Cât estimează șeful centralei de la Cernavodă că va fi oprită. „O să vedem că și cea de la Kozlodui va fi oprită, ceea ce poate fi o problemă”

Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a declarat că nu crede că există motive de îngrijorare cu privire la stabilitatea sistemului energetic după oprirea celui de-al doilea reactor de la centrală, care va avea loc joi.

Ca urmare a debitului scăzut al Dunării, primul reactor al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă este oprit din finalul lunii iulie, iar de joi va fi oprită și Unitatea 2.

„Prin oprire controlată, dorim să prevenim această reducere bruscă de putere și să o facem gradual. Avem cam trei ore la dispoziție, astfel încât să reducem riscul, atât la echipamentele centrale, cât și în Sistemul Energetic Național, deci Sistemul Energetic Național va avea timp să compenseze pierderea celor 700 de MW, care dispar din centrala nucleară”, a explicat șeful CNE Cernavodă, într-un interviu difuzat miercuri de Antena 3.

„Cel puțin pentru 10 zile nu vedem o repornire de unitate nucleară”

Romeo Urjan a precizat că opririle, fie ele mai scurte sau mai lungi, „sunt luate în calcul în proiectarea centralelor și nu afectează echipamentele centralei”.

„În momentul de față, prognoza pe 10 zile ne arată o scădere continuă a nivelului Dunării, deci cel puțin pentru 10 zile nu vedem o repornire de unitate nucleară”, a adăugat oficialul.

El nu a exclus posibilitatea de a fi oprită și centrala nucleară de la Kozlodui, din Bulgaria.

„O să vedem că și centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria, va fi oprită, ceea ce poate fi o problemă, pentru că reprezintă cam 45% din necesarul în Bulgaria. Eu sper să nu se ajungă acolo”, a continuat Romeo Urjan.

Șeful CNE Cernavodă a explicat că „importurile sunt necesare în România atunci când nu mai putem să le producem din surse interne”.

„Și am văzut că la vârful de seară se face acest import de energie electrică. În general, putem să compensăm prin producătorii noștri, dar la vârful de seară importăm – și importăm, am văzut datele de la Transelectrica, în jur de 2.000 – 2.500 de MW”, a mai declarat el.

„Nu vorbim de blackout sau de criză”

Șeful CNE Cernavodă a spus că, în opinia lui, nu există motive de îngrijorare cu privire la stabilitatea sistemului energetic.

„Românii nu cred că au de ce să se teamă, nu vorbim de blackout sau de criză, sau de nu știu ce alte fenomene care să inducă teamă în populație, nu. Reactoarele se opresc, se repornesc. Avem alți producători. Avem surse din import. Eu le-aș spune că trăim într-o lume normală, în care reactoarele pornesc, în care apa scade și luăm măsuri pe viitor pentru a evita aceste lucruri”, a conchis Romeo Urjan.

Un secretar de stat nu exclude un impact asupra facturilor

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat la TVR Info că prelungirea perioadei în care centrala de la Cernavodă nu va funcționa poate avea impact asupra facturilor.

„Efectul economic, într-adevăr, este mai clar şi pe consumatorii industriali care depind de piaţa zilei următoare şi, la un moment dat, şi marii furnizori vor fi impactaţi odată cu închiderea unităţii 2 (a centralei de la Cernavodă – n.r.), pentru că vor trebui să înlocuiască contractul Nuclearelectrica cu achiziţia de electricitate de pe piaţa zilei următoare din România şi pieţele regionale”, a explicat el.

Oficialul avertizează că situația îi va afecta atât pe marii consumatori, cât și pe furnizorii care primesc energie produsă de centrala nucleară, iar efectul se va vedea în facturi, dacă situaţia se prelungeşte.

„Dacă vorbim doar de 10 zile, de o situaţie de felul acesta, efectul în facturile din toamnă va fi unul mic. Dacă vorbim de o perioadă mai lungă, sigur că lucrurile pot arăta puţin mai rău atât în ceea ce priveşte competitivitatea economică, cât şi anumite efecte în facturile consumatorilor. Dar lucrările de dragare continuă, de decolmatare, pentru ca repornirea să se facă puţin mai repede odată ce creşte debitul Dunării”, a mai declarat Cristian Bușoi.