Cazul jurnalistei Emilia Șercan: Procurorul general susține că a dat „îndrumări scrise” pentru „dinamizarea” cercetărilor / Ce spune Ministerul de Interne

Procurorul general Gabriela Scutea a formulat „îndrumări scrise către parchetul care supraveghează cercetările” în cazul jurnalistei Emilia Șercan, pentru a „dinamiza administrarea probelor”, susține Parchetul General, în timp ce Ministerul de Interne spune că „ministrul nu are atribuții în instrumentarea sau soluționarea dosarelor penale”.

Precizările vin în contextul în care jurnalista Emilia Șercan, care acuză autoritățile statului de o acțiune de kompromat împotriva sa după ce a scris despre plagiatul tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, a cerut premierului Nicolae Ciucă, ministrului de Interne, Lucian Bode, șefului Poliției Române, Benone Matei și procurorului general Gabriela Scutea să răspundă public la întrebări privind ancheta în cazul plângerilor penale depuse de ea după amenințările primite.

Într-un comunicat de presă transmis marți referitor la suspiciunea divulgării de informaţii nepublice, sesizată de către Emilia Şercan, Parchetul General spune că legea prevede posibilitatea procurorului ierarhic superior de a transmite dispoziţii scrise procurorului subordonat.

• „În acest sens, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat, la data de 09.03.2022, îndrumări scrise către parchetul care supraveghează cercetările (Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4) în dosarul penal deschis ca urmare a plângerii formulate de doamna Emilia Șercan.
• Aceste îndrumări, fără a afecta independenţa procurorului de caz, au urmărit să dinamizeze administrarea probelor şi să reflecte rolul activ al organelor de urmărire penală pentru aflarea adevărului.
• A fost semnalată procurorului necesitatea verificării competenței, aspect care a determinat declinarea la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și, ulterior, preluarea cercetărilor, la 31.03.2022, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
• Pentru clarificarea criticilor exprimate public de partea vătămată, parchetul care efectuează urmărirea penală va stabili, în raport de drepturile conferite de Codul de procedură penală, informațiile care îi vor fi transmise, ținând cont de caracterul nepublic al urmăririi penale.
• Totodată, constatările privind pluralismul și libertatea mass-mediei din Rapoartele din 2020-2021 privind statul de drept, emise de Comisia Europeană, au fost aduse în atenţie organelor judiciare implicate în investigaţiile privind faptele comise împotriva jurnaliştilor”, a transmis Parchetul General.

Tot marți, la o zi de la declanșarea acestui scandal, a reacționat și Ministerul Afacerilor Interne condus de Lucian Bode, care „susține cu fermitate libertatea presei și dreptul la liberă exprimare ale oricărei persoane și condamnă orice act de intimidare a jurnaliștilor și susținem independența acestora”.

• „Conform prevederilor Legii nr. 364/2002 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, Organele de cercetare ale poliţiei judiciare îşi desfăşoară activitatea sub conducerea, supravegherea şi controlul procurorului, fiind obligate să ducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia. Șefii ierarhici superiori ai polițistilor nu pot să dea îndrumări sau dispoziţii privind cercetarea penală, procurorul fiind singurul competent în acest sens.
• Astfel, ministrul afacerilor interne nu are atribuții în instrumentarea sau soluționarea dosarelor penale.
• La nivelul Ministerului Afacerilor Interne sunt semnalate de către cetățeni diverse aspecte care, în conformitate cu prevederile legale, sunt direcționate spre soluționare structurilor din cadrul MAI. Cazurile de natură penală sunt instrumentate conform legii sub autoritatea procurorului”, susține MAI.

Ce acuză Emilia Șercan

Într-un comunicat transmis marți, redacția PressOne condamnă operațiunea de kompromat orchestrată împotriva jurnalistei Emilia Șercan în ultimele săptămâni, dar și acțiunile de amenințare primite de aceasta după ce a dezvăluit, în 18 ianuarie 2022, că teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă este plagiată.

Cronologia faptelor, prezentată de PressOne:

„Această operațiune de kompromat are ca punct de origine o plângere penală pe care Emilia Șercan a depus-o la Serviciul de Investigații Criminale din cadrul Poliției București, la data de 17 februarie 2022, prin care a reclamat furtul unui număr de cinci fotografii personale, realizate în urmă cu 20 de ani, și violarea vieții private.

La dosarul constituit ca urmare a acestei plângeri penale, Emilia Șercan a depus ca probă o captură de ecran pe care i-a transmis-o electronic polițistei care s-a ocupat de înregistrarea dosarului. Respectiva captură de ecran exista doar în telefonul acesteia și al polițistei de la Serviciul de Investigații Criminale.

La 40 de minute după ce Emilia Șercan a părăsit sediul Poliției, captura de ecran și pozele reclamate ca furate erau deja publicate pe un site din Republica Moldova, iar într-un interval de circa trei ore, alte 74 de site-uri publicau articole identice care includeau link către respectivul material.

Imediat după ce a aflat despre publicarea pe Internet a probei depuse la poliție, Emilia Șercan a depus o nouă plângere în care a reclamat o scurgere de informații din dosarul penal constituit cu o zi înainte.

Șeful Poliției Române, chestorul Benone Matei, i-a prezentat după câteva zile colegei noastre o presupusă analiză tehnică a modului în care captura de ecran și fotografiile s-au răspândit pe internet. Din analiză reieșea că acestea au fost publicate, pe un alt site operat din afara României, cu câteva ore înainte ca Emilia Șercan să le furnizeze polițiștilor.

Emilia Șercan deține probe potrivit cărora presupusa analiză tehnică prezentată de șeful Poliției Române reprezintă o fabricare a unor dovezi cu scopul de a masca scurgerea de informații din Poliție. Aceste probe, care demonstrează că materialul pe care chestorul Benone Matei i l-a indicat drept „sursa zero” este antedatat, au fost depuse la parchet.

PressOne are motive solide să creadă că pasivitatea autorităților cu privire la operațiunea de kompromat îndreptată împotriva unui jurnalist român nu este rezultatul birocrației sau al incompetenței, ci îi acoperă cu bună-știință pe cei responsabili de comiterea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și, posibil, a infracțiunii de instigare la comiterea acestei fapte”.