Care trebuie să fie prioritățile bugetului UE după criza COVID-19?

Uniunea Europeană trebuie să învețe să gestioneze mai multe priorități în același timp. Înainte de criza generată de pandemia de COVID-19, toată Europa vorbea despre combaterea schimbărilor climatice și Pactul Ecologic European. Atunci am spus că este important să gestionăm această nouă prioritate a Uniunii Europene (UE) – combaterea schimbărilor climatice – fără, însă, a ignora celelalte priorități tradiționale ale UE, precum agricultura și politica de coeziune.

Astăzi, cu toții ne gândim la ce măsuri să luăm pentru a combate pandemia de COVID-19 și efectele sale economice. Astăzi vin iar și spun: este foarte important să luăm măsuri pentru a trece peste această criză, dar asta nu înseamnă că toate celelalte priorități europene la care lucram înainte de criză trebuie ignorate.

În ultimii 10 ani, Europa a trecut nu prin una, ci prin trei crize majore: criza economică și financiară care a început la finalul deceniului trecut, criza migrației de la mijlocul deceniului și pandemia de COVID-19 prin care trecem acum. Vor urma și alte crize, pe care nu le putem prevedea în acest moment. Suntem cu toții de acord că cel mai important lucru acum este să trecem cu bine peste pandemia de COVID-19 și să gestionăm efectele economice ale acestei pandemii. Dar asta nu înseamnă că în tot acest timp trebuie să spunem stop și să ignorăm toate celelalte priorități ale Uniunii Europene.

UE poate gestiona mai multe priorități doar dacă are mai multe resurse

O Uniune puternică trebuie să demonstreze capacitatea de a gestiona mai multe priorități în același timp, chiar și pe timp de criză. Dar pentru a putea gestiona mai multe provocări simultan, este nevoie să înzestrăm Uniunea cu mai multe prerogative și mai multe resurse. Iar principalul instrument pe care îl avem la dispoziție pentru a crește resursele la nivel european este bugetul Uniunii Europene.

De aceea, noul Buget multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027 trebuie să poată finanța simultan toate prioritățile europene.

Noul buget trebuie să cuprindă suficiente fonduri pentru ca, în următorii ani, să putem implementa măsuri de redresare economică după criza generată de COVID-19 și, totodată, să investim în îmbunătățirea sistemului medical pentru a fi mai bine pregătiți în fața unei noi crize medicale.

Noul buget european trebuie, de asemenea, să fie principalul instrument pentru a susține Pactul Ecologic European și obiectivele sale. Schimbările climatice nu au devenit mai puțin îngrijorătoare acum, o dată cu declanșarea crizei COVID-19. Combaterea schimbării climatice nu trebuie să fie o misiune sezonieră, temporară, de gestionat doar când nu avem nicio criză. Trebuie să fie o misiune permanentă. Iar succesul Pactului Ecologic European depinde de finanțarea lui. Dacă îl finanțăm adecvat, vom reuși să atingem obiectivele propuse și vom putea ajuta oamenii, întreprinderile și regiunile care vor avea costuri în acest proces de adaptare. Dacă, însă, impunem statelor membre obiective ambițioase de mediu, dar nu le alocăm și suficiente resurse, atunci acest pact va fi un eșec.

În același timp, viitorul buget trebuie să ofere în continuare un nivel ridicat al fondurilor europene pentru fermierii europeni, dar și pentru Politica de Coeziune. România și alte state din Europa au nevoie în continuare de fonduri de coeziune pentru a construi autostrăzi, pentru a moderniza liniile de cale ferată, pentru școli, spitale, pentru extinderea rețelei de apă, gaz și canalizare în fiecare oraș. Fermierii din România și din toate celelalte țări europene au nevoie în continuare de sprijin pentru a ne oferi alimente de calitate și la prețuri accesibile.

Trebuie să avem suficiente fonduri pentru a lua acele măsuri care garantează siguranța cetățeanului.

În plus față de toate acestea, noul buget trebuie să cuprindă și o rezervă de resurse pe care să o putem folosi pe viitor când o nouă criză neprevăzută ne va lovi.

Fondul Tranziției Juste este un pilon important al Pactului Ecologic European, dar nu trebuie finanțat din fondurile pentru coeziune

De aceea, nu pot fi de acord cu propunerea Comisiei Europene de a finanța Pactul Ecologic European cuplând Fondul European al Tranziției Juste cu fonduri alocate Politicii de Coeziune.

Fondul European al Tranziției Juste este primul și cel mai important pilon al Pactului Ecologic European și al tranziției spre o economie verde. Scopul acestui fond este de a susține financiar, cu fonduri europene nerambursabile, oamenii, întreprinderile și regiunile care vor avea cele mai mari cheltuieli în tranziția spre o economie verde. Tocmai de aceea acest instrument este foarte important pentru România. Fiindcă ne va asigura fonduri suplimentare pe care le putem folosi acolo unde avem cea mai mare nevoie.

În contextul finanțării Pactului Ecologic European, Comisia Europeană a propus ca acest fond să aibă o alocare de 7,5 miliarde de euro în viitorul Buget multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027.

Comisia Europeană a propus, totodată, ca fiecare euro investit din Fondul Tranziției Juste să fie completat cu minimum 1,5 euro din fondurile europene structurale și de coeziune. Acest lucru ar însemna că, pe lângă cele 7,5 miliarde de euro alocate special în viitorul Buget multianual al UE pentru Fondul Tranziției Juste, să transferăm minimum 11,25 de miliarde de euro din fondurile europene alocate Politicii de Coeziune către obiectivele Pactului Ecologic European. Nu putem fi de acord cu această propunere a Comisiei Europene pentru că ea nu face decât să finanțeze o prioritate a Uniunii Europene, tăind de la o altă prioritate. Este exact opusul a ceea ce se așteaptă de la UE: gestionarea concomitentă a mai multor priorități.

De aceea, ca raportor pe avizul Comisiei pentru bugete a Parlamentului European asupra Fondului Tranziției Juste, am susținut ieri, în propunerea de aviz pe care am prezentat-o colegilor din comisie, să respingem orice transfer de fonduri de la Politica de Coeziune la Fondul Tranziției Juste.

Nu vreau ca fondurile europene structurale pe care noi le vom aloca pentru investiții în autostrăzi, școli și spitale, investiții de care România și toată Europa încă au nevoie, să fie folosite în alte scopuri. Noile priorități ale Uniunii Europene, precum cele de mediu, trebuie să fie finanțate cu fonduri noi, nu din transfer de la vechile priorități europene.

Pe de altă parte, sunt de acord că finanțarea actuală a Fondului Tranziției Juste, de 7,5 miliarde de euro, nu va fi suficientă pentru acoperi toate nevoile astfel încât regiunile europene intensive în carbon, cum este și cazul Olteniei și Văii Jiului în România, să treacă ușor spre o economie neutră din punct de vede al emisiilor de carbon.

De aceea, o altă propunere pe care am prezentat-o ieri colegilor este să cerem creșterea finanțării pentru acest fond de la 7,5 miliarde de euro, la 18,75 miliarde de euro, adică atât cât ar fi fost nivelul total al investițiilor cu tot cu transferul minim din fondurile de coeziune. Banii să vină, însă, din fonduri noi alocate Bugetului Uniunii Europene, nu din transfer de la alte fonduri deja existente.

Un lucru foarte important: în propunerea inițială a Fondului Tranziției Juste, României îi reveneau 757 de milioane de euro din cele 7,5 miliarde de euro. Prin propunerea mea de creștere a fondului, României îi vor reveni mai mulți bani, adică aproximativ 1,9 miliarde de euro.

Propunerile pe care le-am făcut ieri urmează a fi votate și incluse în avizul Comisiei pentru bugete din Parlamentul European asupra Fondului European al Tranziției Juste. După acest vot, vor urma noi negocieri care vor ține cont de acest aviz. Negocierile vor avea loc mai întâi la nivelul Parlamentului European, apoi cu Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene pentru a se ajunge la o formă finală a Fondului Tranziției Juste care să fie inclusă în viitorul Buget Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027.

O Uniune Europeană puternică în fața populiștilor este o Uniune care poate gestiona mai multe priorități în același timp

Obiectivul meu ca vicelider al Grupului PPE responsabil pentru buget este ca noul Buget al Uniunii Europene 2021 – 2027 să aibă suficiente resurse pentru a gestiona simultan toate prioritățile vechi și noi ale Uniunii Europene, fie că vorbim de Pactul Ecologic European, redresarea economică după criza COVID-19, finanțarea sistemului medical european, siguranța cetățeanului sau vechile priorități europene, precum agricultura și politica de coeziune.

citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Care trebuie să fie prioritățile bugetului UE după criza COVID-19?

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”