CCR a respins sesizarea USR privind revocarea Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului / Reacția lui Dacian Cioloș – UPDATE

Curtea Constituţională a respins miercuri, cu majoritate de voturi, sesizarea USR privind revocarea Ancăi Dragu din funcția de președinte al Senatului. Reamintim că Anca Dragu a fost schimbată din funcţie la sfârșitul lunii noiembrie, după ce Coaliția PNL-USR-UDMR s-a rupt, iar în locul acesteia a fost numit Florin Cîțu.

CCR a transmis, printr-un comunicat de presă, că a respins ca neîntemeiată sesizarea formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România din Senat şi a constatat că este constituţională hotărârea pentru revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a Ancăi Dragu.

USR a reacționat spunând că decizia CCR arată că actuala Curte Constituţională, extrem de politizată, „este atât de implicată în jocul majorităţii PSD-PNL încât îşi infirmă jurisprudenţa anterioară”.

• ”Decizia de astăzi se bate cap în cap cu alte decizii mai vechi ale Curţii Constituţionale pe acelaşi subiect.
• Asta arată că avem nevoie de o reformă a instanţei constituţionale din România, mult prea politizată prin modul de numire şi acţiune a judecătorilor.
• Avem nevoie de o Curte Constituţională care să acţioneze ca un real arbitru, nu ca un apărător permanent al puterii în raport cu opoziţia”, a declarat liderul USR, Dacian Cioloş.

Dragu a fost schimbată din funcţie pe 23 noiembrie de către noua majoritate PNL-PSD-UDMR, iar Florin Cîţu a fost ales noul președinte al Senatului.

USR a contestat la CCR revocarea Ancăi Dragu invocând faptul că în Regulamentul de funcţionare al Senatului există un vid legislativ, necorectat de 16 ani, după ce CCR a declarat neconstituţionale două prevederi care făceau posibilă suspendarea sau demiterea preşedintelui Senatului, ca o sancţiune juridică sau politică. Motivele de neconstituţionalitate invocate de USR sunt încălcarea art. 64 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor sunt aleşi pe durata mandatului forurilor legislative.

„Norma constituţională (art. 64) face o distincţie clară între calitatea de preşedinte al unei Camere a Parlamentului şi calitatea de membru în Biroul permanent. Această distincţie iese în evidenţă cu putere din faptul că preşedintele unei Camere a Parlamentului este ales pe perioada întregului mandat al Camerei respective, anume 4 ani, în timp ce membrii Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. În privinţa calităţii de membru în Biroul permanent al preşedintelui Senatului, această calitate este una subsidiară celei de preşedinte al Senatului. În aceste condiţii, reglementarea care indică posibilitatea revocării membrilor Biroului permanent îi are în vedere pe acei membri care sunt numiţi în această funcţie. Textul constituţional nu îi poate viza pe cei doi preşedinţi ai Camerelor Parlamentului, întrucât ei nu au calitatea de membru în Biroul permanent în mod direct, ci calitatea de preşedinte de Cameră le conferă, de drept, şi calitatea de membru şi preşedinte al Biroului permanent”, se arată în textul sesizării.