Câte zile libere ți-au mai rămas anul acesta. România se află în vârful clasamentului european după numărul zilelor libere legale
Pentru anul 2026, România se află în vârful clasamentului european al țărilor după numărul zilelor libere legale, depășind Ciprul (care are 14-15 zile libere).
În 2026 sunt, în principiu, 17 zile libere legale în România, însă efectiv vei avea 16 zile nelucrătoare, deoarece două sărbători cad în aceeași zi. Mai mult, 4 dintre ele au trecut deja (1 ianuarie, 2 ianuarie, 6 ianuarie și 7 ianuarie), așa că ți-au mai rămas doar 13.
Acest text este un fragment din newsletterul „EconoMix”, pe care jurnalistul Dan Popa îl trimite în fiecare joi dimineață. Te poți abona aici:

Cum spuneam, în total sunt 17 zile de sărbătoare legală prevăzute în calendar.
În practică, rămân doar 16 zile nelucrătoare (cu tot cu cele 4 care au trecut), pentru că a doua zi de Rusalii coincide cu Ziua Copilului (1 iunie).
Dintre acestea, 12 cad în timpul săptămânii și 5 în weekend.
Baza legală
Zilele libere sunt stabilite de Codul muncii, art. 139, care enumeră sărbătorile legale în care nu se lucrează (1–2 ianuarie, 6–7 ianuarie, 24 ianuarie, Paște, 1 mai, 1 iunie, Rusalii, 15 august, 30 noiembrie, 1 decembrie, 25–26 decembrie etc.).
Pe lângă acestea, există și cele 2 zile pentru fiecare din cele 3 sărbători religioase anuale ale altor culte recunoscute, acordate de angajator separat de sărbătorile creștine.
Sărbătorile legale în care românii au liber sunt importante nu doar ca „pauze din calendar”, ci ca supape sociale, economice și personale. Ele joacă un rol mult mai mare decât pare la prima vedere.
Ele sunt o pauză reală într-o economie obosită
Pentru mulți români, ritmul de muncă este intens, iar stresul financiar constant. Zilele libere legale sunt printre puținele momente în care pauza e colectivă, nu „pe rând”. Când toată lumea se oprește, presiunea de a fi „mereu disponibil” scade cu adevărat.
Nu e vorba doar de odihnă fizică, ci de un „reset” mental.
Timpul „colectiv” contează mai mult decât timpul liber individual
Un concediu luat singur nu valorează la fel ca o zi liberă în care copiii nu au școală, partenerul nu lucrează, prietenii sunt și ei disponibili.
Sărbătorile legale creează sincronizare socială: mese în familie, vizite, tradiții, timp petrecut împreună. Într-o societate în care familiile sunt tot mai dispersate, asta devine esențial.
Au o valoare economică „invizibilă”
Deși par zile „neproductive”, ele reduc epuizarea (sindromul de burnout), scad absenteismul ulterior și cresc productivitatea pe termen mediu.
Țările cu mai multe zile libere legale nu sunt mai sărace — dimpotrivă, adesea sunt mai eficiente.
Sunt o formă de egalizare socială
Nu toți românii își permit vacanțe. Dar o zi liberă legală nu costă nimic, este garantată prin lege și este accesibilă tuturor, indiferent de venit.
Pentru mulți, acela este singurul „lux” de timp liber din an.
Au rol identitar și de coeziune
Sărbătorile legale nu sunt doar despre odihnă, ci și despre memorie colectivă, tradiții, sentimentul că „aparținem” aceleiași comunități.
Chiar și cei care nu le marchează activ beneficiază de ritmul comun pe care îl creează.
De ce se simte lipsa lor imediat
Când sărbătorile sunt puține sau „mutate în weekend”, românii resimt oboseala acumulată și senzația că „muncim mult și trăim puțin”.
Nu e doar percepție – este un dezechilibru real între timpul de care dispunem și banii pe care îi avem.
