Cât ne costă ajutorul dat Ucrainei versus cât ne-ar costa dacă Rusia va învinge. Doar cheltuielile cu refugiații s-ar ridica la peste 900 miliarde euro
În dezbaterile publice europene auzim tot mai des expresia „finanțarea Ucrainei costă prea mult Uniunea Europeană”. Argumentul a reapărut, recent, după ce liderii UE au aprobat împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru această țară. Și totuși cifrele spun altceva: deși semnificativ, sprijinul european pentru Ucraina este mult mai avantajos decât alternativa și anume cheltuielile pe care ar trebui să le suporte continentul în cazul unei eventuale înfrângeri a Ucrainei în fața Rusiei, scrie jurnalistul György Folk (EUrologus).
- Ajutorul total acordat Ucrainei, de instituțiile UE și cele 27 state membre, de la începutul războiului până în prezent, se ridică la 177,5 miliarde de euro, potrivit Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS). Banii au fost acordați sub formă de sprijin financiar, militar și umanitar.
- Dacă Rusia ar sparge frontul, iar Ucraina ar fi obligată să accepte o pace dezavantajoasă, numai costurile cu refugiații ucraineni pe care ar trebui să le suporte UE s-ar ridica la sume între 524 și 952 miliarde de euro, pe patru ani. La aceste sume se adaugă cheltuielile cu apărarea.
- Acest articol a fost scris în cadrul programului de colaborare jurnalistică transfrontalieră „EU Neighbours East”.
Dezbaterea politică despre povara financiară a războiului, greu de susținut pentru UE, are loc într-un moment crucial: ajutorul Ucrainei trebuie continuat în condițiile în care Statele Unite și-au redus implicarea financiară, iar Europa trebuie să acopere acest gol. Poziția Uniunii este complicată și de tensiunile interne, inclusiv opoziția unor lideri populiști. La summitul european din 18–19 decembrie 2025, liderii UE au negociat modalitățile de finanțare a sprijinului pentru Ucraina în 2026–2027 și au căutat soluții pentru a evita blocajele politice interne.
Deciziile cheie ale UE
Un pas important adoptat de statele membre a fost prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei pe termen nelimitat, fără necesitatea unei revizuiri semestriale și fără posibilitatea veto-ului național asupra acestora. Aceasta a permis UE să păstreze înghețate o parte din activele bancare rusești, în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro, și să le folosească ca garanție pentru împrumuturi către Ucraina. De asemenea, la summit s-a convenit un pachet de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro, structurat ca împrumuturi pentru 2026-2027, dar care nu vor genera obligații bugetare directe pentru state precum Cehia, Ungaria și Slovacia.
România, inclusă la cheltuielile pentru refugiații ucraineni

Între creditorii și donatorii internaționali nu există dispute: garantarea continuării sprijinului pentru Ucraina este o chestiune extrem de urgentă. Într-un comunicat din 26 noiembrie 2025, Fondul Monetar Internațional (FMI) a formulat astfel situația: „intervenția rapidă a donatorilor este esențială pentru a evita problemele de lichiditate.”
Germania alocă cele mai mari sume pentru finanțarea sistemelor de apărare antiaeriană și a tancurilor, în timp ce Polonia, Cehia și statele baltice au livrat cele mai multe arme grele.
În plus, cheltuielile legate de refugiați apasă în mod special asupra Germaniei, Poloniei, României și Cehiei, însă majoritatea guvernelor le ascund în propriile bugete, la capitolele „politici sociale” și „educație”.
Tot aici, FMI subliniază că nevoile fiscale și de finanțare externă ale Ucrainei sunt mari, iar riscurile sunt „excepțional de ridicate” din cauza duratei și intensității războiului, precum și a fluctuațiilor sprijinului. Banca Mondială avansează, la rândul ei, o cifră concretă, estimând necesarul de finanțare externă al Ucrainei pentru 2025 la 37 de miliarde de euro.
Ucraina se îndreaptă spre unul dintre anii cu cele mai puține noi decizii de sprijin de la izbucnirea războiului, în 2022. Europa a alocat doar aproximativ 4,2 miliarde de euro în nou sprijin militar pentru Ucraina, o sumă departe de a putea compensa oprirea sprijinului din partea Statelor Unite, avertizează o analiză a Institutului Kiel.
În paralel, diferențele din interiorul Europei s-au accentuat. Franța, Germania și Regatul Unit și-au majorat semnificativ angajamentele, însă, în termeni relativi, rămân în continuare sub nivelul țărilor nordice. În schimb, Italia și Spania au contribuit doar într-o măsură minimă la sprijin.
Cât costă Ucraina pentru UE?

Potrivit unei sinteze publicate în octombrie 2025 de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), instituțiile UE și cele 27 de state membre, acționând împreună sub denumirea de „Team Europe”, au mobilizat aproximativ 177,5 miliarde de euro sub formă de sprijin financiar, militar și umanitar pentru Ucraina, din februarie 2022 și până în prezent.
În această sumă sunt incluse asistența macrofinanciară și cadrul Ukraine Facility în valoare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024–2027, din care 38,27 miliarde de euro reprezintă sprijin bugetar direct, acordat în principal prin împrumuturi concesionale.
La acestea se adaugă contribuția militară, pe care EPRS o estimează la aproximativ 63-65 de miliarde de euro, incluzând livrările realizate de statele membre și plățile prin Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF).
Aceste plăți sunt însă blocate de doi ani și jumătate din cauza vetoului Ungariei, fiind înghețate fonduri de circa 6 miliarde de euro. Cheltuielile legate de primirea și sprijinirea refugiaților reprezintă capitolul pe care EPRS, pe baza datelor Ukraine Support Tracker al Institutului Kiel, îl estimează la aproximativ 155 de miliarde de euro pentru perioada de la începutul lui 2022 și până în august 2025. Dacă adunăm toate aceste elemente, programele bugetare ale UE, ajutorul militar și cheltuielile pentru refugiați, „costul” Ucrainei pentru Uniunea Europeană se ridică la circa 330 de miliarde de euro pe parcursul a 3,5 ani. Aceasta înseamnă aproximativ 90-100 de miliarde de euro pe an, în condițiile în care PIB-ul UE-27 a depășit 15.000 de miliarde de euro în 2024, adică circa 0,6–0,7% pe an din performanța economică a Uniunii Europene.
BEI și BERD: „economia de război” a dezvoltării la nivelul UE
Pe lângă capitolele bugetare clasice, nu trebuie uitat faptul că instituțiile financiare ale Uniunii Europene sunt actori-cheie în finanțarea Ucrainei. Potrivit unui comunicat al grupului Băncii Europene de Investiții (BEI) din iulie 2025, de la începutul invaziei ruse, instituția a mobilizat 3,6 miliarde de euro sub formă de sprijin și împrumuturi pentru Ucraina, în principal pentru infrastructura energetică, transporturi și finanțarea IMM-urilor.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) este cel mai mare investitor instituțional din Ucraina pe durata războiului. La Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei de la Roma din 2025, BERD a raportat un volum de 7,6 miliarde de euro al finanțării acordate în contextul conflictului și a anunțat că intenționează să mențină un nivel anual de 1,5-2 miliarde de euro.
Scopul principal al acestor finanțări este menținerea funcționării infrastructurii critice, cum ar fi centrale electrice, poduri, sisteme de termoficare urbană, puncte de trecere a frontierei, precum și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, adică a tuturor elementelor fără de care un stat aflat pe linia frontului s-ar transforma rapid într-un teritoriu instabil și predispus colapsului.
Europa vs. SUA: cine plătește, de fapt, războiul ruso-ucrainean?

Potrivit celor mai recente date, Europa a devenit, indiferent de discursurile de la Washington, principalul finanțator al Ucrainei începând cu primele luni ale acestui an. Conform unei analize realizate de Institutul Kiel, din 2022 până în prezent instituțiile UE și statele membre au angajat împreună aproximativ 165,7 miliarde de euro în sprijinul Ucrainei, în timp ce Statele Unite au alocat circa 130,6 miliarde de euro.
Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) subliniază, la rândul său, că „Team Europe” a depășit Statele Unite în 2025 în ceea ce privește valoarea totală a sprijinului financiar, umanitar și militar alocat. Și la capitolul echipamente militare, statele membre ale UE au depășit ușor Washingtonul în acest an: 65,1 miliarde de euro alocate de Europa, față de 64,6 miliarde de euro – din surse americane, la care se adaugă angajamente europene suplimentare în valoare de 32,8 miliarde de euro. Imaginea este însă mai nuanțată.
O parte semnificativ mai mare a sprijinului american este nerambursabilă, în timp ce aproximativ 75% din finanțarea UE constă în împrumuturi concesionale, cu perioade lungi de grație și dobânzi subvenționate. Cu alte cuvinte, costul bugetar imediat este mai redus pentru UE, însă riscul financiar pe termen lung este mai mare, Uniunea mizând, cel puțin parțial, pe faptul că aceste împrumuturi vor fi rambursate în cele din urmă din active rusești sau printr-un eventual mecanism de despăgubiri de război.
Ce ar costa mai mult: victoria Ucrainei sau împingerea frontului către vest?
În mod paradoxal, cel mai puternic argument împotriva ideii că „sprijinirea Ucrainei este prea costisitoare” este tocmai analiza costurilor pe care le-ar implica lipsa sprijinului. În acest sens, un punct de referință foarte recent este oferit de un studiu realizat de compania de analiză Corisk, finanțată din surse civile norvegiene, împreună cu Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale (NUPI), care compară două scenarii:
Scenariul 1, (semi)victorie rusă:
Moscova împinge frontul spre vest, iar Ucraina este forțată să accepte o „pace proastă”, pierzând chiar până la jumătate din teritoriu. Potrivit studiului, în acest caz, Europa ar suporta costuri între 524 și 952 de miliarde de euro pentru refugiați și cheltuieli sociale pe parcursul a patru ani, la care s-ar adăuga cheltuieli suplimentare pentru apărare, ceea ce ar duce nota de plată totală la 1,2-1,6 trilioane de euro.
Scenariul 2, victorie ucraineană:
Europa ar înarma Ucraina la scară largă, ceea ce înseamnă 1.500-2.500 de tancuri, 2.000-3.000 de sisteme de artilerie, până la 8 milioane de drone și sisteme moderne de apărare antiaeriană, permițând forțelor ucrainene să respingă trupele ruse și să forțeze Kremlinul să accepte o pace favorabilă. Potrivit cercetătorilor, costul acestui scenariu ar fi de 522-838 de miliarde de euro în patru ani, adică aproximativ jumătate din suma pe care Europa ar fi nevoită să o plătească în cazul unei “victorii” ruse.
Ce ar însemna dacă Rusia ar ataca un stat membru NATO?

Nu există un calcul oficial, direct, la nivelul UE privind costurile unui război NATO propriu-zis, însă există estimări aproximative despre ce ar presupune apărarea Europei chiar și numai în cazul unei retrageri americane. Potrivit unei analize din 2025 a think-tank-ului bruxellez Bruegel, dacă Europa ar trebui să descurajeze Rusia fără Statele Unite, ar fi nevoie de cel puțin 300.000 de militari suplimentari și de cheltuieli de apărare suplimentare de circa 250 de miliarde de euro anual în anii următori.
Conform studiului norvegian citat mai sus, în cazul unui conflict militar rusesc împotriva NATO, costurile suplimentare de apărare necesare pentru consolidarea flancului estic al Alianței ar ridica cheltuielile totale ale Europei, în scenariul 1, la 1.200-1.600 de miliarde de euro. Această sumă, în sine, este deja mai mare decât totalul cheltuielilor actuale ale UE pentru sprijinirea Ucrainei, iar aici nu sunt incluse nici eventualele distrugeri de infrastructură pe un teatru de război baltic sau scandinav, nici posibile noi valuri de refugiați.
Acest articol a fost scris în cadrul programului „EU Neighbours East”. Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului articolului.
