Recentul episod cu „Ambulanța care fură copii” este un caz de dezinformare care a căpătat vizibilitate tocmai pentru că niște oameni au avut de suferit în mod direct din cauza lui. Nu e însă singurul fake news care circulă zilele astea. Iar România, singura țară din UE care a trebuit să-și anuleze alegerile prezidențiale din cauza dezinformărilor de pe TikTok, nu are dreptul să trateze superficial această problemă. Iar o parte din soluție se află în mâna politicienilor.
- Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți susțineți o presă europeană.
Șoferul unei ambulanțe din județul Cluj, care transporta un bolnav la spital, a fost rănit la ochi și a ajuns la rândul său pe masa de operație, după ce șapte oameni înarmați cu topoare și bâte i-au atacat mașina.
Din cercetările polițiștilor, rezultă că ambulanțierul a fost rănit după ce o femeie a aruncat cu o piatră în parbriz, care s-a spart, iar mai multe cioburi i-au intrat în ochi. „Doar prezența lui de spirit a făcut să nu existe victime omenești”, a povestit, pentru publicația Dejeanul, una dintre asistentele de pe ambulanță. Femeia era convinsă că atacul din localitatea Recea Cristur le-a pus viața în pericol tuturor membrilor echipajului.
De ce erau atacatorii, arestați între timp, atât de furioși pe o ambulanță? Informațiile furnizate de anchetatori arată că aceștia au crezut că este vorba despre „ambulanța care fură copii”, pe care au văzut-o într-un clip de pe TikTok. Este vorba despre o dezinformare care există de mult timp în România și a făcut și alte victime. Și, probabil, va mai face și de acum înainte pentru că exploatează frica naturală a părinților că cineva ar putea să le răpească copiii.
„Ce ați făcut, băi? Ne-ați făcut de râsul lumii! Să ne știe o țară întreagă de proști!”, tună primarul în fața familiilor celor arestați duminică în Recea-Cristur.
S-au adunat în fața porții, mame, neveste, copii și nurori. „De câte ori a venit salvarea la voi, de câte ori nu v-a ajutat pe voi și pe copiii voștri bolnavi, ce v-a venit să atacați ambulanța?! Acum e bine ce s-a întâmplat? ”. Așa începe excelentul reportaj, pe care vă recomand să-l citiți, realizat la Recea-Cristur de jurnalista Ruxandra Hurezean pentru site-ul Press Hub.
„Oamenii ăia erau convinși că procedează bine”
„Nu încetez să-mi pun întrebarea: Cum? Cum s-a ajuns aici? Când? De ce? Trăim sub imperiul lui: «Toată lumea știe!»”, scrie pe Facebook actrița Maia Morgenstern, care se declară „îngrozită”, deoarece „oamenii ăia erau convinși că procedează bine”.
S-a ajuns aici în mod natural, am putea spune. În timp ce o parte a societății nu înțelege cum pot unii oameni să fie atât de naivi, o altă parte trăiește pur și simplu în ficțiunile de pe rețelele sociale.
După evenimentul de la Recea Cristur, unii politicieni au invocat din nou legi anti fake-news, care ar trebui aprobate urgent de Parlament. Dar lucrurile nu sunt deloc simple.
Cum ne protejează legea de dezinformare
Uniunea Europeană are lege, se numește „Digital Services Act (DSA)”, transpusă și în legislația română, care încearcă să responsabilizeze platformele sociale pentru informațiile vehiculate acolo. De exemplu, platformele sunt obligate să dea jos „conținutul ilegal”. Problema e că nu toate fake-news-urile sunt încadrate la conținut ilegal. Sincer, așa cum arată legea acum, nu cred, de exemplu, că filmarea de către un cetățean obișnuit a unei ambulanțe în mișcare și postarea imaginilor pe TikTok, însoțite de comentariul: „această ambulanță fură copii”, poate fi considerată ilegală.
Discuții despre fake-news au loc în toată Europa. Concluzia aproape unanimă e că nu toate informațiile false de pe internet sunt și ilegale. Vi se pare revoltător? Vă rog să vă mai gândiți. Există o linie subțire între cenzură și protejarea utilizatorilor de informații false. Cel puțin până acum, autoritățile europene au ales calea cea mai prudentă.
Dar dacă dăm legislația la o parte, vedem că există și alte tipuri de responsabilități. Una (mare de tot) ar fi a politicienilor care, din dorința de a câștiga simpatia cât mai multor alegători, refuză să-i contrazică pe aceștia, chiar și când spun cele mai mari grozăvii.
Din nou, nu e deloc o problemă românească, o putem vedea în multe locuri din Europa.
Responsabilitatea politicienilor
Ce răspunzi, de exemplu, în calitate de politician german aflat în campanie electorală pentru alegerile locale, atunci când o potențială votantă îți spune că, în curând, din cauza taxei de poluare, „nu va mai exista deloc CO2 în natură și vom muri cu toții”?
Că „se poate vorbi despre acest subiect”. Despre ce mai exact să vorbești în fața unei asemenea gogomănii? De ce nu-i explici direct femeii că ceea ce spune este o aberație?
Exemplul de mai sus, pe care l-am extras dintr-un articol din publicația germană FAZ (și pe care l-am dezvoltat pe larg aici), arată că, atâta vreme cât politicienii nu-i confruntă direct pe cei care susțin lucruri neadevărate, acestea vor continua să se răspândească nestingherite. Și nici din punct de vedere politic nu vor avea de câștigat pentru că acești oameni vor vota întotdeauna populiștii care le împărtășesc convingerile.
Dar zilele acestea, aflăm că apa Dunării este scăzută, nu din cauza schimbărilor climatice, ci pentru că este oprită în barajele de acumulare din Germania și Austria sau din cauza lucrărilor făcute de ucraineni la canalul Bâstroe, în urmă cu câțiva ani.
Și în Ungaria unii cred că apa Dunării e reținută în Germania și Austria
Un jurnalist de la El Pais care a mers în Ungaria să scrie despre efectele secetei a constatat că și unii maghiari cred că vecinii austrieci rețin apa Dunării în amonte. Alții, mai scrie spaniolul, dau vina pe „chemtrails”, urmele chimice lăsate de avioane pe cer, sau spun că dacă Orban ar fi continuat să fie prim-ministru Dunărea nu ar fi scăzut.
Jurnalistul spune însă, spre sfârșitul articolului, că schimbările climatice din ultimii 16 ani sunt atât de evidente încât nici măcar un negaționist nu le poate nega. Îmi pare rău că nu a trecut și prin România, poate și-ar mai fi domolit optimismul.
Și apropo de germani, deși au reușit să-și păstreze apa Dunării numai pentru ei, nu au putut să salveze și Rinul care, din cauza apelor scăzute, nu mai este navigabil de la un capăt la altul. „Săptămâna viitoare se prognozează pentru prima dată un nivel al apei cu o singură cifră”, scrie FAZ.
România și alegerile anulate
Nu sunt deloc genul care să râdă sau să-i condamne pe oamenii bulversați de teoriile conspirației. Acestea acoperă un gol de comunicare și, cel mai mult, neîncrederea până la cer în autoritățile statului și în politicieni.
Dar cred cu tărie că platformele sociale trebuie responsabilizate și reglementate mult mai drastic decât o face în prezent chiar și Uniunea Europeană. Cel puțin România, singura țară din UE care a trebuit să-și anuleze alegerile prezidențiale din cauza dezinformărilor de pe TikTok, nu are dreptul să trateze superficial această problemă.
Știm că la Cotroceni se pregătește o Strategie de Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării și că se va înființa o structură specializată la Administrația prezidențială în acest sens. Aștept cu nerăbdare rezultatele.
Nu de alta, dar vom avea din nou alegeri și nu de „ambulanța care fură copii” mi-e cel mai frică, ci de manipularea voturilor cu ajutorul rețelelor sociale.
