Sari direct la conținut

Cât de aproape era Iranul de a construi o armă nucleară, așa cum a avertizat Israelul înainte de atacul de vineri

HotNews.ro
Centrala nucleara de la Natanz, Iran, Foto: SalamPix/ABACA / Abaca Press / Profimedia
Centrala nucleara de la Natanz, Iran, Foto: SalamPix/ABACA / Abaca Press / Profimedia

Benjamin Netanyahu susține că Teheranul are capacitatea și intenția de a fabrica bombe nucleare în doar câteva luni de zile. Dacă este așa, atunci Israelul are informații mai multe și mai bune decât cele ale SUA și ale agenției ONU pentru energie atomică, scriu BBC, The Guardian și Fox News.

Israelul a lovit zeci de ținte în Iran, avariind uzina de îmbogățire a uraniului de la Natanz și asasinând comandanți militari de rang înalt și oameni de știință din domeniul nuclear în Teheran.

După prima serie de atacuri din noaptea de joi spre vineri, ministrul iranian de externe a condamnat ceea ce el a numit atacurile „nesăbuite” ale Israelului asupra „instalațiilor nucleare pașnice” ale țării sale.

Abbas Araghchi a declarat că instalația de la Natanz era operată sub supravegherea agenției internaționale de control nuclear, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), și că atacurile asupra instalației riscă să provoace o „catastrofă radiologică”.

Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că operațiunea era necesară pentru a „reduce amenințarea iraniană la adresa supraviețuirii Israelului”.

El a afirmat că Israelul a acționat deoarece „dacă nu este oprit, Iranul ar putea produce o armă nucleară într-un timp foarte scurt”.

„Ar putea fi într-un an. Ar putea fi în câteva luni”, a avertizat el.

Criticii lui Netanyahu văd altceva

Criticii lui Netanyahu spun că acesta a acționat pentru a preîntâmpina altceva: un acord diplomatic între SUA și Iran privind programul său nuclear civil sau chiar căderea propriului său guvern.

Ei subliniază că Israelul afirmă de 20 de ani că Iranul este pe punctul de a construi o bombă.

Oricum ar fi, afirmația sa depinde în mare măsură de faptul că formidabila comunitate de informații a Israelului deține mai multe cunoștințe despre programul nuclear al Iranului decât omologii săi americani sau Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de supraveghere nucleară al ONU, scrie The Guardian.

Există dovezi că Iranul lucra la o bombă nucleară?

Armata israeliană a declarat că a acumulat informații care arată că s-au înregistrat „progrese concrete” „în eforturile regimului iranian de a produce componente de arme adaptate pentru o bombă nucleară”, inclusiv un miez de uraniu metalic și un inițiator de sursă de neutroni pentru declanșarea exploziei nucleare.

Kelsey Davenport, directoare pentru politica de neproliferare la Asociația pentru Controlul Armelor din SUA, a declarat pentru BBC că premierul israelian „nu a prezentat nicio dovadă clară sau convingătoare că Iranul era pe punctul de a produce arme”.

„Iranul se află de luni de zile aproape de breakout”, a declarat ea pentru BBC, referindu-se la momentul în care Iranul va avea suficient material fisionabil pentru o bombă, dacă ar decide să facă acest lucru.

„În mod similar, evaluarea conform căreia Iranul ar putea dezvolta o armă nucleară rudimentară în câteva luni nu este nouă”, a adăugat experta.

Ea a spus că unele dintre activitățile nucleare ale Iranului ar putea fi aplicabile dezvoltării unei bombe, dar agențiile de informații americane au evaluat că Iranul nu era angajat în activități cheie de militarizare.

Ce spune Washingtonul

În luna martie a acestui an, directoarea Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard, a declarat în fața Congresului că stocul de uraniu îmbogățit al Iranului se află „la cel mai înalt nivel” și este „fără precedent pentru un stat fără arme nucleare”.

Dar ea a mai spus că comunitatea de informații din SUA „continuă să evalueze că Iranul nu construiește o armă nucleară și că liderul suprem (ayatollahul Ali) Khamenei nu a autorizat programul de arme nucleare pe care l-a suspendat în 2003”.

Gabbard a adăugat că, în ultimii ani, se pare că a existat „o erodare a unui tabu de zeci de ani în Iran cu privire la discutarea armelor nucleare în public, ceea ce probabil a încurajat susținătorii armelor nucleare în cadrul aparatului decizional al Iranului”.

„Dacă Netanyahu ar fi fost motivat exclusiv de riscul de proliferare al Iranului, Israelul ar fi împărtășit probabil aceste informații cu Statele Unite, iar atacul inițial ar fi vizat probabil toate instalațiile nucleare cheie ale Iranului”, a observat Davenport.

Observațiile agenției ONU

Săptămâna trecută, AIEA a declarat în ultimul său raport trimestrial că Iranul a acumulat suficient uraniu îmbogățit până la 60% puritate – un pas tehnic mic până la gradul necesar pentru construirea unei arme, adică 90% – pentru a putea fabrica nouă bombe nucleare.

Aceasta este „o problemă serioasă”, având în vedere riscurile de proliferare, a adăugat agenția.

Agenția a mai declarat că nu poate oferi garanții că programul nuclear iranian este exclusiv pașnic, deoarece Iranul nu cooperează cu ancheta privind particulele de uraniu artificiale descoperite de inspectori la trei situri nucleare nedeclarate.

Raportul AIEA a concluzionat că „nu există indicii credibile ale unui program nuclear structurat nedeclarat, în curs de desfășurare” și a menționat că înalți oficiali iranieni au declarat că utilizarea armelor nucleare este incompatibilă cu legea islamică.

Dar raportul a subliniat, de asemenea, declarațiile unor foști oficiali iranieni care au sugerat că Teheranul are acum toate capacitățile de a fabrica arme nucleare.

„Deși activitățile de îmbogățire protejate nu sunt interzise în sine, faptul că Iranul este singurul stat fără arme nucleare din lume care produce și acumulează uraniu îmbogățit la 60% rămâne un motiv serios de îngrijorare”, a spus raportul.

Ce știm despre programul nuclear al Iranului

Iranul a afirmat întotdeauna că programul său nuclear este în întregime pașnic și că nu a încercat niciodată să dezvolte o armă nucleară.

Cu toate acestea, o anchetă de zece ani a AIEA a găsit dovezi că Iranul a desfășurat „o serie de activități relevante pentru dezvoltarea unui dispozitiv nuclear exploziv” de la sfârșitul anilor 1980 până în 2003, când eforturile din cadrul așa-numitului „Proiect Amad” au fost oprite.

Iranul a continuat unele activități până în 2009 – când puterile occidentale au dezvăluit construirea instalației subterane de îmbogățire Fordo –, dar după aceea nu au mai existat „indicii credibile” privind dezvoltarea de arme, a concluzionat agenția.

Un acord destrămat

În 2015, Iranul a încheiat un acord cu șase puteri mondiale, în temeiul căruia a acceptat restricții asupra activităților sale nucleare și a permis monitorizarea riguroasă de către inspectorii AIEA în schimbul ridicării sancțiunilor severe.

Limitele cheie au vizat producția de uraniu îmbogățit, care este utilizat pentru fabricarea combustibilului pentru reactoare, dar și pentru arme nucleare.

Însă președintele american Donald Trump a abandonat acordul în timpul primului său mandat, în 2018, afirmând că acesta nu era suficient pentru a opri calea către fabricarea unei bombe, și a reinstituit sancțiunile americane.

Iranul a ripostat încălcând din ce în ce mai mult restricțiile, în special cele referitoare la îmbogățire.

Iranul și-a încălcat obligațiile

Joi, consiliul guvernatorilor AIEA, format din 35 de țări, a declarat oficial că Iranul și-a încălcat obligațiile sale de neproliferare pentru prima dată în 20 de ani.

Iranul a declarat că va răspunde la rezoluție prin instituirea unei noi instalații de îmbogățire a uraniului într-o „locație sigură” și prin înlocuirea centrifugelor de prima generație utilizate pentru îmbogățirea uraniului cu mașini mai avansate, de a șasea generație, la uzina de îmbogățire Fordo.

Iranul a instalat mii de astfel de unități, în special la Fordo, o instalație de îmbogățire subterană construită sub 80-90 de metri de stâncă, scrie revista Scientific American.

Potrivit unui raport publicat luni de Institutul pentru Știință și Securitate Internațională, noile centrifuge ar putea produce suficient uraniu potrivit pentru un focos nuclear „în doar două-trei zile” și suficient pentru nouă arme nucleare în trei săptămâni – sau 19 până la sfârșitul celei de-a treia luni.

Cu toate acestea, analiștii remarcă faptul că uraniul singur nu este suficient pentru o armă nucleară viabilă și că ar fi nevoie de timp suplimentar pentru fabricarea acesteia.

Informațiile israeliene vorbesc despre un moment critic. Dar nu toată lumea e de acord

Ce spun unele informații israeliene este că în ultimele zile s-a produs o schimbare. Potrivit surselor israeliene, Iranul era pe punctul de a asambla un dispozitiv nuclear rudimenytar, scrie Fox News.

Beni Sabti, expert în Iran la Institutul de Studii de Securitate Națională, a declarat pentru Fox News că amenințarea era urgentă și a explicat de ce: Iranul își aduna materialele „într-un loc secret de lângă Teheran pentru a fabrica un focos primitiv”.

Gregg Roman, director executiv al Middle East Forum, a declarat de asemenea că, de când administrația Trump a reînceput negocierile nucleare, Israelul a colectat informații noi care au tras semnale de alarmă.

„Au existat câteva lucruri care au ieșit în evidență”, a spus Roman, referindu-se la activitatea de la instalația Times Enrichment.

„Iranul a reactivat o linie de fabricare a explozibililor, care ar putea fi utilizată doar pentru a ajuta eforturile de a obține o armă nucleară, eforturile de a pune materialul fisionabil într-o formă care ar putea fi utilizată pentru o armă nucleară”, a spus el.

Roman a adăugat că aceste evoluții reflectau activitatea Iranului, oprită în 2003, când și-a înghețat programul nuclear militar.

Nu toată lumea este convinsă că Iranul construiește în mod activ o bombă. Rosemary Kelanic, expertă în descurajare nucleară, a îndemnat la prudență cu privire la povestea venită din partea oficialilor israelieni.

„Cei care sunt în favoarea acestui atac, inclusiv Israelul, vor face tot ce le stă în putință pentru a încerca să facă să pară că Iranul era pe punctul de a construi o bombă”, a declarat Kelanic.

„Dar trebuie să fim foarte critici în gândirea noastră”, a spus ea pentru Fox News.

Ce daune a provocat Israelul infrastructurii nucleare a Iranului

Armata israeliană a declarat vineri că prima serie de atacuri aeriene a avariat sala subterană de centrifuge de la Natanz, precum și infrastructura critică care permitea funcționarea site-ului.

Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat Consiliului de Securitate al ONU că instalația pilot de îmbogățire a combustibilului (PFEP) de la suprafață și infrastructura electrică de la Natanz au fost distruse.

Nu au existat indicii privind un atac fizic asupra halei subterane, dar pierderea energiei electrice ar fi putut avaria centrifugele de acolo, a adăugat el.

Institutul pentru Știință și Securitate Internațională din SUA a declarat că distrugerea PFEP a fost semnificativă, deoarece instalația fusese utilizată pentru a produce uraniu îmbogățit în proporție de 60% și, de asemenea, pentru a dezvolta centrifuge avansate.

Davenport a mai spus că atacurile asupra Natanz vor încetini programul nuclear, dar că este prea devreme pentru a evalua impactul total.

„Nu vom avea o imagine clară asupra rapidității cu care Iranul ar putea relua operațiunile acolo”, a explicat ea.

Mai târziu, vineri, Iranul a informat AIEA că Israelul a atacat uzina de îmbogățire Fordo și Centrul de Tehnologie Nucleară Isfahan.

Armata israeliană a declarat că un atac în Isfahan a „deteriorat o instalație de producere a uraniului metalic, infrastructura pentru reconversia uraniului îmbogățit, laboratoarele și infrastructura suplimentară”.

„Atâta timp cât Fordo rămâne operațional, Iranul reprezintă în continuare un risc de proliferare pe termen scurt. Teheranul are opțiunea de a intensifica îmbogățirea până la niveluri de calitate militară la acest sit sau de a deturna uraniul către o locație nedeclarată”, a declarat Davenport.

Prim-ministrul israelian a declarat, de asemenea, că operațiunea va continua „câte zile va fi necesar pentru a elimina această amenințare”.

Dar acesta este un obiectiv nerealist, a spus Davenport.

„Atacurile pot distruge instalații și pot viza oamenii de știință, dar nu pot șterge cunoștințele nucleare ale Iranului. Iranul poate reconstrui, și mai repede acum decât în trecut, datorită progreselor sale în domeniul îmbogățirii uraniului”, a spus ea.

INTERVIURILE HotNews.ro