„Capitularea lui Trump în fața lui Putin e o trădare a Ucrainei. Dar există o diferență față de momentele Munchen și Ialta” – avertismentul unui cunoscut istoric

Europa trebuie să învețe din istoria sa tragică și să se opună unei cedări în fața lui Vladimir Putin, spune istoricul Timothy Garton Ash într-o opinie publicată de The Guardian, pe fondul îngrijorărilor generate de negocierile SUA-Rusia privind Ucraina.
Poziția conciliantă a lui Donald Trump față de Vladimir Putin îl face pe (fostul premier britanic) Neville Chamberlain să pară un realist curajos, cu principii, spune Timothy Garton Ash în opinia publicată de The Guardian, trasând o paralelă între prezent și momentul dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial.
Cel puțin Chamberlain încerca să prevină un război european major, în timp ce Trump acționează în mijlocul unuia, observă el.
„Münchenul” lui Trump (sinonim cu acordul din 1938 prin care Marea Britanie și Franța au cedat Cehoslovacia Germaniei naziste) vine în ajunul marii conferințe de securitate din capitala bavareză, unde emisarii săi se vor întâlni cu aliații occidentali.
Dar, spune Garton Ash, această conferință de securitate de la München trebuie să fie începutul unui răspuns european decisiv, care să arate că învățăm din propria noastră istorie tragică pentru a evita repetarea ei.
Următorul pas pe care îl propune Trump, continuă istoricul, este, de fapt, o nouă „Ialta” (summitul SUA-Rusia-UK din februarie 1945, care a devenit sinonim cu momentul în care superputerile decid soarta țărilor europene peste capul lor).
În acest caz, propunerea sa este ca SUA și Rusia să decidă soarta Ucrainei, cu o implicare marginală sau inexistentă a Ucrainei sau a altor țări europene.
Dar, de data aceasta, ocupanții Casei Albe și ai Kremlinului ar trebui să se întâlnească mai întâi în Arabia Saudită, apoi în capitalele lor respective, în timp ce se pare că Ialta reală, din Crimeea, urmează să fie cedată Rusiei, observă Garton Ash.
Pentru că în minunata lume nouă a lui Trump și Putin, puterea dictează, iar expansiunea teritorială este ceea ce fac marile puteri, fie că este vorba de Rusia către Ucraina, de SUA către Canada și Groenlanda sau de China către Taiwan, spune el.
Toate analogiile istorice au limitele lor, iar cele cu „München” și „Ialta” au fost folosite în exces. Dar aici, pentru prima dată, ele sunt adecvate – atât timp cât subliniem diferențele, precum și asemănările, crede istoricul.
„Acest om așa-zis puternic este de fapt unul slab”
Istoricul mărturiserște că timp de câteva săptămâni după alegerea lui Trump a avut o slabă speranță că Trump va alege să negocieze pacea de pe o poziție de forță.
Acum vedem că Trump nu numai că îi intimidează pe prietenii țării sale, dar îi și lingușește pe dușmanii țării sale, spune el, observând că acest om așa-zis puternic este de fapt unul slab, atunci când vine vorba de confruntarea cu autoritarii ostili ai acestei lumi.
Garton Ash observă că Trump a făcut din start concesii care nu erau necesare și care sunt, dimpotrivă, păguboase.
Liderul de la Casa Albă, spune el, i-a acordat personal dictatorului rus o recunoaștere deplină și lingușitoare ca lider mondial.
„Amândoi am reflectat asupra măreței istorii a națiunilor noastre”, a spus Trump după convorbirea telefonică, într-o postare pe social media.
Imaginați-vă dacă în 1941, în loc să intre în război împotriva Germaniei naziste de partea Marii Britanii și a altor națiuni europene aliate, președintele Statelor Unite l-ar fi sunat pe Hitler, ar fi reflectat la „marea istorie a națiunilor noastre” și apoi ar fi vorbit despre încheierea în comun a „războiului cu Germania/Marea Britanie”, scrie Garton Ash.
Apoi, spune istoricul, Trump i-a oferit liderului rus o negociere bilaterală SUA-Rusia peste capetele ucrainenilor, exact genul de nouă Ialta pe care Putin a dorit-o întotdeauna.
Și apoi, în al treilea și al patrulea rând, a declarat că Ucraina va trebui, aproape sigur, să cedeze teritorii și că SUA nu vor sprijini aderarea sa la NATO.
Scenariul ideal al lui Putin
Ambele lucruri, admite istoricul, au fost spuse în privat la Washington și în alte capitale occidentale de ceva timp, dar a le recunoaște public în mod direct este o lecție despre cum să nu practici „arta negocierii”.
Garton Ash amintește că istoricii dispun acum de însemnările și amintirile apropiaților lui Hitler, care documentează încântarea acestuia după înțelegerea pe care a obținut-o de la Chamberlain.
Într-o zi, am putea avea dovezi similare ale bucuriei private a lui Putin față de concesiile făcute de Trump, spune istoricul.
Acest lucru, avertizează Garton Ash, nu înseamnă că vom avea pace prea curând. Prima declarație publică a Kremlinului cu privire la convorbirea Trump-Putin a fost deosebit de prudentă, avertizând că este „esențial să se stabilească motivele conflictului”.
Probabil că scenariul ideal al lui Putin, crede istoricul, ar fi să continue să vorbească despre pace cu Trump, printr-o serie de summituri în Arabia Saudită, SUA și Rusia, în timp ce Rusia continuă să avanseze pe câmpul de luptă, să demoleze infrastructura energetică a Ucrainei și să submineze economia, societatea și unitatea politică a acesteia în alte moduri.
O altfel de Europă
Istoricul are totuși o observație importantă. Există o diferență uriașă între Europa din momentul inițial al Münchenului și al Ialtei și Europa de acum, spune el.
Europa de astăzi este bogată, liberă, democratică și o comunitate strâns integrată de parteneri și aliați.
Da, după cum demonstrează din nou sondajele recente ale Consiliului European pentru Relații Externe, Europa este, de asemenea, divizată și confuză cu privire la cea mai bună cale de urmat pentru Ucraina.
Dar, cu o coaliție suficient de hotărâtă de țări doritoare și capabile, inclusiv Marea Britanie, Europa poate permite Ucrainei să stabilizeze linia frontului, să reziste din punct de vedere economic și, în cele din urmă, să ajungă să negocieze dintr-o poziție de forță, nu din slăbiciune, crede Garton Ash.
Este motivul pentru care conferința de securitate de la München din acest weekend trebuie să fie începutul unei replici europene la Münchenul lui Trump, spune istoricul.