

În fața primejdiei, stau instituțiile și cetățenii care au discernământ. 

Însă da, trăim într-o epocă în care sub ochii noștri moare discernământul. Pe de o parte, sensurile date cuvintelor se extind până la a le trăda: un clip care ironizează stereotipiile etnice devine discriminare, un compliment privind frumusețea trupului devine asalt sexual, o diatribă la adresa corupției unor preoți ajunge în fața instanței. 

În același timp, nu sunt numite fapte care frapează bunul simț și au o directă relevanță juridică: faptul că fostul președinte Klaus Iohannis a abuzat de putere când a cerut secretizarea informațiilor privind costurile călătoriilor sale oficiale; faptul că SRI conduce o acțiune subversivă când recrutează angajați ai CNSAS; faptul că Viktor Orbán trădează în sens propriu NATO și UE; și că Donald Trump este „agent al Rusiei lui Putin împotriva intereselor Statelor Unite” indiferent dacă a semnat vreodată un angajament cu acest conținut. Și câte exemple ar mai fi! 

Semenii noștri care declară că el, Călin Georgescu, trebuie să participe la alegeri întrucât are susținerea unor milioane de oameni sunt lipsiți de discernământ. Pe aceste milioane, el și acoliții i-au dezorientat, i-au manipulat și i-au înșelat în scopul schimbării ordinii constituționale. În cazul lui Georgescu, dezorientarea, manipularea și înșelăciunea, imorale, au atins pragul faptelor penale și neconstituționale.