Cate amenzi au aplicat Primaria Capitalei si Politia Rutiera furnizorilor de utilitati care lasa santierele de pe strazile Bucurestiului in paragina

Saptamana trecuta, un politist pe motocicleta, care facea parte din coloana oficiala a vice-premierului Gabriel Oprea, a murit dupa ce a cazut cu motorul intr-o groapa sapata de Distrigaz pentru a interveni la o avarie. Aceasta tragedie a readus in discutie problema lucrarilor edilitare din Capitala: strazi sparte la doar cateva luni de la asfaltare, santuri si gropi lasate luni de zile in paragina, acoperite doar ca nisip, un cosmar pentru soferi si o sursa de poluare, santiere prost semnalizate, lucrarile incep in mare parte toamana si iarna, cand traficul se aglomereaza.

La nivelul Bucurestiului, Primaria Capitalei este cea care autorizeaza aceste lucrari si tot ea, impreuna cu Politia, trebuie sa ii sanctioneze pe furnizorii de utilitati care nu aduc carosabilul la forma initiala sau abandoneaza santierele. De la inceputul anului 2014 pana in prezent, Primaria Capitalei a dat 384 sanctiuni contraventionale in cuantum de total de 682.200 lei proprietarilor de retele edilitare, potrivit unui raspuns trimis de municipalitate la solicitarea HotNews.ro.

La randul sau, Politia Rutiera a aplicat in perioada 2008-2015 doar 39 de sanctiuni contraventionale pe aceasta speta.

Cine avizeaza lucrarile edilitare si care este procedura

Pe scurt, exista la nivelul Primariei Capitalei o comisie care avizeaza aceste lucrari, iar operatorul care detine/administreaza reteaua de gaze, apa, electricitate, termoficare trebuie sa incheie un contract cu o firma pentru readucerea drumului la starea initiala dupa interventie.

La nivelul Primariei Municipiului Bucuresti, in conformitate cu prevederile Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 206/2013 functioneaza Comisia de Coordonare a Proiectarii retelelor edilitare.

„In cadrul acestei comisii se analizeaza proiectele si planul coordonator, exprimandu-se acordul pentru executia lucrarii solicitate, cu respectarea avizelor obtinute la proiect si cu asigurarea functionarii simultane cu retelele de infrastructura existente. In baza avizului Comisiei de Coordonare a Proiectarii, solicitantul poate depune documentatia in vederea eliberarii Autorizatiei de Construire pentru executia respectivei lucrari. Lucrarile de interventie in domeniul public pentru remedierea avariilor la retelele tehnico-edilitare si stradale se executa in baza Avizelor de Interventie in domeniul public eliberate in conformitate cu prevederile legale in vigoare (HCGMB 206/2013)”, se arata intr-un raspuns trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Documentele pe care administratorul/proprietarul retelei tehnico-edilitare si stradale trebuie sa le prezinte la Primaria Capitalei pentru eliberarea acestui Aviz de Interventie sunt:

– adresa de solicitare a Avizului depusa de administratorul de retea;

– procesele-verbale de receptie a zonelor afectate pentru toate lucrarile executate de administrator anterior solicitarii;

– pentru strazile aflate in garantie/intretinere, contractul sau contractul cadru incheiat intre administratorul de retea si constructorul de drum (care are in garantie/postgarantie – intretinere, artera respectiva) pentru efectuarea lucrarile de aducere a drumului la forma initiala.

„Acest contract se va incheia si va fi prezentat Primariei Capitalei pana la data de intai decembrie a anului in curs pentru anul urmator. Pentru fiecare lucrare de remediere a avariilor pe aceste strazi administratorul de retea are obligatia transmiterii unei comenzi ferme de aducere la starea initiala a suprafetelor afectate catre constructorul de drum. In termen de maxim 5 (cinci) zile lucratoare de la data primirii comenzii ferme de refacere a zonelor afectate de lucrari de la administratorul de retea, societatea care are in garantie/postgarantie (intretinere) artera are obligatia de a aduce la starea initiala zonele afectate”, sustin reprezentantii municipalitatii.

In baza Avizului de Interventie in domeniul public executantul lucrarilor are obligatia de a declara la PMB toate datele necesare identificarii lucrarii de interventie pentru remedierea respectivei avarii, fiecare lucrare primind un numar de inregistrare propriu. Executantul lucrarii este obligat sa anunte telefonic toate datele necesare identificarii lucrarii de interventie la Brigada de Politie Rutiera si la administratorul domeniului public, mai spun reprezentantii municipalitatii.

Cine verifica cum sunt executate lucrarile

Reprezentantii Primariei Capitalei spun ca Directia Control din cadrul Directiei Generale de Politie Locala si Control a Municipiului Bucuresti are in atributii verificarea santierelor de lucrari edilitare atat din punct de vedere al respectarii normelor de mediu cat si al respectarii normelor privind executia lucrarilor edilitare. Aceasta directie insa nu verifica graficele de executie ale lucrarilor, iar reprezentantii municipalitatii nici nu spun cine are aceste atributii.

„In perioada 01.01.2014-23.10.2015, Directia Control a aplicat executantilor de lucrari edilitare pentru neaducerea domeniului public la starea initiala in termenul legal, un numar de 384 sanctiuni contraventionale in cuantum de total de 682.200 lei. Pentru controlul santierelor edilitare, Directia Control dispune de 12 inspectori, organizati in 6 echipe, cate una pentru fiecare sector al municipiului Bucuresti”, se arata in raspunsul trimis de Primaria Capitalei.

Potrivit Codului Rutier si Politia are atributii de control pentru lucrarile desfasurate pe arterele de circulatie.

Potrivit articolului 105 din Codul Rutier, constituie contraventii urmatoarele fapte savarsite de catre persoane juridice:

– nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzatoare a drumului public sau a trecerilor la nivel cu calea ferata, conform standardelor in vigoare; neinlaturarea obstacolelor care impiedica vizibilitatea conducatorilor de vehicule la trecerile la nivel cu calea ferata;

– neindeplinirea obligatiilor de instalare a mijloacelor de semnalizare rutiera, precum si a dispozitivelor speciale de acest fel;

– nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzatoare, conform standardelor in vigoare, a obstacolelor sau lucrarilor aflate in zona drumului public;

– neasigurarea starii de viabilitate a partii carosabile potrivit standardelor in vigoare, precum si neluarea masurilor de inlaturare a obstacolelor aflate pe partea carosabila;

– amplasarea in zona drumului public de dispozitive care pot fi confundate cu indicatoarele ori instalatiile care servesc la semnalizarea rutiera ori realizarea de constructii sau instalatii ori crearea de alte obstacole de natura sa le limiteze vizibilitatea sau eficacitatea;

– instituirea de restrictii de circulatie pe drumurile publice fara autorizatia administratorului drumului si avizul politiei rutiere;

– nerespectarea termenelor si conditiilor stabilite de administratorul drumului public si de politia rutiera privind amplasarea si executarea de lucrari in zona drumului public;

– nerespectarea obligatiilor de catre executant sau, dupa caz, beneficiar ca, dupa terminarea lucrarilor in partea carosabila, acostament sau trotuar, sa readuca drumul public cel putin la starea initiala;

– nerespectarea obligatiei administratorului drumului public sau autoritatii publice locale de a executa sau, dupa caz, de a desfiinta amenajarile rutiere, in termenul stabilit impreuna cu politia rutiera;

– neindeplinirea obligatiei de intretinere a drumului public pe timp de iarna, potrivit reglementarilor in vigoare.

Alexandru Vilvoi, initiatorul Campaniei Romania fara gropi, spune ca a cerut Politiei Rutiere o statistica referitor la cate amenzi s-au dat in baza acestui articol, iar raspunsul este surprinzator.

„In data de 15.09.2015 am solicitat, in baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, Directiei Rutiere (in speta sefului acestei institutii, dl. Comisar-sef de politie Florentin Bracea) sa imi comunice cate sanctiuni contraventionale pentru nerespectarea viabilitatii drumului public (art. 105 alin. 1, 2, 3 si 4, din Codul Rutier) au fost aplicate de fiecare Serviciu Rutier Judetean si Brigada Rutiera Bucuresti pentru perioadele de cand se afla pe posturi actualii sefi de Servicii Rutiere. Astfel, conform adresei nr.511.721/07.10.2015 primita de subsemnatul de la Inspectoratul General al Politiei Romane, in perioada 01.01.2008-15.09.2015 (perioada de cand dl. Comisar-sef de politie Cristian Crai se afla la conducerea Brigazii Rutiere Bucuresti) au fost aplicate un numar de doar 39 de sanctiuni contraventionale pe art.105, din care 8 sanctiuni s-au aplicat anul acesta ca urmare a sesizarilor si demersurilor facute de catre mine si de catre campania Romania Fara Gropi. Brigada Rutiera Bucuresti nu a vazut ceea ce vedem cu totii in fiecare zi: gropi, lipsa marcaje, lucrari pe carosabil nesemnalizate corespunzator, etc”, a declarat Alexandru Vilvoi pentru HotNews.ro.

Acesta spune ca Politia Rutiera ar putea da zilnic amenzi pentru starea deplorabila in care se afla drumurile, insa institutia nu isi face treaba.

„Ne aflam in situatia in care zilnic, as spune in mod organizat, sanctiunile prevazute la art.105. alin. 1, 2, 3 si 4 din Codul Rutier nu sunt aplicate de catre Politia Rutiera. Si oameni mor din aceasta cauza! Daca ani de zile nu s-a aplicat Legea, ce poate fi?! Coruptie?! Protectie acordata responsabililor de viabilitatea drumului?! Sau e doar neindeplinirea atributiilor de serviciu ani la randul?! Cum raspunde Politia Rutiera?! De exemplu, la unele sesizari primesc un raspuns incredibil: „administratorul drumului a fost informat cu privire la neregulile constatate”. Serios? Domnilor politisti de la rutiera, gropile, lipsa marcajelor, lipsa parapetului de protectie, lipsa indicatoarelor, etc. sunt contraventii si se sanctioneaza cu amenda! Politia sanctioneaza! Politia nu are rolul de a informa Administratorul Drumului ca sunt gropi sau ca lipsesc marcajele. Ce, pe soferi ii informati ca au depasit viteza sau ca nu au acordat prioritate?! Politia si in special agentii de Politie din teren trebuie sa-si faca datoria de politisti si sa aplice sanctiunile prevazute de lege. Iar daca seful lor ierarhic le spune sa nu aplice amenda Administratorului Drumului Public, sa-i faca plangere. Pentru ca altfel si ei vor fi responsabili cand se va intampla vreo nenorocire ca cea de zilele acestea. Unde, daca ei si-ar fi facut datoria si ar fi sanctionat firma care a sapat acele gropi si nu le-a semnalizat corespunzator, asa cum prevede Legea si mai ales Standardul Roman SR 1848-1:2011 – Semnalizare rutiera – cap.6. Mijloace de semnalizare a lucrarilor, colegul lor ar fi fost in viata acum”, spune Alexandru Vilvoi.

Lacune legislative in ceea ce priveste semnalizarea lucrarilor de pe carsosabil

Presedintele Asociatiei Victimelor Accidentelor de Circulatie, Marian Nedelescu, a precizat in cadrul emisunii „Vorbeste liber”, difuzata de TVR, ca exista o lacuna legislativa in privinta semnalizarii lucrarilor in carosabil.

„Exista standarde nationale si europene care reglementeaza semnalizarea definitiva. Dar pentru semnnalizarea temporara nu sunt standarde, se fac vagi referiri ca aceste semnalizari sa fie pe fond galben, cu coeficient de vizibilitate cel putin ca cele definitive. Presemnalizarea de obicei la noi este inexistenta. Semnalizarea se face la buza gropii fara o verificare atenta a calitatii ei”, a declarat, presedintele AVAC, Marian Nedelescu, la TVR. Nedelcu a precizat ca normele de semnalizare au fost stabilite in urma cu 15 an.

Cate amenzi au aplicat Primaria Capitalei si Politia Rutiera furnizorilor de utilitati care lasa santierele de pe strazile Bucurestiului in paragina

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”