Cât va câștiga succesorul lui Bolojan. Salariile din sistemul public de la 1 ianuarie 2027: Cel mai mare salariu va fi al președintelui. Venitul unui profesor sau al unui asistent medical
Cele mai mari măriri din sistemul bugetar vor fi oferite, susțin inițiatorii legii, celor aflați la început de carieră, cei care sunt în special tineri. De pildă, salariul de bază al unui profesor de învățământ preuniversitar aflat la început de carieră va crește de la 718 euro net până la echivalentul 840 de euro net, o mărire de 17%.
Articolul explică felul în care vor fi calculate salariile.
Exemplele sunt din sănătate, educație și din domenii diverse ale autorităților publice.
56% dintre angajații din sectorul public vor avea salarii mai mari de la 1 ianuarie 2027, în timp ce pentru ceilalți salariile vor rămâne în plată exact cum sunt, a anunțat luni ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Ministrul a prezentat proiectul noii legi a salarizării unitare din sectorul public.
12 grade salariale
Cel mai mare salariu va fi al președintelui României, respectiv 32.800 de lei brut, echivalentul a 19.188 de lei net (peste 3.650 de euro).
Noul sistem de salarizare va avea 12 grade salariale, iar fiecărui grad îi vor corespunde coeficienți de la 1 la 8, care înmulțiți cu valoarea de referință de 4.100 de lei vor determina salariul de bază.
Coeficientul maxim de 8 este pentru președintele României, în timp ce 1 este nivelul pentru debutanți, potrivit proiectului de lege pus luni în consultare publică de Ministerul Muncii.
Valoarea de referință de 4.100 de lei a fost stabilită ca să ne încadrăm într-o anvelopă de opt miliarde de lei, efortul bugetar pentru implementarea legii salarizării unitare în 2027, a spus Dragoș Pîslaru.
Evoluția salariilor bugetarilor de la 1 ianuarie 2027
Ministrul interimar al Muncii a precizat că pentru 56% din cele peste 1,2 milioane de posturi ocupate din sectorul bugetar sunt proiectate creșteri ale salariilor lunare, astfel:
21% vor avea creșteri de peste 10%;
14% vor avea creșteri între 5% și 10%;
21% vor avea creșteri între 0% și 5%.
„Pentru restul de 44% dintre posturi, se vor acorda diferențe compensatorii, astfel încât niciun salariu aflat în plată să nu scadă, a spus Pîslaru.
Care sunt calculele și exemplele pe domenii
Ministrul a spus că în cazul acestora „salariile de bază nu compensează complet eliminarea și reducerea diverselor sporuri, deci vor rămâne cumva în plată cu nivelul respectiv.
Profesor universitar cu 25 de ani vechime: 2.460 de euro net
Ministrul interimar al Muncii a prezentat mai multe exemple de salarii de bază și salarii lunare (cu sporuri incluse). Unul dintre exemple a fost al unui profesor universitar cu peste 25 de ani vechime și gradație 0.
Precizare:
Începem cu prezentarea salariilor de bază.
Deseori, mai relevante decât salariile de bază sunt salariile brute, care au sporturile incluse. Acești bani urmează să fie luați în mână.
Salariul de bază al unui profesor experimanetat se situează în prezent între 10.592 de lei brut și 15.550 de lei brut, mediana fiind la 14.040 de lei brut, echivalentul a peste 8200 de lei net (1565 de euro).
Potrivit noii legi a salarizării unitare, un astfel de profesor va beneficia de un coeficient de salarizare 4, ceea ce înseamnă că va avea un salariu de bază de 16.400 de lei brut, echivalentul a 9594 de lei (peste 1800 de euro).
În privința salariului lunar brut (cu sporuri incluse), un astfel de profesor câștigă acum între 16.028 de lei și 29.018 lei, mediana fiind la 21.309 lei, echivalentul a 12.466 de lei net (2375 de euro).
Prin noua lege a salarizării unitare, salariul lunar brut va crește în medie cu 3% până la 22.051 de lei, echivalentul a 12.900 de lei net (2460 de euro).
Diferențele salariale nu vor fi însă eliminate complet, deoarece un salariu lunar brut depinde de cât de mare e universitatea, deci mai e o marjă de manevră, a spus ministrul.
„Elementul crucial este că nu mai am această lăbărțare de plată între diversele tipuri de profesori universitari, ci practic rămânem cu o diferență între profesori universitari mult mai mică.”, a precizat Pîslaru.
Președintele României ajunge la 3.650 de euro, o mărire de peste 20%
Salariul de bază al președintelui României se va calcula prin urmare înmulțind valoarea de referință de 4.100 de lei cu 8, coeficientul maxim de salarizare.
În acest scenariu, Nicușor Dan va avea un salariu de 32.800 de lei/brut de la 1 ianuarie 2027, echivalentul a 19.188 de lei net (peste 3650 de euro).
Cele mai recente date ale Administrației Prezidențiale arată că la data de 31 martie 2026, președintele Nicușor Dan avea o indemnizație brută lunară de 24.960 de lei, echivalentul a aproximativ 15.000 de lei (circa 3.000 de euro).
În documentul Administrației prezidențiale se menționează că salariul președintelui ține cont de coeficientul maxim de ierarhizare – 12, din actuala lege a salarizării, care se raportează însă la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată valabil în anul 2019.
Datele Administrației prezidențiale mai arată că raportarea salariului brut lunar al președintelui la salariul minim brut pe țară din 2019 a fost prelungită prin mai multe OUG-uri începând din anul 2020.
Salariile debutanților vor crește cu minim 17%
Proiectul de lege susține că pune un mare accent pe tinerii aflați la început de carieră.
Salariul de bază al unui profesor de învățământ preuniversitar aflat la început de carieră va crește de la 6.446 de lei brut (adică 3770 de lei net, echivalentul a 718 euro) până la 7.544 de lei brut (4.414 lei net, echivalentul a 840 de euro).
Salariul de bază al unui asistent medical în spital va crește de la 5.530 de lei brut acum până la 7.011 lei brut anul viitor (echivalentul net a 4.100 de lei net sau 780 de euro).
Cât vor câștiga senatorii și deputații: 2.750 de euro din salariu
În Parlament, salariile deputaților și senatorilor se vor calcula prin aplicarea unui coeficient de salarizare de 6, ceea ce înseamnă că aceștia vor câștiga lunar 24.600 de lei brut, echivalentul a 14.391 de lei net (circa 2750 de euro). În cazul parlamentarilor, se adaugă și alte drepturi și facilități.
Președinții Senatului și ai Camerei Deputaților vor câștiga lunar câte 30.750 de lei brut, echivalentul a 17.988 de lei net (peste 3400 euro), deoarece în cazul lor coeficientul este de 7,5.
Pentru a fi pus în practică proiectul de lege va trebui asumat și de viitorul guvern, care să-l trimită în Parlament. Potrivit legii, executivul care a fost demis prin moțiune de cenzură nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege.
Ce salarii vor fi în Guvern și alte autorități
În Guvern, cel mai mare salariu îl va avea premierul, care va avea tot coeficientul de 7,5, ceea ce înseamnă că un salariu lunar de 30.750 de lei brut, echivalentul a 17.988 de lei net (peste 3.400 de euro).
Vicepremierii vor câștiga lunar 27.060 de lei brut (echivalentul a 15.830 lei net sau circa 3.000 de euro), în timp ce miniștrii vor câștiga lunar 26.650 lei brut, echivalentul a circa 15.590 lei net (peste 2970 de euro).
Avocatul Poporului și președinții de la Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), CNSAS ori de la Autoritatea Electorală permanentă (AEP) vor avea salarii lunare de câte 25.666 de lei brut, echivalentul a peste 15.000 de lei net (peste 2860 de euro).
Vor fi și înghețări salariale. Cazul judecătorilor
Ministrul s-a referit apoi la cele 44% dintre posturile publice unde salariile vor fi înghețate la nivelul actual.
„Judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, pe baza unor asimilări, și interpretări, și hotărâri de instanță, și-au crescut salariile mult peste grilă.”, a spus ministrul.
Pîslaru a subliniat că „singura prerogativă a Executivului în echilibrul puterilor în stat este partea de buget și de buget salarial”.
„Cu toate acestea, deși nu a existat o legislație care să ducă salariile judecătorilor la nivelul de astăzi în plată, au existat hotărâri judecătorești și decizii pe care le-au avut ordonatorii de credit care au dus lucrurile la nivelul respectiv. Noi spunem acum că pe baza evaluării funcțiilor, făcută, încă o dată, doi ani de zile de către Banca Mondială, pe cele mai bune practici existente, există în acest moment o discrepanță între nivelul în plată și nivelul unde ar trebui să fie în grila unitară de salarizare”, a declarat el.
Proiectul noii legi a salarizării unitare ar duce la o scădere medie cu 16% a salariilor în plată ale judecătorilor de la 22.907 lei brut în 2026 la 19268 de lei brut în 2027. Pentru că nu se pot reduce aceste salarii, atunci Guvernul a ales să le înghețe.
„Nu vom putea să diminuăm valoarea în plată, pentru că este, repet, teoria dreptului câștigat și se ajunge în instanță instantaneu dacă am tăia efectiv sumele respective, dar dumnealor, având în vedere că sunt mult peste grilă deja cu valorile respective, vor avea această compensare, repet, individuală, că e foarte important termenul, care le va rămâne până când vor fi prinși în spate de creșterea valorii de referință a economiei și a modului în care se dezvoltă lucrurile.”, a spus Pîslaru.
Costul inechităților salariale: Drepturi salariale restante de 7,14 miliarde lei în 2026
Neaplicarea integrală a actualei legi a salarizării și lacunele ei de reglementare au condus la costuri semnificative obținute în instanță, se mai arată în documentul prezentat luni de ministrul interimar al Muncii.
„Conform datelor de la Ministerul Finanțelor, costul tranșelor scadente aferente drepturilor obținute din hotărâri judecătorești este de 7,14 miliarde lei în 2026, din care 5,95 de miliarde doar în domeniul justiției. Până în 2029 valoarea estimată a tranșelor de plată pentru drepturile din hotărâri judecătorești aferente perioadei 2026-2029 va urca la 11,15 miliarde lei, din care 9,69 miliarde în domeniul justiției.”
